Cartea este reeditat\u0103 recent de Romulus Rusan \u015fi Funda\u0163ia Academia Civic\u0103, prin Centrul Interna\u0163ional de Studii asupra Comunismului din cadrul Memorialului Sighet, \u00eent\u00e2mpin\u00e2nd astfel centenarul na\u015fterii unuia dintre p\u0103rin\u0163ii democra\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti. Dar meritul esen\u0163ial al \u00eentoarcerii la m\u0103rturisirile dramatice, cu profunde reverbera\u0163ii istorice ale \u201eseniorului\u201c Corneliu Coposu \u00eei apar\u0163ine jurnalistului \u015fi scriitorului \u00eenzestrat Vartan Arachelian.
\n\u00cenainte de a-l \u00eenso\u0163i, oric\u00e2t de fugar, pe Vartan Arachelian \u00een convorbirile sale, care, iat\u0103, au devenit pagini de adev\u0103rat\u0103 istorie rom\u00e2neasc\u0103, merit\u0103 s\u0103-i l\u0103ud\u0103m inspira\u0163ia de-a le a\u015feza \u00een fa\u0163\u0103 textul (descoperit de Marin Pop \u00een Arhivele CNSAS) intitulat Spiritul Blajului \u2013 o evocare f\u0103cut\u0103 de Corneliu Coposu \u00een 1983, la \u00eent\u00e2lnirea cu fo\u015ftii colegi de la liceul \u201eSf\u00e2ntul Vasile cel Mare\u201c, adic\u0103 dup\u0103 30 de ani de la absolvire. Liceu pe care l-am terminat \u015fi eu dup\u0103 15 ani de la genera\u0163ia lui Coposu, a noastr\u0103 fiind ultima (fiindc\u0103 \u00een 1948, odat\u0103 cu desfiin\u0163area Bisericii Rom\u00e2ne Unit\u0103 cu Roma, \u015fi liceul \u201eSf\u00e2ntul Vasile cel Mare\u201c a devenit \u201e\u015ecoala de protec\u0163ie a plantelor\u201c).
\nUn text admirabil, scris \u015fi rostit de un evocator \u015fi portretist inspirat, bun \u015fi firesc cunosc\u0103tor al tradi\u0163iilor istorice, care au consacrat Blajul ca fiind sufletul \u015fi creierul iluminismului transilvan, rede\u015ftept\u0103tor \u015fi salvator al demnit\u0103\u0163ii noastre na\u0163ionale.
\nC\u00e2\u0163iva dintre profesorii \u015fi colegii evoca\u0163i de Corneliu Coposu \u015fi-au prelungit activitatea benefic\u0103 p\u00e2n\u0103 ne-am \u00eencheiat \u015fi noi studiile liceale. Printre ei: Gheorghe I. Biri\u015f (poetul eminent cu pseudonimul Radu Brate\u015f), care \u00eemp\u0103r\u0163ise, \u00een toate clasele, premiul \u00eent\u00e2i cu Corneliu Coposu, \u015fi Teodor Seiceanu, ultimul nostru profesor de istorie adev\u0103rat\u0103.
\nPline de tot interesul \u00eemi apar discu\u0163iile am\u0103nun\u0163ite despre \u201e6 martie 1945 \u2013 instalarea comunismului \u00een Rom\u00e2nia\u201c, din care reproduc doar acest episod:
\n\u201e\u2013 Care a fost atitudinea partidului dumneavoastr\u0103 la 6 martie 1945? Insist foarte mult pe aceast\u0103 dat\u0103 \u2013 ziua instal\u0103rii comunismului \u00een Rom\u00e2nia.
\n\u2013 Au fost proteste foarte violente pe linie intern\u0103, iar pe linie extern\u0103 repetate interven\u0163ii la Misiunile de control ale Angliei \u015fi Americii, nenum\u0103rate memorii adresate de Maniu vice-mare\u015falului aerului Stevenson din Marea Britanie \u015fi generalului Schuyler din Statele Unite, \u00een vremea aceea Misiunile aveau caracter militar, de\u015fi aveau \u00een componen\u0163a lor \u015fi exponen\u0163i civili ai guvernelor, de la Washington \u015fi Londra. Prin aceste Misiuni se cerea aplicarea acordului de la Potsdam, revenirea la normalitate \u015fi ap\u0103rarea poporului de abuzurile \u015fi excesele armatei sovietice de ocupa\u0163ie. Clauza stabilit\u0103 de Maniu \u00een numele opozi\u0163ie la negocierea Armisti\u0163iului de la Cairo, acceptat\u0103 de cele trei puteri aliate, conform c\u0103reia armata sovietic\u0103 de ocupa\u0163ie trebuia s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 teritoriul Rom\u00e2niei 60 de zile dup\u0103 terminarea r\u0103zboiului, n-a mai fost luat\u0103 \u00een considera\u0163ie la Moscova. Urm\u00e2nd politica sovietic\u0103, armata de ocupa\u0163ie a r\u0103mas \u00een Rom\u00e2nia \u00eenc\u0103 14 ani. A fost scoas\u0103 din \u0163ar\u0103 datorit\u0103 unei \u015fmecherii, a unei abilit\u0103\u0163i a lui Gheorghiu-Dej, fiindc\u0103 \u00een alte \u0163\u0103ri intrate \u00een sfera de influen\u0163\u0103 sovietic\u0103 mai exist\u0103 (\u00een 1991, n. ed.) \u015fi azi armat\u0103 de ocupa\u0163ie.\u201c
\n\u00cenc\u0103 mai au mult de lucru unii istorici ai no\u015ftri pentru a corecta unele deform\u0103ri \u015fi neadev\u0103ruri din scrierile lor de istorie contemporan\u0103.
