{"id":19179,"date":"2014-05-29T10:09:05","date_gmt":"2014-05-29T08:09:05","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=19179"},"modified":"2026-01-23T21:02:13","modified_gmt":"2026-01-23T19:02:13","slug":"spiritul-unei-generatii-diferenta-intre-tarile-europene-o-face-spiritul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/spiritul-unei-generatii-diferenta-intre-tarile-europene-o-face-spiritul\/","title":{"rendered":"Spiritul unei generatii. \u201eDiferen\u0163a \u00eentre \u0163\u0103rile europene o face spiritul\u201c"},"content":{"rendered":"

\"AUGUSTIN<\/a><\/p>\n

EUGEN SIMION \u00een dialog cu AUGUSTIN BUZURA<\/p>\n

 <\/p>\n

Eugen Simion:<\/strong> Aveam \u015fi eu ceva de spus despre opiniile lui Adrian Marino \u015fi despre cei care cred c\u0103 \u0163\u0103r\u0103nimea rom\u00e2n\u0103 n-a produs, \u00een istorie, dec\u00e2t conservatorism agresiv, analfabetism, iner\u0163ie \u015fi c\u0103, \u00een genere, \u0163\u0103ranii ne \u0163in pe loc \u00een istorie \u015fi nu ne las\u0103 s\u0103 ne apropiem de valorile europene. Dar cum am scris \u00een alt\u0103 parte despre aceste abera\u0163ii (\u00een convorbirile cu Andrei Grigor \u2013 \u00cen ariergarda avangardei!), p\u0103r\u0103sesc tema. Nu \u00eenainte de a zice, totu\u015fi, c\u0103 acest nivel al discu\u0163iei arat\u0103 nenorocita noastr\u0103 mentalitate arogant provincial\u0103, neeuropean\u0103. \u00cen ce \u0163ar\u0103 cultural\u0103 intelectualii g\u00e2ndesc \u00een acest chip?
\nPentru c\u0103 spui lucruri drepte despre lumea maramure\u015fean\u0103 (o lume veche \u015fi, spiritual vorbind, puternic\u0103, original\u0103, cu c\u00e2ntece, dansuri extraordinare \u015fi femei frumoase \u2013 zici tu, estet din partea locului \u2013 \u00een fine, o rom\u00e2nitate, \u00een felul ei simbolic\u0103, \u0163eap\u0103n\u0103, trecut\u0103 printr-o istorie m\u00e2ndr\u0103 de tradi\u0163iile ei) \u015fi pentru c\u0103 \u00een ceea ce scrii \u015fi \u00een felul t\u0103u de-a fi, \u00eentruchipezi \u015fi pe transilv\u0103neanul str\u0103mutat de istorie la Bucure\u015fti, te \u00eentreb: cum vezi azi problema na\u0163ional\u0103? Mai este ra\u0163ional s\u0103 vorbim azi de na\u0163iune, mai este necesar s\u0103 discut\u0103m despre spiritualitatea \u015fi identitatea noastr\u0103, \u00een fine, marea unire de la 1918 (reveria memorandi\u015ftilor \u015fi, \u00eenaintea lor, a iluminismului ardelenesc) mai este pentru noi un simbol sacru? Sau, cum aud \u00een fiecare sear\u0103 la un post de televiziune de la Cluj (\u201eTransilvania\u201c, animat de vestitul Gherman, cel ce declara prin anii \u201890 c\u0103 s-a s\u0103turat de Rom\u00e2nia!), unii intelectuali de dincolo de mun\u0163i consider\u0103 c\u0103 unirea cu \u201eMiticii\u201c reg\u0103\u0163eni \u015fi guralivi n-a fost inspirat\u0103 \u015fi c\u0103, azi, ei, ardelenii, muncesc de zor, \u00een timp ce Miticii \u2013 lene\u015fi \u015fi corup\u0163i prin natura lor, m\u0103 \u00een\u0163elegi, \u2013 fac politic\u0103, se afl\u0103 \u00een treab\u0103, vegeteaz\u0103 adic\u0103 \u00een istorie?! Ce p\u0103rere ai ca bun observator al vie\u0163ii sociale \u015fi morale de ieri \u015fi de azi de acest mod de a trata problema na\u0163ional\u0103 \u015fi a-i judeca pe rom\u00e2ni \u00een acest chip sub ochii protectori sau indiferen\u0163i ai oamenilor no\u015ftri politici de dreapta sau de st\u00e2nga?<\/p>\n

Augustin Buzura:<\/strong> Nimeni nu ne \u00eempiedic\u0103 s\u0103 vorbim de na\u0163iunea rom\u00e2n\u0103, de statul rom\u00e2n, de cultura rom\u00e2n\u0103. Ca dovad\u0103, o \u015fi facem. C\u00e2t despre Gherman \u015fi celelalte nulit\u0103\u0163i intelectuale \u015fi morale, dac\u0103 astfel de oameni sunt \u00een stare s\u0103 distrug\u0103 statul rom\u00e2n, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 acesta \u00ee\u015fi merit\u0103 soarta. Ghermani se g\u0103sesc \u015fi prin regat, chiar mai mul\u0163i \u015fi cu firme consolidate. Schimbarea datei Zilei Na\u0163ionale, schimbarea Imnului, tip\u0103rirea unor manuale \u015fcolare \u201eeuropene\u201c din care lipsesc sau sunt minimalizate tocmai capitole esen\u0163iale ale istoriei \u015fi culturii noastre nu sunt tot ni\u015fte abera\u0163ii? \u015ei cum se ap\u0103r\u0103 statul nostru? Pun\u00e2nd \u00een posturile importante loaze \u015fi nulit\u0103\u0163i mult sub nivelul personajului pomenit. \u00cemi vin \u00een minte versurile lui Arghezi: \u201eSpune-mi cum \u00eei recuno\u015fti\/ Dintre pro\u015fti pe cei mai pro\u015fti?\u201c Sigur, nu trebuie s\u0103 fii mare savant ca s\u0103 vezi c\u0103, la noi, prostia este bine remunerat\u0103 iar lichelismul, \u015fi mai bine. M-am convins \u00eens\u0103 \u00een noaptea aceea de 19 spre 2o martie 1990, la T\u00e2rgu Mure\u015f, unde m-am aflat din pur\u0103 \u00eent\u00e2mplare, c\u0103 ceea ce s-a realizat la 1 Decembrie 1918 nu poate fi distrus. M\u0103 aflam, tot din \u00eent\u00e2mplare, la telefonul la care sate, unit\u0103\u0163i militare, persoane particulare, organiza\u0163ii despre care nici nu auzisem \u00ee\u015fi ofereau sprijinul pentru rom\u00e2nii din T\u00e2rgu Mure\u015f. Propaganda cu miticii \u015fi ardelenii, cu cultivarea diferen\u0163elor este cel mai ieftin produs al extremi\u015ftilor unguri \u015fi al coresponden\u0163ilor rom\u00e2ni ai acestora. Nu e vina ungurilor c\u0103 noi nu \u00eenv\u0103\u0163\u0103m o istorie adev\u0103rat\u0103, o literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103 cum s-ar cuveni, c\u0103 \u00een loc s\u0103 cl\u0103dim \u015fcoli, le desfiin\u0163\u0103m \u015fi pe cele existente, c\u0103 peste 20 de mii de cadre didactice au plecat din \u0163ar\u0103 sau de la catedre, c\u0103 mii de medici au p\u0103r\u0103sit Rom\u00e2nia, c\u0103 ne afl\u0103m pe ultimul loc la tip\u0103rituri, c\u0103 \u00een posturi de reprezentare, \u00een locurile cele mai vizibile alegem nulit\u0103\u0163i, impostori \u015fi fiin\u0163e cu IQ mai redus dec\u00e2t am avut vreodat\u0103 \u00een istorie pe acelea\u015fi posturi.<\/p>\n

