Preocupat de rela\u0163iile literaturii cu societatea \u015fi cunoscut \u00eendeosebi prin volume de sociologie a literaturii \u2013 Literatur\u0103 \u015fi societate (1982) \u015fi Critica sociologic\u0103 (1983) \u2013, Ion Vasile \u015eerban r\u0103m\u00e2ne cel mai important teoretician rom\u00e2n al criticii de aceast\u0103 orientare. Din cauza mor\u0163ii sale relativ premature, au r\u0103mas nefinalizate c\u00e2teva mari proiecte \u015fi neadunate \u00eentre copertele unor c\u0103r\u0163i: numeroase studii asupra prozei ruse, introduceri la traduceri rom\u00e2ne\u015fti ale unor mari romane din ultimele dou\u0103 secole, precum \u015fi alte articole \u015fi eseuri diverse de mare actualitate nu numai la acea vreme, publicate \u00een ziare \u015fi \u00een revistele culturale. O bun\u0103 parte dintre aceste texte, recuperate \u00een culegerea Studii despre literatura rus\u0103 \u015fi alte eseuri (Editura Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti, 2013), \u00eentregesc profilul intelectual al unuia dintre distin\u015fii profesori ai universit\u0103\u0163ii bucure\u015ftene, gra\u0163ie eforturilor depuse de so\u0163ia sa, Zemira \u015eerban, \u015fi de reputatul critic \u015fi istoric literar Ion Bogdan Lefter (care semneaz\u0103 \u015fi prefa\u0163a).
\nTitlul ales de \u00eengrijitorii edi\u0163iei este motivat de faptul c\u0103 Ion Vasile \u015eerban avea \u00een inten\u0163ie s\u0103-\u015fi publice \u00een volum studiile despre prozatorii ru\u015fi. Dar, re\u0163in\u00e2ndu-se pentru sumar \u015fi un text al profesorului despre poezia lui Serghei Esenin (\u201eSunt ultimul poet cu satu-n glas\u201c), s-a preferat extinderea referin\u0163ei din titlu. Multe dintre articolele recuperate au ap\u0103rut \u00een volume colective, \u00een revistele didactice \u015fi \u00een cele literare \u015fi de cultur\u0103. Este prezent \u015fi un studiu inedit, scris de c\u00e2ndva proasp\u0103tul absolvent de facultate Ion Vasile \u015eerban, despre culegerea Poezii populare din Transilvania, alc\u0103tuit\u0103 \u00een 1893 de
\nI.G. Bibicescu.
\nTextele alese de editori sunt grupate \u00een \u015fapte sec\u0163iuni, pe criterii de omogenitate tematic\u0103, \u015fi sunt intitulate adecvat: Spiritul rus \u00een timpuri mai vechi \u015fi mai noi (L.N. Tolstoi,
\nI.S. Turgheniev, Bulat Okudjava, Artiom Vesiol\u00eei, Mihail Bulgakov, Alexandr Soljeni\u0163\u00een, Valentin Rasputin); Despre critici, istorici literari, teoreticieni, comparati\u015fti (D. Caracostea, Emilian I. Constantinescu, Adrian Marino,
\nAl. Piru, Dumitru Micu, Gelu Ionescu, Ion Coteanu); Despre poe\u0163i \u015fi poezie (Alfred de Vigny, M. Eminescu, Alexandru Vlahu\u0163\u0103, Tudor Arghezi, Nichita St\u0103nescu, Serghei Esenin); Studii teoretice; Metodica pred\u0103rii literaturii \u00een \u015fcoal\u0103 (no\u0163iuni de critic\u0103, teorie \u015fi istorie literar\u0103); Istoriografie \u015fi folclor; Articole de opinie (citez c\u00e2teva titluri: Ideea na\u0163ional\u0103 la rom\u00e2nii din mileniul trei, Politic\u0103 \u015fi tehnocra\u0163ie, Orizontul rat\u0103rii, Europa \u015fi cei \u015fapte ani de-acas\u0103, R\u0103t\u0103ci\u0163i \u00een tranzi\u0163ie, \u00centre iner\u0163ii \u015fi iluzii).
