{"id":19183,"date":"2014-05-29T10:13:16","date_gmt":"2014-05-29T08:13:16","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=19183"},"modified":"2014-05-29T10:13:16","modified_gmt":"2014-05-29T08:13:16","slug":"stiinta-si-constiinta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/stiinta-si-constiinta\/","title":{"rendered":"\u015etiin\u0163\u0103 \u015fi con\u015ftiin\u0163\u0103"},"content":{"rendered":"

Autorul studiilor \u015fi eseurilor str\u00e2nse \u00een aceast\u0103 culegere postum\u0103 prin grija l\u0103udabil\u0103 a doamnei Zemira \u015eerban \u015fi a domnului Ion Bogdan Lefter a f\u0103cut parte dintr-un valoros nucleu al Catedrei de Teorie Literar\u0103 a Facult\u0103\u0163ii de Litere din Universitatea Bucure\u015fti, al\u0103turi de Mircea Martin \u015fi Nicolae Ra\u0163\u0103, cu care a \u015fi colaborat \u00een realizarea unui pre\u0163ios volum, Analiz\u0103 \u015fi interpretare (1972). Lectorul universitar de atunci Ion Vasile \u015eerban propunea, \u00eentr-un studiu solid \u015fi amplu, un punct de vedere original asupra sociologiei literaturii, care tocmai se emancipa doctrinar, \u015fi la noi, de sociologismul a\u015fa-numit \u201evulgar\u201c (unele reminiscen\u0163e particulare, \u201epunctuale\u201c, continu\u00e2nd s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103 totu\u015fi, ceea ce amplifica frisonul n\u0103scut de sintagmele \u201esociologia literaturii\u201c sau \u201ecritic\u0103 sociologic\u0103\u201c). Universitarul se conectase la orient\u0103rile occidentale atunci \u00een vog\u0103, dar care se vor dovedi, de la caz la caz, \u015fi rezistente \u00een timp (L. Goldmann, R. Escarpit, pu\u0163in mai t\u00e2rziu H.-R. Jauss), care primeneau \u00een chip esen\u0163ial miza cercet\u0103rii; o cercetare ce-\u015fi schimba axa pe identificarea structurilor genetice ale literaturii, pe literatura ca institu\u0163ie, pe teoria lecturii \u015fi sociologia recept\u0103rii. Lectorul universitar rom\u00e2n avea de pe atunci un punct de vedere personal fa\u0163\u0103 de aceste orient\u0103ri, studiul acela din culegerea \u00eentocmit\u0103 de \u015fi la catedr\u0103 nefiind lipsit de un temeinic motivat \u015fi elegant exprimat spirit critic \u015fi polemic. Au urmat volumele personale Literatur\u0103 \u015fi societate (1982), Critica sociologic\u0103 (1983) \u015fi Seminarii de teorie literar\u0103 (2001), care au consolidat pozi\u0163ia lui Ion Vasile \u015eerban ca reprezentant proeminent al criticii universitare rom\u00e2ne\u015fti, \u00een varianta ei sociologic\u0103, \u00eentr-o \u2013 repet \u2013 viziune modern\u0103, eliberat\u0103 de dogmele \u015fi de poncifele sociologismului marxist.<\/strong><\/em>
\nCulegerea de acum vine \u00een prelungirea preocup\u0103rilor care l-au consacrat pe autor, cu un accent \u00een plus pe rezultatele exegezei asupra marii literaturi ruse. \u00cen principal asupra marilor ei romancieri, studiile cu totul remarcabile despre Tolstoi \u015fi Turgheniev, Bulgakov \u015fi Soljeni\u0163\u00een, Vesiol\u00eei, Okudjava \u015fi Rasputin lumin\u00e2nd fa\u0163eta de \u201erusist\u201c a teoreticianului literar care a semnat prefe\u0163e \u015fi studii introductive la volume cuprinz\u00e2nd traduceri de opere canonice ale scriitorilor enumera\u0163i mai sus. Prin volum, ca \u015fi prin valoarea lor intrinsec\u0103, aceste studii \u2013 la care s-ar fi putut ad\u0103uga \u015fi unele texte mai restr\u00e2nse din restul volumului proiectat \u2013 ar fi putut singure alc\u0103tui o carte. \u015ei a\u015fa \u00eens\u0103, aici, ele alc\u0103tuiesc punctul forte al culegerii.