\nDar, \u00een final, ardeleanul din mine nu se poate opri s\u0103 nu se \u00eentoarc\u0103, tot prin evoc\u0103rile deosebite ale patriotului s\u0103rb\u0103torit acum la centenarul na\u015fterii sale, la unele momente \u015fi probleme istorice vechi, dar, din p\u0103cate, \u00eenc\u0103 actuale, uneori fierbin\u0163i:
\n\u201eManiu era un patriot \u00eenfl\u0103c\u0103rat, dovad\u0103 c\u0103, neput\u00e2nd ob\u0163ine vize legale pentru a vizita Rom\u00e2nia, a trecut Carpa\u0163ii clandestin \u00een dou\u0103 r\u00e2nduri, cu riscurile aferente. Prima dat\u0103 \u00een 1893, c\u00e2nd a participat la Congresul studen\u0163ilor din Vechiul Regat de la Roman. Cu ocazia asta, Maniu a depus un jur\u0103m\u00e2nt scris, descoperit \u00een arhiva b\u0103tr\u00e2nului Perie\u0163eanu, pre\u015fedintele Congresului studen\u0163ilor de la Roman. Maniu abia dep\u0103\u015fise 29 de ani. A scris cu m\u00e2na lui urm\u0103torul jur\u0103m\u00e2nt, intitulat chiar a\u015fa: \u00abJur pe onoare \u015fi con\u015ftiin\u0163\u0103 c\u0103 voi lupta p\u00e2n\u0103 la moarte pentru realizarea visului nostru milenar, Unirea. A\u015fa s\u0103-mi ajute Dumnezeu!\u00bb Acest jur\u0103m\u00e2nt a fost g\u0103sit \u00eentr-o arhiv\u0103 secret\u0103 pe care pre\u015fedintele de atunci al Congresului a p\u0103strat-o, iar fiul lui, profesorul Perie\u0163eanu, i-a dat-o \u00een chip de omagiu \u00een 1945.
\nManiu, care a trecut cu mult entuziasm Carpa\u0163ii \u015fi s-a integrat \u00een Rom\u00e2nia, cu foarte bun\u0103 inten\u0163ie de a nivela toate asperit\u0103\u0163ile, deci toate deosebirile dintre cele dou\u0103 provincii, a fost dureros surprins de manierele practicate \u00een Vechiul Regat. A\u015ftept\u0103rile lui au fost contrazise de caracterul balcanic al locului, a avut o serie \u00eentreag\u0103 de reticen\u0163e \u015fi dezam\u0103giri. A\u015fa se explic\u0103 faptul c\u0103, la un moment dat, \u00eempreun\u0103 cu partidul pe care \u00eel conducea, s-a retras din Parlamentul rom\u00e2nesc, f\u0103c\u00e2nd un parlament aparte. Nu a putut \u00een\u0163elege subiectivismul guvern\u0103rilor din vremea aceea, iar opozi\u0163ia lui s-a datorat tocmai faptului c\u0103 nu s-a putut niciodat\u0103 familiariza cu metodele orientale pe care le-a \u00eent\u00e2lnit \u015fi cu lipsa total\u0103 de fair play \u015fi de seriozitate \u00een care se compl\u0103cea politica rom\u00e2neasc\u0103 din Bucure\u015fti \u00een perioada interbelic\u0103.
\n\u2013 C\u00e2nd a fost criza din administra\u0163ia transilvan\u0103, \u00eenainte sau dup\u0103 revolu\u0163ia bol\u015fevic\u0103 a lui Bela Kun?