E.S.:<\/strong> Te \u00eentreb, ce-a devenit azi satul rom\u00e2nesc? Ce viitor are? \u015etii, doar, c\u0103 noua Lege a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului (preg\u0103tit\u0103 de ministrul Funeriu) prevede desfiin\u0163area \u015fcolilor rurale care nu au 300 de elevi. Se p\u0103streaz\u0103 \u00eens\u0103 \u00een cazul minoritarilor, chiar dac\u0103 \u00een satul respectiv sunt doar cinci elevi. N-ai impresia c\u0103 statul rom\u00e2n \u015fi-a p\u0103r\u0103sit \u0163\u0103ranii? C\u0103 eu o am. Satul nu constituie o preocupare, oricum, pentru oamenii politici de azi. Dup\u0103 ce comunismul i-a luat \u0163\u0103ranului rom\u00e2n tot ce avea, vine acum capitalismul nostru \u015fi-i desfiin\u0163eaz\u0103 \u015fi \u015fcolile…<\/p>\n

A.B.:<\/strong> Nu cred c\u0103 se poate vorbi azi de sat rom\u00e2nesc, ci de sate! C\u0103ci exist\u0103 o diversitate at\u00e2t de mare, diferen\u0163e at\u00e2t de \u00eensemnate \u00een ceea ce prive\u015fte nivelul de civiliza\u0163ie material\u0103 \u015fi spiritual\u0103, \u00eenc\u00e2t este imposibil s\u0103 nu le observi \u015fi s\u0103 nu \u0163ii seama de ele. P\u00e2n\u0103 \u015fi glumele accentueaz\u0103 aceste particularit\u0103\u0163i psihologice. \u201e\u015ei la voi se \u00eenmorm\u00e2nteaz\u0103 cu pop\u0103?\u201c \u00eel \u00eentreab\u0103 olteanul pe ardelean, iar acesta, dup\u0103 o scurt\u0103 chibzuial\u0103, \u00eei r\u0103spunde: \u201eLa noi, popa r\u0103m\u00e2ne afar\u0103!\u201c Astfel, \u015fi \u00een literatur\u0103 exist\u0103 satul \u015fi \u0163\u0103ranii lui Slavici \u015fi ai lui Rebreanu, \u0163\u0103ranii lui Marin Preda, satul \u015fi r\u0103ze\u015fii lui Sadoveanu, satul lui Marin Sorescu din poeme. M\u0103 urm\u0103resc \u00eenz\u0103pezirile cumplite de acum doi ani din sudul Moldovei, bordeiele acelea din care nu se putea ie\u015fi f\u0103r\u0103 ajutor, galeriile s\u0103pate prin z\u0103pad\u0103 pentru a se putea ajunge la oameni, mortul care, nu \u015ftiu c\u00e2te zile, n-a putut fi scos din cas\u0103. \u00cen ce secol ne afl\u0103m oare? Pe de alt\u0103 parte, s\u0103 nu uit\u0103m satele din Banat, dintre care unele, \u00eenc\u0103 \u00eenainte de Primul R\u0103zboi, aveau ziare s\u0103te\u015fti scrise \u015fi editate de \u0163\u0103rani. \u00cen Comlo\u015ful Mic, dac\u0103 nu m\u0103 \u00een\u015fal\u0103 memoria. Sau vilele din satele o\u015fene\u015fti, \u00een care liftul nu este o raritate, dimpotriv\u0103. Sau: satele din Transilvania, \u00een care chiar \u015fi mo\u015ftenitorul tronului Marii Britanii se simte foarte bine. Ce se va \u00eent\u00e2mpla cu satele noastre depinde mai ales de noi, de felul \u00een care vom \u015fti s\u0103 ap\u0103r\u0103m o civiliza\u0163ie care a \u00eenc\u0103put pe m\u00e2na activi\u015ftilor, bi\u015fni\u0163arilor \u015fi miniparanoicilor. Copiii de \u0163\u0103ran nu mai au acces la studii universitare, doar 1%, din sate au disp\u0103rut bibliotecile, multe \u015fcoli au fost desfiin\u0163ate sau comasate, iar profesorii umili\u0163i, cu salarii de mizerie. Prin urmare, unei popula\u0163ii umilite, bolnave \u015fi fl\u0103m\u00e2nde, cei care au adus-o \u00een aceast\u0103 stare nu aveau cum s\u0103-i ofere o alt\u0103 lege a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului. La unele capitole, inclusiv la cel pe care l-ai semnalat, mi se pare c\u0103 se comite o crim\u0103 \u00eempotriva poporului rom\u00e2n asupra c\u0103ruia, de un deceniu \u00eencoace, to\u0163i diletan\u0163ii \u015fi neispr\u0103vi\u0163ii \u00ee\u015fi exerseaz\u0103 nepriceperea. Ace\u015fti penibili cer\u015fetori de z\u00e2mbete occidentale ar avea de la cine s\u0103 \u00eenve\u0163e chiar din interiorul \u0163\u0103rii. Ungurii au, cred, mai multe \u015fcoli dec\u00e2t elevi, \u00ee\u015fi ap\u0103r\u0103 cu \u00eend\u00e2rjire simbolurile, \u00een timp ce reprezentan\u0163ii statului rom\u00e2n, de dragul unor voturi sau din ignoran\u0163a deplin\u0103 a celor care ne conduc, le accept\u0103 tacit bantustanizarea \u015fi tot ce \u00eenseamn\u0103 ea \u00een cultur\u0103 \u015fi civiliza\u0163ie, \u00een general. Din p\u0103cate, ceea ce le este dat \u00een exces ungurilor, le este refuzat cu consecven\u0163\u0103 rom\u00e2nilor. Nu am nimic cu ungurii, e dreptul lor s\u0103 cear\u0103; mi-e sil\u0103 \u00eens\u0103 de ignoran\u0163ii na\u0163ionali care pl\u0103tesc a treia oar\u0103 bunurile desp\u0103gubite \u00eenc\u0103 \u00een celebrele procese ale \u201eoptan\u0163ilor\u201c, \u015fi care fac istorii \u201eeuropene\u201c f\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 idee despre ce \u00eenseamn\u0103 Europa.<\/p>\n