\nAceasta f\u0103r\u0103 totu\u015fi s\u0103 creeze o diferen\u0163\u0103 de nivel de natur\u0103 a d\u0103una echilibrului culegerii, c\u0103ci studiile, articolele \u015fi recenziile asamblate de cei doi editori \u00een celelalte sec\u0163iuni se revendic\u0103 de la aceea\u015fi seriozitate exegetic\u0103 a autorului, care nu s-a exprimat dec\u00e2t asupra lucrurilor cunoscute de el direct \u015fi din surse primare, asediate din perspective multiple (nu numai din cea sociologic\u0103), g\u00e2ndite \u015fi cump\u0103nite \u00eendelung, trecute prin filtrul unei judec\u0103\u0163i pe c\u00e2t de decise (tocmai fiindc\u0103 avea la baz\u0103 o bun\u0103 cunoa\u015ftere), pe at\u00e2t de echilibrate \u015fi de elevate \u00een exprimarea punctelor de vedere proprii. Unele texte recuperate acum editorial fuseser\u0103 publicate ca prefe\u0163e sau ca articole \u00een periodice, altele r\u0103m\u0103seser\u0103 \u00een manuscris, \u015fi e admirabil faptul c\u0103 volumul de fa\u0163\u0103 restituie \u00een acest fel contribu\u0163ii de felul paralelei propuse \u2013 \u015fi sus\u0163inute cu pertinen\u0163\u0103 \u2013 \u00eentre Luceaf\u0103rul eminescian \u015fi poemul Mo\u00efse al lui Alfred de Vigny ori \u00eentre Esenin (cel care s-a autodefinit drept \u201eultimul poet cu satu-n glas\u201c) \u015fi Blaga sau \u2013 ca s\u0103 opresc aici enumerarea, fiindc\u0103 exemplele pot fi \u00eenmul\u0163ite \u2013 privirea asupra teatrului rom\u00e2nesc din perspectiva celui caragialean. \u015ei apropo de restituiri: le face Ion Vasile \u015eerban \u00eensu\u015fi atunci c\u00e2nd scrie justi\u0163iar despre critica genetic\u0103 a lui D. Caracostea sau despre rolul capital al lui Adrian Marino \u00een \u201eeuropenizarea\u201c teoriei literare rom\u00e2ne\u015fti (ar fi de remarcat \u00een plus c\u0103 articolul despre acesta vine \u00eentr-un moment \u00een care, din cauza memorialisticii lui, \u00een\u0163esate de s\u0103ge\u0163i otr\u0103vite la adresa contemporanilor, se oculteaz\u0103 ori se minimalizeaz\u0103 pe nedrept importan\u0163a teoreticianul, a criticului \u015fi istoricului literar Marino). \u00cen opera celor doi teoreticieni sunt descifrate \u015fi puse \u00een valoare \u2013 \u00eens\u0103 trebuie neap\u0103rat notat c\u0103 f\u0103r\u0103 puseuri protocroniste \u2013 contribu\u0163ii anticipatoare la nivel european: identificate chiar \u015fi \u00een cartea Anarhismul poetic a unui minor teoretician \u015fi critic interbelic, \u015fi asta datorit\u0103 spiritului de dreptate care anim\u0103 paginile lui Ion Vasile \u015eerban, ca \u015fi g\u00e2ndirii lui fine.