\nPrefa\u0163a la Sonata Kreuzer \u015fi alte povestiri de L.N. Tolstoi (De la romanul realist tradi\u0163ional la \u00eenceputurile prozei moderne), unde sunt radiografiate crizele de con\u015ftiin\u0163\u0103 provocate marelui prozator de nedrept\u0103\u0163ile sociale, preveste\u015fte osatura a ceea ce Ion Vasile \u015eerban \u00ee\u015fi numea \u00een proiect \u201ecartea cu ru\u015fi\u201c. Studiile prezente \u00een prima sec\u0163iune a culegerii se remarc\u0103 prin documentarea cu acribie, prin interpret\u0103rile pertinente \u015fi \u00eendeosebi prin atitudinea simpatetic\u0103 fa\u0163\u0103 de cople\u015fitoarele realiz\u0103ri ale spiritului rusesc, ale literaturii ruse nu o dat\u0103 aflate \u00een cump\u0103na vremii. Prin consecin\u0163ele sale dezastruoase pe plan social, politic \u015fi cultural, Marea Revolu\u0163ie din Octombrie (s\u0103 o numim tot astfel) a fr\u00e2nt destinul de excep\u0163ie al literaturii ruse, care a rezistat totu\u015fi \u201eunei asemenea hemoragii mortale\u201c p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anilor \u201920, c\u00e2nd s-au impus temeinic noile norme dirijate hege(de)monic din sfera ideologiei. Sinuciderea (potrivit unor cercet\u0103ri \u015fi constat\u0103ri), \u00een 1930, a lui Vladimir Maiakovski este considerat\u0103 pe drept cuv\u00e2nt de Ion Vasile \u015eerban a fi o dat\u0103 simbolic\u0103 pentru literatura rus\u0103, redenumit\u0103 sovietic\u0103. Este anul dup\u0103 care se va intra \u00een \u201ehibernarea lung\u0103\u201c, pres\u0103rat\u0103 cu experien\u0163e artistice novatoare, dar \u015fi cu situa\u0163ii tragice. Autorul studiilor contureaz\u0103 cu fidelitate atmosfera vie\u0163ii literare sovietice\/ruse, obligat\u0103 s\u0103 intre \u00een iure\u015ful unor transform\u0103ri dureroase \u015fi \u00eencerc\u00e2nd la modul disperat s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103.
\nCulegerea de fa\u0163\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 completeze un profil de critic \u015fi teoretician al literaturii (preocupat \u00een profunzime de concepte, curente, ideologii \u015fi genuri), restituind editorial, \u00eentre coperte de carte, \u015fi texte publicate \u00een periodice sau ca prefe\u0163e, postfe\u0163e ori contribu\u0163ii \u00een volume colective. \u015ei totodat\u0103 \u00eel (re)legitimeaz\u0103 ca pe unul dintre cei mai importan\u0163i exege\u0163i rom\u00e2ni ai literaturii ruse, al\u0103turi de Ion Iano\u015fi, Valeriu Cristea \u015fi Lucian Raicu (except\u00e2ndu-i, desigur, pe slavi\u015ftii de \u201emeserie\u201c).
\nCunosc\u00e2nd, \u00eenc\u0103 de pe c\u00e2nd \u00eei eram student, temeinica preg\u0103tire profesional\u0103, autoritatea scrisului, seriozitatea intelectual\u0103 \u015fi nejucata modestie a exigentului profesor Ion Vasile \u015eerban, apreciez ca fiind binevenit\u0103 publicarea \u2013 \u00eentru totul recuperatorie \u2013 a unor scrieri postume, cuprinse \u00een culegerea Studii despre literatura rus\u0103 \u015fi alte eseuri.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Preocupat de rela\u0163iile literaturii cu societatea \u015fi cunoscut \u00eendeosebi prin volume de sociologie a literaturii \u2013 Literatur\u0103 \u015fi societate (1982) \u015fi Critica sociologic\u0103 (1983) \u2013, Ion Vasile \u015eerban r\u0103m\u00e2ne cel mai important teoretician rom\u00e2n al criticii de aceast\u0103 orientare. Din cauza mor\u0163ii sale relativ premature, au r\u0103mas nefinalizate c\u00e2teva mari proiecte \u015fi neadunate \u00eentre copertele… Cite\u0219te mai mult »Profil de critic \u015fi teoretician al literaturii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[11342,11343],"class_list":["post-19185","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-ion-vasile-serban","tag-studii-despre-literatura-rusa"],"views":2294,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19185","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19185"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19185\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19185"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19185"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19185"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}