E.S.:<\/strong> G\u00e2ndesc acela\u015fi lucru. Men\u0163ii o \u015fcoal\u0103 pentru cinci minoritari, dar desfiin\u0163ezi alta care are 100 sau 200 de copii proveni\u0163i din r\u00e2ndurile majorit\u0103\u0163ii \u00een ideea c\u0103 pe ace\u015ftia \u00eei duce cu microbuzele \u00een alt\u0103 parte. Ce ra\u0163iune este asta, ce spirit democratic, ce fel de egalitate de \u015fanse, ce con\u015ftiin\u0163\u0103 european\u0103 se afl\u0103 \u00een spatele acestor decizii? C\u0103ci abera\u0163ia se vede cu ochiul liber. \u015ei, apoi, cum am spus \u00een mai multe r\u00e2nduri: ce viitor are un sat rom\u00e2nesc f\u0103r\u0103 \u015fcoal\u0103? Mai trebuie s\u0103 mut\u0103m biserica \u015fi atunci, gata, am terminat cu el. Nu v\u0103d cum doi tineri \u015fi-ar forma, \u00een viitor, un c\u0103min \u00eentr-un sat f\u0103r\u0103 \u015fcoal\u0103. Cei care au pornit aceast\u0103 reform\u0103 au ignorat faptul c\u0103 satul rom\u00e2nesc nu-i o adun\u0103tur\u0103 de case, este matricea poporului nostru. Spiru Haret a \u00eenfiin\u0163at \u015fcolile rurale pentru a eradica analfabetismul, reformi\u015ftii din zilele noastre le desfiin\u0163eaz\u0103 ca s\u0103 nu mai r\u0103m\u00e2n\u0103 nimic, nicio r\u0103d\u0103cin\u0103… De\u015ftep\u0163i b\u0103rba\u0163i, mari patrio\u0163i, buni rom\u00e2ni!…
\nDe ce scriitorii rom\u00e2ni nu discut\u0103 chestiuni de acest fel? De ce Uniunea Scriitorilor nu scoate un cuv\u00e2nt \u00een leg\u0103tur\u0103 cu aceast\u0103 reform\u0103 care, dup\u0103 mine, este catastrofal\u0103? Ce-a devenit Uniunea noastr\u0103? Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu intelighen\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 \u00een aceast\u0103 epoc\u0103 de tranzi\u0163ie?<\/p>\n

