{"id":19171,"date":"2014-05-29T09:58:06","date_gmt":"2014-05-29T07:58:06","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=19171"},"modified":"2015-01-15T14:44:52","modified_gmt":"2015-01-15T12:44:52","slug":"intre-asteptari-si-realitate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/intre-asteptari-si-realitate\/","title":{"rendered":"\u00centre a\u015ftept\u0103ri \u015fi realitate"},"content":{"rendered":"

\u201eR\u0103zboi \u00een Europa\u201c titra recent pe copert\u0103 revista german\u0103 Der Spiegel. Confrunt\u0103rile armate din Ucraina seam\u0103n\u0103 moartea, continentul nu a mai cunoscut un num\u0103r at\u00e2t de mare de victime de la r\u0103zboiul din Iugoslavia. O alt\u0103 publica\u0163ie german\u0103, Bild am Sonntag, a dezv\u0103luit c\u0103 400 de mercenari ar fi coordonat opera\u0163iunile de gheril\u0103 \u00eempotriva separati\u015ftilor pro-ru\u015fi r\u0103scula\u0163i la Slaviansk. Conflictul care sf\u00e2\u015fie Ucraina mocne\u015fte pe vechea divizare geoistoric\u0103 a popula\u0163iei ucrainene f\u0103cut\u0103 pe r\u00e2nd de Polonia, Germania \u015fi Rusia.<\/strong><\/em>
\n\u00cen mai, Bucure\u015ftiul a fost vizitat de Anders Fogh Rasmussen, secretar general al NATO, \u015fi de Joe Biden, vicepre\u015fedintele Statelor Unite. Astfel de evenimente sunt rare \u015fi ele au devenit necesare \u00een condi\u0163iile complic\u0103rii situa\u0163iei \u00een jurul Rom\u00e2niei ca efect al crizei din Ucraina. Oaspe\u0163ii au repetat \u015fi au confirmat c\u0103 angajamentele pentru securitatea membrilor Alian\u0163ei Nord Atlantice vor fi respectate. Ideal ar fi s\u0103 nu fie cazul.
\nGeografia politic\u0103<\/strong>
\n\u00cenaintea acestor vizite, la Bucure\u015fti a fost lansat\u0103 cartea lui Robert Kaplan R\u0103zbunarea geografiei. Ce ne spune harta despre conflictele viitoare \u015fi lupta \u00eempotriva destinului. Autorul cunoa\u015fte bine Rom\u00e2nia, Balcanii, Rusia, \u015fi, mai departe, Irakul, Orientul Mijlociu, Africa, Afganistanul. Se spune c\u0103 una dintre numeroasele lui c\u0103r\u0163i, Balkan Ghosts, era \u00een m\u00e2inile pre\u015fedintelui Bill Clinton \u00een timpul r\u0103zboiului din Iugoslavia. A\u015fa \u00eenc\u00e2t Ucraina nu-i putea sc\u0103pa acestui ziarist devenit \u00eentre timp un analist ascultat. La lansarea c\u0103r\u0163ii R\u0103zbunarea geografiei el a avut c\u00e2teva remarci la care merit\u0103 s\u0103 ne oprim. Provoc\u0103rile strategice declan\u015fate de criza ucrainean\u0103, sus\u0163ine Kaplan, trebuie s\u0103 preocupe Rom\u00e2nia \u015fi pe vecinii ei \u00eentr-o perspectiv\u0103 de o jum\u0103tate de secol. Ru\u015fii concep politica pe termen lung, Kremlinul are acum un lider diferit de func\u0163ionarii de partid de p\u00e2n\u0103 mai ieri. Putin este puternic \u015fi foarte capabil, g\u00e2nde\u015fte \u00een termeni geografici \u015fi \u00een h\u0103r\u0163i. El folose\u015fte puterea pentru a submina \u015fi apoi pentru a transforma Centrul \u015fi Estul Europei \u00een zon\u0103-tampon. Geografic, Rom\u00e2nia este \u00eentr-o situa\u0163ie bun\u0103, binecuv\u00e2ntat\u0103. Adic\u0103: are Delta Dun\u0103rii \u015fi Dun\u0103rea care \u00eei asigur\u0103 leg\u0103tura cu Europa; are resurse energetice mari, nu este dependent\u0103 de Rusia \u00een m\u0103sura \u00een care se afl\u0103 alte state, are resurse minerale, hidrocarburi, gaze de \u015fist (un american nu putea sc\u0103pa ocazia