\nTrec peste celelalte sec\u0163iuni, spre a m\u0103 opri asupra celeia din urm\u0103, intitulate de editori Articole de opinie. M\u0103rturisesc c\u0103, \u00een v\u0103lm\u0103\u015fagul presei noastre din ultimele dou\u0103 decenii, nu urm\u0103risem sistematic participarea lui Ion Vasile \u015eerban la dezbaterea public\u0103 a unor probleme aflate la ordinea zilei (dar unele \u015fi de termen lung). Citite toate la un loc, articolele \u201ede opinie\u201c dezv\u0103luie (\u015fi) un intelectual cu condei publicistic, cu unul \u00eens\u0103 alimentat de acelea\u015fi virtu\u0163i ce caracterizeaz\u0103 \u015fi restul operei sale: informare solid\u0103 \u015fi exact\u0103, implicare totdeauna garantat\u0103 de acest postament al document\u0103rii corecte, spirit justi\u0163iar \u015fi pledant, \u015fi nu \u00een ultimul r\u00e2nd un excep\u0163ional bun sim\u0163, dar \u015fi bun-sim\u0163. Ceea ce le face valabile \u015fi atractive \u015fi ast\u0103zi, dup\u0103 minimum 15 ani de la publicarea lor, este \u00eentre altele faptul c\u0103 1) toate dezbat probleme teoretice, de principii \u015fi, aproape ca un corolar, 2) nu sunt partizane, adic\u0103 nu sunt legate de efemerele conflicte dintre partide \u015fi persoane politice (c\u0103ci de personalit\u0103\u0163i e mai greu de vorbit), ceea ce nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 aceste dezbateri nu p\u0103streaz\u0103 viu contactul cu realitatea tr\u0103it\u0103. M\u0103rturii ale unei con\u015ftiin\u0163e care trece prin filtrul ei umanist chestiunile majore ale Rom\u00e2niei postdecembriste, articolele \u201ede opinie\u201c sunt produsul unei medita\u0163ii pe c\u00e2t de calme, pe at\u00e2t de vigile. E medita\u0163ia unui intelectual care nu \u015fi-a tr\u0103dat nici misiunea profesional\u0103, nici angajamentul civic, \u00een linia unui militantism ardelenesc adus la zi (pentru I.V. \u015eerban, a o tr\u0103da pe una \u00eenseamn\u0103 a le compromite pe am\u00e2ndou\u0103).
\nDou\u0103 probe \u2013 numai \u2013 de just\u0103, \u00eenalt\u0103 \u015fi totodat\u0103 realist\u0103 situare \u00een tratarea unor chestiuni la ordinea zilei \u00een momentul redact\u0103rii, ca \u015fi \u00een cel de acum. Prima se refer\u0103 la mereu dificila de abordat, \u015fi cu at\u00e2t mai mult ast\u0103zi, \u00een contextul Europei unite, \u201eidee na\u0163ional\u0103\u201c: \u201eA\u015fezat\u0103 \u00een istoria zidit\u0103 de ea \u00eens\u0103\u015fi, ideea na\u0163ional\u0103 intr\u0103 \u00een mileniul trei cu toate drepturile noble\u0163ii sale. La rom\u00e2ni, ea r\u0103m\u00e2ne \u015fi trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 punctul cardinal al imaginarului lor, semn al unei identit\u0103\u0163i \u00eendrept\u0103\u0163ite \u015fi (chiar) orgolioase. Ceea ce nu \u00eenseamn\u0103 nici retoric\u0103 declarativ\u0103, nici supraevaluare autohton\u0103, nici izolare ortodoxist\u0103, nici idealizare festiv\u0103, nici excomunicarea altora, dar nici complexe fa\u0163\u0103 de al\u0163ii. Ideea na\u0163ional\u0103 reprezint\u0103 \u00een noua construc\u0163ie a Europei reperul fundamental al integr\u0103rii, a\u015fa cum condi\u0163iile integr\u0103rii sunt \u00eens\u0103\u015fi ra\u0163iunea afirm\u0103rii sale. O Rom\u00e2nie f\u0103r\u0103 drumuri desfundate, f\u0103r\u0103 sate uitate \u00een primitivism, f\u0103r\u0103 ora\u015fele mutilate de comunism, f\u0103r\u0103 copiii str\u0103zii, f\u0103r\u0103 s\u0103r\u0103cia majorit\u0103\u0163ii, f\u0103r\u0103 \u00eenjosirile acestei s\u0103r\u0103cii trebuie s\u0103 devin\u0103 adev\u0103ratul ideal na\u0163ional\u201c.