A.B.:<\/strong> Dar ce discut\u0103 scriitorii rom\u00e2ni? Vor altceva, dincolo de a se face ecoul unor politicieni minori care v\u00e2neaz\u0103 \u00eentruna comuni\u015fti \u015fi turn\u0103tori ? Mi-am pus \u015fi eu de multe ori aceast\u0103 \u00eentrebare, dar n-am g\u0103sit un r\u0103spuns care s\u0103 nu mi se par\u0103 umilitor pentru breasla noastr\u0103. Unii dintre scriitori, a\u015fa-zisa elit\u0103, au sprijinit nu numai aceast\u0103 lege, ci \u015fi orice alt\u0103 abera\u0163ie a guvernului pedelist \u015fi, mai ales, a pre\u015fedintelui patriei. De altfel, lumea \u00eei cunoa\u015fte drept \u201escriitorii lui B\u0103sescu\u201c. Tr\u0103iesc \u00een c\u00e2rd, se laud\u0103 \u00eentre ei, iar \u00eentr-un moment \u00een care cultura abia mai respir\u0103 din cauza analfabetismului, subculturii \u015fi ignoran\u0163ei cultivate cu obstina\u0163ie prin toate mijloacele, ei sunt lua\u0163i \u00een seam\u0103 \u00een sensul c\u0103 nu pu\u0163ini le re\u0163in numele, poate \u015fi pentru c\u0103 unii dintre ei figureaz\u0103 \u00een manualele \u015fcolare. S-ar putea s\u0103 n-am dreptate, dar nimeni, \u00een ultimul deceniu, nu m-a \u00eentrebat ceva vreodat\u0103, nu mi-a cerut un sfat, de\u015fi scriu \u015fi eu de peste o jum\u0103tate de secol, nimeni nu m-a invitat la vreo conferin\u0163\u0103 ori la vreo reuniune de breasl\u0103. Habar n-am cum arat\u0103 statutele Uniunii sau modul acesteia de func\u0163ionare. Uneori mai citesc listele cu noii primi\u0163i \u015fi, spre ru\u015finea mea, descop\u0103r c\u0103 nu \u015ftiu ce au scris, c\u0103 numele lor mi-e str\u0103in. Uneori, din simpl\u0103 curiozitate, mai \u00eentreb cine sunt ace\u015fti mai nou introdu\u015fi \u00een lumea literar\u0103, dar mi se r\u0103spunde direct: \u201em\u00e2n\u0103 de vot!\u201c, dac\u0103 nu, pur \u015fi simplu printr-o banal\u0103 ridicare din umeri. Cei mai informa\u0163i \u00eemi spun: omul lui cutare sau al lui cutare, f\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 idee dac\u0103 a scris ceva notabil. Pe unii dintre membrii de vaz\u0103 ai Uniunii Scriitorilor i-am descoperit printre lupt\u0103torii anticomuni\u015fti de dup\u0103 Revolu\u0163ie \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, ca l\u0103ud\u0103tori consecven\u0163i, bine sponsoriza\u0163i, ai pre\u015fedintelui \u0163\u0103rii. Oricum, scriitorii, cu c\u00e2teva excep\u0163ii, nu mai ap\u0103r\u0103 nimic, nu dau semne c\u0103 ar avea de sus\u0163inut sau de impus vreo idee, un drept, o tendin\u0163\u0103. Tr\u0103iesc mai izola\u0163i dec\u00e2t \u00een cele mai negre zile ale comunismului. Nu au nicio leg\u0103tur\u0103 cu soarta \u0163\u0103rii, cu nevoile \u015fi durerile ei cele mai acute, cel pu\u0163in a\u015fa se vede din banca mea. A disp\u0103rut prestigiul de alt\u0103dat\u0103, c\u00e2nd p\u00e2n\u0103 \u015fi Ceau\u015fescu \u0163inea seam\u0103 de ei, ba chiar se temea de orice opinie spus\u0103 deschis, ca dovad\u0103 c\u0103 a desfiin\u0163at chiar \u015fi organiza\u0163ia de partid a Uniunii Scriitorilor, iar \u00een ultimii ani, asistam la am\u00e2narea exasperant\u0103 a \u015fedin\u0163elor Consiliului Uniunii. Pe atunci, toate b\u0103t\u0103liile s-au dus \u00een Rom\u00e2nia \u015fi au fost c\u00e2\u015ftigate \u00een Rom\u00e2nia, dup\u0103 cum, ast\u0103zi, tot aici, \u00een Rom\u00e2nia, se pierd… Numai c\u0103 pe atunci, meseria de scriitor era respectat\u0103 \u015fi breasla noastr\u0103 era singura care \u00eentre\u0163inea speran\u0163ele oamenilor \u00een mai bine, \u00een l\u0103rgirea \u201eochiurilor plasei\u201c, cum bine spunea celebrul poet rus Evgheni Evtu\u015fenco. C\u0103ci nimeni, nici chiar cei mai prestigio\u015fi sovietologi nu credeau \u00een c\u0103derea comunismului pe parcursul vie\u0163ii noastre. Dar cei ce au dus greul \u00eenfrunt\u0103rilor nu mai conteaz\u0103 \u00een ochii multor suplinitori. Din banca scriitorilor rom\u00e2ni \u201eaccepta\u0163i\u201c de \u201eelit\u0103\u201c, lucrurile se v\u0103d \u00een cel mai dulce roz posibil. Periodic, \u00ee\u015fi mai dau c\u00e2te un premiu Nobel, se anun\u0163\u0103 mari succese interna\u0163ionale pe la diverse t\u00e2rguri de carte, unde, \u00een realitate, sunt doar turi\u015fti, \u015fi cam pe aici se consum\u0103 gloria. Din p\u0103cate, na\u0163iei noastre fl\u0103m\u00e2nzite \u015fi umilite, na\u0163iei noastre \u00eei po\u0163i vinde orice, c\u0103ci nimeni nu verific\u0103 dac\u0103 e vorba de calitate ori dimpotriv\u0103. Ne convine sau nu, avem multe genii, dar foarte pu\u0163in\u0103 literatur\u0103 adev\u0103rat\u0103. Nu cred s\u0103 mai existe o \u0163ar\u0103, \u00een lume, \u00een care dorin\u0163ele sunt luate drept realitate… O singur\u0103 meserie tinde s\u0103 aib\u0103 cu adev\u0103rat succes: cea a anali\u015ftilor de catastrofe. C\u0103ci literatura nu face excep\u0163ie de la marea dram\u0103 na\u0163ional\u0103…<\/p>\n

E.S.:<\/strong> N-am apucat s\u0103 discut\u0103m p\u00e2n\u0103 acum acest subiect. Cum vezi evolu\u0163ia Uniunii noastre? Participi la via\u0163a ei? Te-a invitat vreodat\u0103 \u00een ultimele decenii s\u0103 participi la ceva, la o dezbatere, la o reuniune oarecare? De cur\u00e2nd au fost alegeri. Am vrut s\u0103 particip la sec\u0163ia de critic\u0103 literar\u0103 \u015fi, \u00een ultimul moment, am aflat c\u0103 n-am dreptul s\u0103 votez pentru c\u0103 nu mi-am pl\u0103tit cotiza\u0163ia. N-am pl\u0103tit-o, pentru c\u0103 Uniunea nu mi-a ar\u0103tat \u00een ultimele decenii nici un semn de aten\u0163ie. C\u00e2nd am \u00eemplinit 60 de ani, Rom\u00e2nia Literar\u0103 \u2013 acolo unde publicasem timp de c\u00e2teva decenii, s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, \u2013 m-a s\u0103rb\u0103torit cu dou\u0103 pagini aproape injurioase. C\u00e2nd, lunile trecute, s-a \u00eent\u00e2mplat s\u0103 \u00eemplinesc 80 de ani, aceea\u015fi revist\u0103 a publicat un articol scris de un coleg clujean (\u00eei mul\u0163umesc pe aceast\u0103 cale c\u0103 m-a b\u0103gat \u00een seam\u0103), dar \u2013 lucru curios \u2013 articolul vorbea mai mult, am observat, de directorul revistei, dec\u00e2t de subsemnatul. M-a amuzat \u00eent\u00e2mplarea. Voiam, \u00een fapt, s\u0103 te \u00eentreb, Augustin Buzura, despre rosturile Uniunii Scriitorilor, azi, \u00eentr-o lume care se globalizeaz\u0103 \u015fi, globaliz\u00e2ndu-se, pune fatal \u00een discu\u0163ie limba, tradi\u0163iile spirituale, pe scurt, identitatea cultural\u0103 \u015fi, ipso facto, identitatea na\u0163ional\u0103. Ce-ar putea face Uniunea Scriitorilor \u00een acest sens? C\u0103 de f\u0103cut, n-a f\u0103cut mai nimic p\u00e2n\u0103 acum. \u015fi, \u00een genere, ce-ar trebui s\u0103 fac\u0103 intelectualii rom\u00e2ni \u00een afar\u0103 de faptul c\u0103 se ur\u0103sc cu sinceritate \u015fi se urm\u0103resc cu o fastuoas\u0103 cruzime?<\/p>\n