de a aduce vorba despre gazele de \u015fist!). Aceasta este partea frumoas\u0103 a descrierii Rom\u00e2niei de c\u0103tre Kaplan care, ca orice str\u0103in, american \u00een plus, ne face \u015fi recomand\u0103ri: institu\u0163iile de stat s\u0103 fie \u00eent\u0103rite \u015fi transformate \u00een institu\u0163ii impersonale (\u00een\u0163eleg: depolitizate), eficientizate. Nu sunt nout\u0103\u0163i dup\u0103 cum se vede. Astfel de sfaturi au devenit at\u00e2t de frecvente la Bucure\u015fti, \u00eenc\u00e2t unii au ajuns s\u0103 le considere normale. Dar s\u0103 fim optimi\u015fti, nu r\u0103m\u00e2nem noi ce suntem azi. Compar\u00e2nd firea rom\u00e2nului cu cea a neam\u0163ului posomor\u00e2t care se pl\u00e2ngea c\u0103 \u201enoroc a avut \u00eentotdeauna, dar fericit n-a fost niciodat\u0103\u201c, Titu Maiorescu spune c\u0103 suntem \u00eenzestra\u0163i cu un cuget mai senin. Rom\u00e2nul \u201epoate zice despre tot trecutul s\u0103u: noroc am avut \u00eentotdeauna, dar fericit m-am sim\u0163it uneori\u201c. Sfaturile lui Kaplan r\u0103sar din opinii devenite, din p\u0103cate, locuri comune. Mie mi-a re\u0163inut aten\u0163ia inten\u0163ia lui Kaplan de a strecura \u00een analiz\u0103 un pic de poezie. El zice: influen\u0163ele din Vestul \u015fi Centrul Europei trec peste fort\u0103rea\u0163a Carpa\u0163ilor care nu mai sunt \u201eo grani\u0163\u0103 a destinelor (…) nu cred c\u0103 Mun\u0163ii Carpa\u0163i mai divizeaz\u0103 cu adev\u0103rat Rom\u00e2nia\u201c. Depinde la ce condi\u0163ie \u015fi moment se refer\u0103 analistul. Geografic, ca s\u0103 r\u0103m\u00e2n \u00een logica noii sale c\u0103r\u0163i, Mun\u0163ii Carpa\u0163ii nu i-au desp\u0103r\u0163it pe rom\u00e2ni, ci i-au \u0163inut laolalt\u0103. A\u015fa \u015ftim noi. Exist\u0103 o alt\u0103 perspectiv\u0103? Dar s\u0103 ne bucur\u0103m de recunoa\u015fterea \u201ebinecuv\u00e2ntatei\u201c pozi\u0163ii geografice a Rom\u00e2niei despre care a vorbit autorul c\u0103r\u0163ii R\u0103zbunarea geografiei. De la Papa Ioan Paul al II-lea, care a spus c\u0103 Rom\u00e2nia este Gr\u0103dina Maicii Domnului, rom\u00e2nii nu au mai auzit vorbe at\u00e2t de m\u0103gulitoare.
\nAfacerile complic\u0103 lucrurile<\/strong>
\nS\u0103 pornim de la ideea lui Kaplan privind \u201etamponul central-est european\u201c \u015fi s\u0103 vedem Ucraina prin aceast\u0103 prism\u0103. O solu\u0163ie politic\u0103 pentru criza ucrainean\u0103 nu este simpl\u0103. \u00cen pu\u0163inii ani de independen\u0163\u0103, Ucrainei i-a fost greu s\u0103-\u015fi g\u0103seasc\u0103 un loc al s\u0103u ca stat. Renun\u0163area la semnarea acordurilor de liber-schimb \u015fi asociere cu Uniunea European\u0103 demonstreaz\u0103 c\u0103 Kievul nu are puterea s\u0103 se smulg\u0103 din magnetul rusesc \u015fi c\u0103 nu s-a convins pe deplin de avantajele integr\u0103rii \u00een Occident. Din p\u0103cate, istoria i-a \u00eempins pe ucraineni s\u0103 cread\u0103 c\u0103 numai str\u0103inii au datorii fa\u0163\u0103 de ei. Aflat\u0103 \u00eentr-o nou\u0103 zon\u0103 de seismicitate strategic\u0103, Ucraina a intrat \u00eentr-adev\u0103r \u00een condi\u0163ia deloc de invidiat de stat-tampon \u00eentre Rusia \u015fi NATO. De unde \u015fi dificultatea de a fi g\u0103sit\u0103 \u2013 chiar dac\u0103 s-ar dori \u2013 o solu\u0163ie politic\u0103 de ie\u015fire din criz\u0103. Obstacole sunt multe. S\u0103 ne oprim la unul dintre acestea, socotit de margine, cel al afacerilor.