\nCealalt\u0103 tem\u0103 a reflec\u0163iei jurnalistului, cuprins\u0103 \u00een chiar titlul articolului \u201eClasa\u201c de mijloc lipse\u015fte \u015fi \u00een cultur\u0103 (ap\u0103rut \u00een ziarul Curentul\/ 13 iunie 1998), nu e mai pu\u0163in actual\u0103, ca un corelat al aprinselor, poate prea ostentativelor (\u015fi de aceea blocante pentru o dezbatere mai larg\u0103 \u015fi mai a\u015fezat\u0103) discu\u0163ii-dispute privitoare la \u201eelite\u201c: \u201eSpa\u0163iul r\u0103mas liber (\u00eentre \u00abv\u00e2rfuri\u00bb \u015fi \u00absocietatea acultural\u0103\u00bb, cum o nume\u015fte autorul \u2013 n.n.) pentru categoria cultural\u0103 medie, care ar trebui s\u0103 domine societatea, r\u0103m\u00e2ne destul de \u00eengust \u00een aceast\u0103 polarizare inegal\u0103, balansat\u0103 cu totul \u00een jos. Nu cunosc rezultatele vreunui sondaj \u00een materie \u015fi mi-ar fi greu s\u0103 propun orice cuantificare. Exist\u0103 \u00eens\u0103 un element esen\u0163ial care \u00eei dezv\u0103luie, prin compara\u0163ie, ponderea: la nivelul comportamentului social, lipsa de cultur\u0103 se traduce, cel mai adesea, \u00een lips\u0103 de civiliza\u0163ie\u201c.
\nArticolele acestea, egal de \u201eidealiste\u201c \u015fi de pragmatice, civilizate, perfect urbane, dar nu mai pu\u0163in directe \u015fi chiar dure, de o frapant\u0103 onestitate \u015fi deci credibilitate, sunt veritabile mod\u00e8le de interven\u0163ie public\u0103, mai ales \u00eentr-o epoc\u0103 \u00een care mai toate virtu\u0163ile enumerate mai sus sunt c\u0103lcate \u00een picioare, \u00eencep\u00e2nd \u015fi sf\u00e2r\u015find cu una dintre calit\u0103\u0163ile definitorii ale scrisului lui Ion Vasile \u015eerban: bunul sim\u0163 al min\u0163ii \u015fi bunul-sim\u0163 al comportamentului \u015fi expresiei publice. Ini\u0163iativa editorilor de a le integra \u00eentr-o carte se adevere\u015fte \u00eendrept\u0103\u0163it\u0103 \u015fi din acest motiv: cum destul de rar se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu articolele de ziar, cele de aici \u00ee\u015fi dep\u0103\u015fesc condi\u0163ia oarecum genuin\u0103 a publicisticii, aceea de efemerid\u0103, dovedindu-\u015fi perenitatea. De aceea, \u201epachetul\u201c alc\u0103tuit de ele \u00een finalul c\u0103r\u0163ii nu contrasteaz\u0103 c\u00e2tu\u015fi de pu\u0163in cu cel al studiilor \u015fi recenziilor, ci doar le completeaz\u0103 pe acestea, definitiv\u00e2nd imaginea unui intelectual complex, deopotriv\u0103 ancorat \u00een idee \u015fi \u00een concretul realit\u0103\u0163ii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Autorul studiilor \u015fi eseurilor str\u00e2nse \u00een aceast\u0103 culegere postum\u0103 prin grija l\u0103udabil\u0103 a doamnei Zemira \u015eerban \u015fi a domnului Ion Bogdan Lefter a f\u0103cut parte dintr-un valoros nucleu al Catedrei de Teorie Literar\u0103 a Facult\u0103\u0163ii de Litere din Universitatea Bucure\u015fti, al\u0103turi de Mircea Martin \u015fi Nicolae Ra\u0163\u0103, cu care a \u015fi colaborat \u00een realizarea unui… Cite\u0219te mai mult »\u015etiin\u0163\u0103 \u015fi con\u015ftiin\u0163\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[11338,5828,11336,11337,11341,11340,11339],"class_list":["post-19183","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-h-r-jauss","tag-ion-bogdan-lefter","tag-l-goldmann","tag-r-escarpit","tag-sociologia-literaturii","tag-structuri-genetice-ale-literaturii","tag-zemira-serban"],"views":1073,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19183","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19183"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19183\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19183"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19183"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19183"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}