A.B.:<\/strong> Despre Uniune am spus cam tot ce mi s-a p\u0103rut important. Are exact ceea ce \u015fi-a c\u0103utat. Nu-i pl\u00e2ng de mil\u0103 \u015fi nici nu m\u0103 bucur de necazurile ei. \u00cen timpul care mi-a mai r\u0103mas, \u00eemi place s\u0103 fac altceva dec\u00e2t s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc la viitorul ei. Are ceea ce ap\u0103r\u0103 \u015fi afirm\u0103. \u015ei, dup\u0103 cum s-a v\u0103zut, partea cea mai \u201efin\u0103\u201c, mai \u201erafinat\u0103\u201c a Uniunii l-a ap\u0103rat \u015fi hiperl\u0103udat pe Pre\u015fedintele actual al patriei. Pe alt plan, nu cred c\u0103 energiile poporului nostru au secat, dup\u0103 cum nu cred c\u0103 identitatea na\u0163ional\u0103 este pus\u0103 sub semnul \u00eentreb\u0103rii. Sigur, butoaiele goale fac g\u0103l\u0103gia cea mai mare, g\u0103l\u0103gio\u015fii \u00eens\u0103 stau prost cu faptele care au importan\u0163\u0103. Pe de alt\u0103 parte, niciuna dintre \u0163\u0103rile care fac parte din U.E. nu d\u0103 semne c\u0103 ar renun\u0163a la identitatea sa na\u0163ional\u0103, dimpotriv\u0103. Cu toat\u0103 str\u0103dania papagalilor interna\u0163ionali\u015fti sau europeni, vreau s\u0103 cred c\u0103 nu noi vom fi primii sau printre primii idio\u0163i.<\/p>\n

E.S.:<\/strong> Da, lucrurile s-au amestecat r\u0103u dup\u0103 1990. S-au \u201econfuzionat\u201c, cum se zice \u00een limbajul publicisticii noastre. Nu mai conteaz\u0103 ce-ai scris \u015fi ce-ai f\u0103cut, ca individ, \u00eenainte de 1989. Cum a spus nu mai \u015ftiu cine: \u201enu conteaz\u0103 ce-ai f\u0103cut \u00eenainte de 1983, conteaz\u0103 cu cine votezi azi\u201c. C\u00e2nd am citit prima oar\u0103 aceast\u0103 propozi\u0163ie, am crezut c\u0103 ea ascunde o ironie \u015fi c\u0103, de fapt, este o glum\u0103. Nu, ideea a prins \u015fi s-a l\u0103\u0163it \u00een societatea noastr\u0103. Activi\u015ftii U.T.C. de ieri \u2013 buni de gur\u0103 \u2013 au devenit azi temu\u0163i anali\u015fti politici, deputa\u0163i, eurodeputa\u0163i, oameni politici de vaz\u0103 (de dreapta sau de st\u00e2nga), to\u0163i anticomuni\u015fti feroce, arogan\u0163i, justi\u0163iari etc. … Ascult\u00e2ndu-i, m\u0103 \u00eentreb, ce justificare moral\u0103 au indivizii ace\u015ftia s\u0103 judece pe al\u0163ii \u015fi, \u00een genere, m\u0103 \u00eentreb dac\u0103 politica rom\u00e2neasc\u0103 n-a mistificat total via\u0163a noastr\u0103. Fenomenul se repet\u0103 mai dramatic, cred, \u00een via\u0163a literar\u0103. Dac\u0103 ataci spiritul na\u0163ional este bine, e\u015fti \u00een r\u00e2ndul lumii bune, dac\u0103 \u00eel aperi \u2013 devii automat conservator. Cuno\u015fti povestea. Ce m\u0103 mir\u0103 pe mine, unul, este de ce oamenii ace\u015ftia cu memoria scurt\u0103 nu au deloc ru\u015fine. Dar \u201ed\u0103loc, d\u0103loc\u201c… Ei \u00eel neag\u0103, cu pasiune, pe G. C\u0103linescu pentru c\u0103 a scris c\u00e2teva articole nefericite \u00een anii \u201840-\u201850 \u015fi, tot ei, se gr\u0103besc s\u0103-i elogieze pe cei care l-au dat afar\u0103 din Universitate. \u00cel contest\u0103, ritualic, pe Arghezi pentru C\u00e2ntare omului \u015fi 1907 (pe nedrept, de altfel, pentru c\u0103 sunt aici versuri bune) \u015fi uit\u0103 c\u0103 ei \u00een\u015fi\u015fi, contestatarii inclemen\u0163i de acum, au scris poeme sau articole elogioase despre regimul totalitar \u015fi conduc\u0103torii lui. O nebunie. Grupul de care vorbe\u015fti este din 1990 la putere, domin\u0103 institu\u0163iile culturale \u015fi, fire\u015fte, are mijloacele financiare necesare pentru a controla via\u0163a cultural\u0103… L-am ascultat, serile trecute, pe Vladimir Tism\u0103neanu vorbind la un post de televiziune. Un personaj emblematic, dup\u0103 mine, pentru transform\u0103rile morale de care vorbeam mai \u00eenainte. Din avocat al stalinismului la \u00eenceputurile sale, a devenit, \u00een epoca post-comunist\u0103, un acuzator public fanatic al comunismului. Am scris odat\u0103 despre aceste treceri \u015fi petreceri aproape ritualice \u00een estul Europei. Teoretic po\u0163i \u00een\u0163elege \u015fi, p\u00e2n\u0103 la un punct, po\u0163i accepta aceste schimb\u0103ri radicale de direc\u0163ie. \u00cen fond, omul poate s\u0103-\u015fi schimbe ideile, poate s\u0103-\u015fi schimbe \u015fi sentimentele. Dar cum se face c\u0103 schimb\u0103rile de macaz se fac totdeauna \u00een favoarea lui \u015fi, totdeauna, la etajul puterii? \u015ei, mai ales, de ce individului de acest fel \u00eei place s\u0103 fie, \u00een toate situa\u0163iile, acuzator public? S\u0103 aib\u0103, adic\u0103, putere, s\u0103 judece \u015fi s\u0103 c\u00e2\u015ftige \u015fi s\u0103 fie \u00een fruntea osp\u0103\u0163ului politic? \u00cei mergea gura dlui Tism\u0103neanu, \u00eei mergea, \u00ee\u015fi l\u0103uda prietenii politici \u015fi \u00ee\u015fi vitupera adversarii… Un mic Ca\u0163avencu cu verv\u0103, dar f\u0103r\u0103 umor… Tare, domnul Vladimir Tism\u0103neanu… Ascult\u00e2ndu-l, mi-a venit s\u0103 zic, din nou: \u201e\u0163ar\u0103-i, asta, m\u0103 Costache?\u201c<\/p>\n