\n\u2013 Dup\u0103. Pentru c\u0103 revolu\u0163ia bol\u015fevic\u0103 a fost \u00een prim\u0103vara lui 1919, \u015fi a fost stins\u0103 odat\u0103 cu ocuparea Budapestei de c\u0103tre armata rom\u00e2n\u0103. Cu ocazia retragerii trupelor maghiare, au fost lua\u0163i \u015fi o serie de ostatici, printre care \u015fi mama lui Maniu. \u015ei tat\u0103l meu a f\u0103cut parte dintre ostatici. Bela Kun era un evreu ungur din Poieni, de l\u00e2ng\u0103 Ciucea; familia lui era \u00een Transilvania, de altfel. Dup\u0103 fuga lui Bela Kun la Moscova, nu \u015ftiu ce s-a ales cu el. Ostaticii lua\u0163i de armata maghiar\u0103 \u00een retragere au fost elibera\u0163i numai la ocuparea Budapestei de c\u0103tre trupele rom\u00e2ne comandate de generalul Traian Mo\u015foiu.
\n\u2013 Care a fost atitudinea partidului dumneavoastr\u0103 \u00een perioada interbelic\u0103 fa\u0163\u0103 de minoritatea maghiar\u0103?
\n\u2013 \u00cen perioada interbelic\u0103 nu a existat un partid etnic maghiar. A existat un partid condus de aristocra\u0163i maghiari, \u00een care erau \u00eencadra\u0163i o serie de cet\u0103\u0163eni de origine maghiar\u0103, dar nu to\u0163i unguri. Chiar \u00een cadrul Partidului Na\u0163ional \u0163\u0103r\u0103nesc exista o sec\u0163ie maghiar\u0103. Era condus\u0103 de un avocat din secuime, din Odorheiul Secuiesc, cu numele Dr. Rety Imre, ales deputat \u00een toate legislaturile. \u00cen jude\u0163ele cu majoritate maghiar\u0103 aveam organiza\u0163ie na\u0163ional-\u0163\u0103r\u0103nist\u0103 maghiar\u0103, a\u015fa cum existau \u015fi organiza\u0163ii liberale ale cet\u0103\u0163enilor de origine etnic\u0103 maghiar\u0103. Nu se f\u0103cea caz de etnicitatea ungurilor, mai cu seam\u0103 c\u0103 ei beneficiau de drepturi egale cu rom\u00e2nii. Conflicte nu au existat \u00eenainte de ocuparea temporar\u0103 a Ardealului de Nord de c\u0103tre unguri. Dup\u0103 ocuparea Transilvaniei, au fost manifest\u0103ri absolut criminale f\u0103cute de armata de ocupa\u0163ie. Maniu a fost \u00eentotdeauna \u00eempotriva manierelor brutale \u015fi \u00eempotriva violen\u0163ei. Nu se \u00eemp\u0103ca deloc cu violen\u0163a, mai ales integrat\u0103 \u00een deprinderile politice. Blama \u015fi condamna cu hot\u0103r\u00e2re orice fel de crim\u0103 sau tentativ\u0103 de crim\u0103. Spunea c\u0103 \u015fi printre legionari sunt foarte mul\u0163i oameni cumsecade, buni patrio\u0163i, oameni care urm\u0103resc un viitor bun pentru Rom\u00e2nia, dar era foarte departe de a admite violen\u0163a sau de a scuza asasinatele care s-au \u00eenregistrat \u00een Rom\u00e2nia interbelic\u0103. A protestat cu vehemen\u0163\u0103 \u015fi \u00eempotriva manierelor brutale ale puterii politice, ale guvernului, de a reprima \u015fi de a-i \u00eempu\u015fca pe adversarii politici, \u00een spe\u0163\u0103 pe legionari. De fiecare dat\u0103 a f\u0103cut proteste foarte violente \u015fi de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd se \u00eent\u00e2mplau ac\u0163iuni violente \u00eempotriva autorit\u0103\u0163ii le detesta \u015fi le condamna.\u201c
\nSper c\u0103 numero\u015fii cititori ai revistei Cultura nu se vor sup\u0103ra pe mine pentru acest abuz de citate. Dar istoria, de at\u00e2tea ori nedreapt\u0103 cu rom\u00e2nii, mai are \u00eenc\u0103 at\u00e2tea col\u0163uri de tain\u0103 care ne cheam\u0103 s\u0103 le cunoa\u015ftem.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Cartea este reeditat\u0103 recent de Romulus Rusan \u015fi Funda\u0163ia Academia Civic\u0103, prin Centrul Interna\u0163ional de Studii asupra Comunismului din cadrul Memorialului Sighet, \u00eent\u00e2mpin\u00e2nd astfel centenarul na\u015fterii unuia dintre p\u0103rin\u0163ii democra\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti. Dar meritul esen\u0163ial al \u00eentoarcerii la m\u0103rturisirile dramatice, cu profunde reverbera\u0163ii istorice ale \u201eseniorului\u201c Corneliu Coposu \u00eei apar\u0163ine jurnalistului \u015fi scriitorului \u00eenzestrat Vartan Arachelian.… Cite\u0219te mai mult »Corneliu Coposu \u00een dialog cu Vartan Arachelian<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[3304,6278],"class_list":["post-19204","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-corneliu-coposu","tag-vartan-arachelian"],"views":1161,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19204","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19204"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19204\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19204"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19204"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19204"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}