A.B.:<\/strong> Oric\u00e2t ar p\u0103rea de absurd, pe mine nu m\u0103 mir\u0103 absolut nimic, poate numai dac\u0103 am reu\u015fi s\u0103 ducem un lucru \u00eenceput la bun sf\u00e2r\u015fit. Superficialitatea \u015fi improviza\u0163ia conduc de multe ori la compromiterea oric\u0103rei teme. Procesul comunismului mi s-a p\u0103rut de o mare superficialitate, \u015fi una de tot hazul, imposibil de trecut cu vederea. Sigur, copiii nu sunt vinova\u0163i de faptele p\u0103rin\u0163ilor, de\u015fi prin folclor se spune c\u0103 ce na\u015fte din pisic\u0103, \u015foareci m\u0103n\u00e2nc\u0103. Copiii nu sunt vinova\u0163i nici dac\u0103, mult\u0103 vreme, au pornit pe urmele lor? Spun\u00e2nd asta, m\u0103 g\u00e2ndesc la Tism\u0103neanu, care nu a convins pe nimeni de sinceritatea noii sale credin\u0163e, de anticomunismul disperat cu care umplea ziarele \u201ebune\u201c, ci numai \u015fi numai de oportunismul s\u0103u malign. S\u0103-\u0163i condamni p\u0103rin\u0163ii cu at\u00e2ta deta\u015fare, acum, \u015fi nu c\u00e2nd locuiai datorit\u0103 lor \u00een Cartierul Prim\u0103verii? M\u0103car s\u0103 o fi f\u0103cut cu r\u0103ceala cercet\u0103torului, \u015fi nu a activistului. Am v\u0103zut de multe ori, \u00een Cimitirul Sf\u00e2nta Vineri, steaua ro\u015fie \u00een cinci col\u0163uri care veghea somnul tat\u0103lui s\u0103u \u015fi l-am respectat pentru c\u0103 nu s-a dezis de credin\u0163a sa. \u015ei nici cel asasinat la T\u00e2rgovi\u015fte. Nu ap\u0103r comunismul \u015fi nici n-am f\u0103cut-o alt\u0103dat\u0103. Textele mele din ultima jum\u0103tate de veac sunt argumente c\u0103 am spus ce era de spus atunci c\u00e2nd era aproape imposibil. Mi se pare firesc s\u0103 ap\u0103r dreptul altora de a avea convingeri diferite de ale mele \u015fi de a spune adev\u0103rul despre lumea prin care am trecut. A condamna comunismul f\u0103r\u0103 s\u0103 fi cl\u0103dit ceva nu mi se pare o mare performan\u0163\u0103. Oricum, dintre numeroasele lucruri penibile postrevolu\u0163ionare, acel proces din Parlament mi s-a p\u0103rut c\u0103 ar ocupa un loc de frunte \u00een orice \u00eencercare de ierarhizare a cacealmalelor. Tat\u0103l s\u0103u, printre al\u0163ii, l-a adus \u00een \u0163ar\u0103 cum l-a adus, dar vinovatul de peste mul\u0163i ani avea s\u0103 fie… Adrian P\u0103unescu! L\u0103ud\u0103torul de ast\u0103zi, interesat sau bine sponsorizat, al lui Traian B\u0103sescu este, oare, mai pu\u0163in vinovat?<\/p>\n

E.S.:<\/strong> \u00ce\u0163i mai plac rom\u00e2nii? Ai observat, sunt sigur, c\u0103 toat\u0103 lumea \u201ebun\u0103\u201c se leap\u0103d\u0103 de rom\u00e2nitatea ei. Auzi mereu: \u201ece vrei, a\u015fa-s rom\u00e2nii, treab\u0103 rom\u00e2neasc\u0103\u201c etc. Ce-i cu aceast\u0103 isterie antirom\u00e2neasc\u0103 pe care o vedem \u015fi o auzim sear\u0103 de sear\u0103 la televiziunile noastre? Un domn care a tr\u0103it mult\u0103 vreme \u00een America sf\u0103tuie\u015fte pe tinerii rom\u00e2ni s\u0103 plece urgent din \u0163ar\u0103. \u201ePleca\u0163i, pleca\u0163i\u201c \u2013 zice el biblic. Altcineva se mir\u0103 c\u0103 ni\u015fte olimpici rom\u00e2ni mai vor s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u015fi s\u0103 devin\u0103 profesori de geografie sau matematic\u0103. \u201eCum, s\u0103 r\u0103m\u00e2i \u00een Rom\u00e2nia? Este posibil a\u015fa ceva?… Ce-i \u00een capul vostru? Pe ce lume v\u0103 afla\u0163i?\u201c etc. Ce zici de aceste opinii? S\u0103 nu poat\u0103 fi mizeria rom\u00e2neasc\u0103 \u00eenvins\u0103 \u00een niciun fel? S\u0103 fim condamna\u0163i s\u0103 ne jeluim \u015fi s\u0103 fugim la infinit de noi \u00een\u015fine? S\u0103 nu aib\u0103 omul rom\u00e2nesc niciun viitor?
\nS-a discutat \u00een ultimii ani despre spiritul rom\u00e2nesc sau spiritul na\u0163ional \u00een literatur\u0103, cu referin\u0163\u0103 special\u0103 la Eminescu \u015fi G. C\u0103linescu. Mul\u0163i \u00eel combat, crez\u00e2nd c\u0103 este cu totul anacronic. Spiritul na\u0163ional, ca \u015fi miturile na\u0163ionale, ne-ar \u00eempiedica s\u0103 devenim buni europeni. Ce crezi despre aceste idei? Este nevoie s\u0103 ne lep\u0103d\u0103m de miturile noastre pentru a p\u0103trunde \u00een Europa care, cum \u015ftim de la I.L. Caragiale, este mereu cu ochii pe noi?!…<\/p>\n

A.B.:<\/strong> Eu sunt rom\u00e2n \u015fi voi r\u0103m\u00e2ne rom\u00e2n, nu am niciun motiv s\u0103 m\u0103 ru\u015finez de na\u0163ia mea sau s\u0103-mi doresc o alta, \u015fi nici de str\u0103mo\u015fii mei care, at\u00e2t dinspre mam\u0103 c\u00e2t \u015fi dinspre tat\u0103, \u00een Diplomele Maramure\u015fene \u015fi \u00een cartea lui Ioan Cavaler de Pu\u015fcariu, pot fi urm\u0103ri\u0163i \u00een vechime c\u00e2teva sute de ani. Dac\u0103 Destinul ne-a trimis aici, \u015fi nu \u00een Germania, Fran\u0163a, Spania, Italia sau Israel, nu ne r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 facem imposibilul \u00een condi\u0163ii imposibile, adic\u0103 s\u0103 facem \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t na\u0163ia noastr\u0103 s\u0103 se descopere pe sine, s\u0103-\u015fi cunoasc\u0103 posibilit\u0103\u0163ile enorme pe care le are \u015fi s\u0103 se elibereze de cei care o \u00eenjosesc. Pentru asta nu este nevoie dec\u00e2t s\u0103-\u015fi studieze a\u015fa cum se cuvine istoria adev\u0103rat\u0103, s\u0103-\u015fi asume gre\u015felile trecutului, iar c\u00e2teva sunt greu de ignorat. S\u0103 nu uit\u0103m nicio clip\u0103 c\u0103 nu al\u0163ii sunt de vin\u0103, ci noi \u00een\u015fine. Dar dac\u0103 erorile \u015fi p\u0103catele r\u0103m\u00e2n, m\u0103car cei ce vin le vor putea evita dac\u0103, fire\u015fte, le vor cunoa\u015fte. C\u00e2nd ne privim politicienii, mari speciali\u015fti \u00een a face politic\u0103 \u00een genunchi, \u00een a se umili pentru un biet z\u00e2mbet occidental, nu putem s\u0103 nu ne amintim c\u0103 am avut mari b\u0103rba\u0163i care au f\u0103cut Rom\u00e2nia Mare \u015fi au ridicat-o la nivelul altor state importante din Europa. Sigur, sunt destui c\u0103rora le este ru\u015fine c\u0103 sunt rom\u00e2ni. Unii sunt bine pl\u0103ti\u0163i ca s\u0103 le fie ru\u015fine. Al\u0163ii vorbesc \u00een numele p\u0103catelor ascunse, iar al\u0163ii sunt doar mul\u0163ime, gur\u0103-casc\u0103, anticomuni\u015fti \u015fi europeni cu ziua. Astfel se bag\u0103 \u00een seam\u0103 \u015fi sunt b\u0103ga\u0163i \u00een seam\u0103. Mai exist\u0103 o categorie, cea mai josnic\u0103, a autonomi\u015ftilor. Unii pl\u0103ti\u0163i, al\u0163ii de pro\u015fti, merg pe stereotipiile propagandei maghiare care accentueaz\u0103 diferen\u0163ele regionale. \u201eNoi nu suntem ca reg\u0103\u0163enii. Noi suntem mult mai apropia\u0163i de unguri dec\u00e2t de mitici. Mult mai bine ne-am guverna f\u0103r\u0103 amestecul lor\u201c etc., etc. C\u00e2nd eram apropia\u0163i de tot, fie \u015fi de n-ar fi fost Ip, Tr\u0103znea, Huedin, Moisei etc., eram \u201evalahi puturo\u015fi\u201c. \u00cen plin\u0103 democra\u0163ie, ungurii se izoleaz\u0103 \u00een \u015fcoli, nu simt nevoia niciunei apropieri de rom\u00e2ni. Sigur, ardeleanul de r\u00e2nd, obi\u015fnuit \u00eenc\u0103 s\u0103 respecte institu\u0163iile statului \u015fi ierarhiile, nu \u00een\u0163elege eternele scandaluri \u00eentre pre\u015fedinte \u015fi \u0163ar\u0103. De fapt, nu le \u00een\u0163elege nimeni. Oamenii circul\u0103 prin lume, lucreaz\u0103 \u00een alte \u0163\u0103ri, dar nic\u0103ieri nu exist\u0103 at\u00e2ta ur\u0103, at\u00e2ta haos \u015fi mizerie moral\u0103. Privi\u0163i dintr-un alt punct al planetei \u015fi judeca\u0163i dup\u0103 ce spun conduc\u0103torii no\u015ftri unii despre al\u0163ii, rezult\u0103 c\u0103 am ajuns o \u0163ar\u0103 de ho\u0163i, condus\u0103 de ho\u0163i, pro\u015fti, corup\u0163i, turn\u0103tori \u015fi v\u00e2ndu\u0163i oricui, \u00een care singurii cura\u0163i sunt procurorii care, ca pe vremea lui V\u00ee\u015finski, te pot acuza de orice, iar tu trebuie s\u0103-\u0163i dovede\u015fti nevinov\u0103\u0163ia. Cine s\u0103 te respecte? Ideea de a p\u0103r\u0103si \u0163ara de dragul performan\u0163ei sau din orice alt motiv nu trebuie, cred, condamnat\u0103. \u00centr-o zi, c\u00e2nd cercetarea, educa\u0163ia \u015fi s\u0103n\u0103tatea vor fi repuse \u00een drepturi, pe locurile ce li se cuvin, nu am nicio \u00eendoial\u0103 c\u0103 se vor re\u00eentoarce, a\u015fa cum au f\u0103cut-o marii profesori \u015fi savan\u0163i care s-au re\u00eentors \u00een \u0163ar\u0103 dup\u0103 Marea Unire. C\u00e2nd eram la Funda\u0163ie \u015fi la ICR, am f\u0103cut mai multe reuniuni cu performerii \u00een \u015ftiin\u0163\u0103 afla\u0163i la mari universit\u0103\u0163i din lume \u015fi la institute de cercetare de prim\u0103 m\u0103rime. \u00cen ciuda v\u00e2rstei \u00eenaintate, chiar \u015fi George Emil Palade a venit de c\u00e2teva ori. To\u0163i doreau s\u0103-\u015fi ajute \u0163ara, dar ea, \u00een ciuda numeroaselor avantaje, nu se l\u0103sa nicicum ajutat\u0103. Un eminent profesor rom\u00e2n din Statele Unite convinsese \u015fase laurea\u0163i Nobel s\u0103 sprijine Rom\u00e2nia, \u00een ideea \u00eenfiin\u0163\u0103rii unui institut de studii avansate, dar mi-a fost imposibil s\u0103 ob\u0163in o cl\u0103dire corespunz\u0103toare, c\u0103ci, altminteri, bani puteam procura din str\u0103in\u0103tate. Atunci am \u00een\u0163eles c\u0103, dac\u0103 \u00een posturi de r\u0103spundere pui performeri adev\u0103ra\u0163i, pro\u015ftii \u015fi \u00eenv\u00e2rti\u0163ii nu mai au loc, \u015fi ei simt asta. Este uluitor instinctul de conservare al mediocrilor \u015fi lichelelor. Pot s\u0103-\u0163i dau sute de exemple. Mihai Botez, pe c\u00e2nd era ambasador la Washington, g\u0103sise o funda\u0163ie din care f\u0103ceau parte fo\u015fti pre\u015fedin\u0163i de b\u0103nci \u015fi de mari trusturi, oameni de \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi fo\u015fti membri ai Guvernului American care, gratuit, \u00ee\u015fi ofereau serviciile \u0163\u0103rilor \u00een curs de dezvoltare \u015fi, mai ales, noilor democra\u0163ii. Rom\u00e2nia fiind o \u0163ar\u0103 agrar\u0103, \u015fi socotind c\u0103 agricultura nu poate fi exclus\u0103 din preocup\u0103rile niciunui guvern, Mihai l-a convins pe un mare specialist \u00een genetica animal\u0103 s\u0103 vin\u0103 la noi, mie r\u0103m\u00e2n\u00e2ndu-mi sarcina s\u0103-i stabilesc contactele necesare. Acesta nu dorea dec\u00e2t o camer\u0103 la un hotel \u015fi, eventual, o ma\u015fin\u0103 pentru a se putea deplasa mai u\u015for. Omul a venit \u00een \u0163ar\u0103, c\u0103ci \u00eel asigurase chiar ambasadorul nostru c\u0103 totul va fi O.K. \u015fi, dup\u0103 mari insisten\u0163e, am ajuns la ministrul Agriculturii de atunci, al c\u0103rui nume nu mi-l amintesc. Auzise de mine de la Europa liber\u0103, ceea ce, \u00eemi spuneam, era un semn bun. \u201eBani are?\u201c s-a interesat ministrul, la care i-am r\u0103spuns c\u0103, dac\u0103 vine el, vor veni \u015fi banii. \u201eIdei avem \u015fi noi!\u201c mi-a spus, str\u00e2ng\u00e2ndu-mi m\u00e2na. Asta a fost tot. Mi-e greu s\u0103 spun ce a sim\u0163it Mihai Botez. C\u0103ci oric\u00e2t de mult \u0163i-ai iubi \u0163ara, \u00een vremuri normale mai trebuie s\u0103 dea \u015fi ea c\u00e2te un mic semn c\u0103 \u0163i-a \u00een\u0163eles iubirea. Din p\u0103cate, de la Revolu\u0163ie \u00eencoace, degradarea material\u0103, mi\u015ftoc\u0103reala \u015fi m\u00e2rl\u0103nia au atins dimensiuni inacceptabile. Unde mai pui c\u0103 acestea din urm\u0103 se predau de la cele mai \u00eenalte catedre. Dac\u0103 poporul este gregar, oile iau chipul ciobanului, a\u015fa c\u0103 este foarte important dac\u0103 acesta frecventeaz\u0103 bibliotecile sau c\u00e2rciumile. Prin urmare, suntem condamna\u0163i s\u0103 ne trezim la realitate. \u00cen multe \u00eemprejur\u0103ri am dovedit c\u0103 putem \u00eenvinge chiar \u015fi f\u0103r\u0103 prea mari eforturi. Iar experien\u0163a arat\u0103 c\u0103 noi g\u0103sim drumul bun abia dup\u0103 ce le-am str\u0103b\u0103tut pe toate celelalte, proaste. C\u00e2t despre Europa mereu pomenit\u0103 \u015fi, vorba lui Caragiale, mereu cu ochii pe noi, dac\u0103 ea ar ar\u0103ta precum propov\u0103duiesc flecarii no\u015ftri, adic\u0103 cei ce \u00ee\u015fi arog\u0103 dreptul de a spune cine este \u015fi cine nu este european, \u00ee\u0163i vine s\u0103 te refugiezi \u00een Himalaya sau \u00een De\u015fertul Gobi. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, diferen\u0163a \u00eentre \u0163\u0103rile europene o face spiritul, o fac valorile spirituale specifice. Fiecare \u0163ar\u0103 vine cu valorile ei, cu miturile ei, cu ce are ea specific \u015fi, se sub\u00een\u0163elege, face eforturi extraordinare de a le promova. Nu trebuie s\u0103 ne lep\u0103d\u0103m de mituri, de istorie \u015fi de ceea ce suntem, ci de pro\u015fti \u015fi de lichele. C\u0103ci avem o infla\u0163ie de parazi\u0163i afla\u0163i mereu \u00een c\u0103utarea cuiva care s\u0103-i treac\u0103 strada. Cine \u015ftie ce este Europa merge \u00eenainte cu Eminescu, C\u0103linescu, Blaga, Arghezi, Preda, Nichita, Sorescu etc. \u015ei nu gre\u015fe\u015fte. Toate campaniile \u00eempotriva lui Eminescu, \u00eempotriva marilor clasici \u015fi \u00eempotriva spiritului na\u0163ional au e\u015fuat \u00een ridicol, indiferent din ce punct cardinal au pornit.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

EUGEN SIMION \u00een dialog cu AUGUSTIN BUZURA   Eugen Simion: Aveam \u015fi eu ceva de spus despre opiniile lui Adrian Marino \u015fi despre cei care cred c\u0103 \u0163\u0103r\u0103nimea rom\u00e2n\u0103 n-a produs, \u00een istorie, dec\u00e2t conservatorism agresiv, analfabetism, iner\u0163ie \u015fi c\u0103, \u00een genere, \u0163\u0103ranii ne \u0163in pe loc \u00een istorie \u015fi nu ne las\u0103 s\u0103 ne… Cite\u0219te mai mult »Spiritul unei generatii. \u201eDiferen\u0163a \u00eentre \u0163\u0103rile europene o face spiritul\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[48],"tags":[217,11335,11176,1141],"class_list":["post-19179","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-dezbatere","tag-augustin-buzura","tag-augustin-buzura-convorbiri","tag-augustin-buzura-interviu","tag-eugen-simion"],"views":2573,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19179","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19179"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19179\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":28326,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19179\/revisions\/28326"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19179"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19179"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19179"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}