\n\u00cen 2011 Fran\u0163a a semnat cu Rusia un contract pentru livrarea a dou\u0103 nave militare Mistral, prima p\u00e2n\u0103 \u00een octombrie 2014, a doua \u00een 2015, ambele destinate flotei militare ruse\u015fti din Marea Neagr\u0103. Valoarea contractului: 1,2 miliarde de euro. \u00cen contextul sanc\u0163iunilor economice adoptate \u00eempotriva Rusiei, Statele Unite insist\u0103 pentru renun\u0163area la livrarea celor dou\u0103 nave. Fran\u0163a nu g\u0103se\u015fte potrivit s\u0103 suspende contractul \u015fi s\u0103 piard\u0103 o astfel de afacere. Ministrul francez de Externe, Laurent Fabius, a promis americanilor c\u0103, \u00een ipoteza \u00een care vor fi instituite \u201enoi sanc\u0163iuni \u00eempotriva Rusiei \u00een domeniile ap\u0103r\u0103rii, finan\u0163elor \u015fi energiei\u201c, o decizie \u00een privin\u0163a contractului va fi luat\u0103 \u00een octombrie. Explica\u0163ia nu a satisf\u0103cut Washingtonul, purt\u0103torul de cuv\u00e2nt al Casei Albe a revenit cu sugestia stop\u0103rii livr\u0103rii navelor. Pre\u015fedintele Fran\u00e7ois Hollande a r\u0103mas pe pozi\u0163ie: pentru moment contractul \u00ee\u015fi continu\u0103 cursul fiind \u00eencheiat cu mult timp \u00eenainte de declan\u015farea crizei ucrainene.
\nAre dreptate Robert Kaplan s\u0103 pun\u0103 pre\u0163 pe geografie atunci c\u00e2nd se uit\u0103 pe tabla de \u015fah politic. \u00cen Asia Central\u0103, \u00eendep\u0103rtatul Uzbekistan, o alt\u0103 fost\u0103 republic\u0103 sovietic\u0103, \u00eencearc\u0103 s\u0103 schimbe caden\u0163a. Din mai, NATO a deschis la Ta\u015fkent o reprezentan\u0163\u0103 \u00eemputernicit\u0103 cu asigurarea securit\u0103\u0163ii retragerii trupelor Alian\u0163ei din Afganistan. Se estimeaz\u0103 c\u0103 talibanii vor profita de retragerea trupelor \u015fi vor extinde actele de violen\u0163\u0103 dincolo de frontierele afgane, Uzbekistanul fiind una dintre \u0163inte. \u00centr-un articol publicat \u00een Nezavissimaia Gazeta se sus\u0163ine c\u0103 deschiderea Reprezentan\u0163ei NATO \u00een Asia Central\u0103 urm\u0103re\u015fte alte scopuri dec\u00e2t cele anun\u0163ate public. \u201eUzbekistanul nu este membru al Alian\u0163ei Nord-Atlantice \u015fi nici nu este preg\u0103tit s\u0103 devin\u0103; de asemenea, NATO nu-i poate garanta acestui stat nici un fel de garan\u0163ie\u201c. Nu este nevoie de prea mult\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 de carte s\u0103 se observe c\u0103 acest comentariu con\u0163ine un avertisment abia voalat. Ca s\u0103 n\u0103ruie credibilitatea Ta\u015fkentului, publica\u0163ia Nezavissimaia Gazeta recurge, dup\u0103 o re\u0163et\u0103 verificat\u0103, la tehnica insinu\u0103rii: \u201eSpecula\u0163iile politice pe tema securit\u0103\u0163ii (Uzbekistanului, n.n.) sunt f\u0103cute cu scopuri politice interne pentru a-i permite pre\u015fedintelui Karimov s\u0103-\u015fi \u00eent\u0103reasc\u0103 autoritarismul\u201c. \u00cen privin\u0163a dictatorilor, s\u0103 recunoa\u015ftem, ru\u015fii se pricep bine, iar occidentalii accept\u0103 t\u00e2rziu c\u0103 se \u00een\u015fal\u0103. Dup\u0103 caz.
\nR\u0103m\u00e2ne de luat \u00een calcul realitatea. Pe vremea lunii de miere dintre Rusia \u015fi NATO, Moscova a \u00eenchiriat Statelor Unite, \u00een 2001, una dintre bazele sale militare din K\u00eerg\u00eestan, cea de la Manas, care a devenit plac\u0103 turnant\u0103 a opera\u0163iunilor militare din Afganistan. Acum aceasta este \u00eenchis\u0103. Pentru retragerea trupelor NATO din Afganistan, Uzbekistanul ofer\u0103 condi\u0163ii logistice potrivite. Oferta Alian\u0163ei nu este f\u0103r\u0103 c\u00e2\u015ftig pentru uzbeci, care vor avea posibilitatea s\u0103 recupereze sau s\u0103 cumpere armament, muni\u0163ii, echipamente militare disponibilizate. To\u0163i se a\u015fteapt\u0103 s\u0103 c\u00e2\u015ftige: alia\u0163ii din v\u00e2nzarea armamentului, iar uzbecii din speran\u0163a c\u0103 s-a ivit un chilipir. Rafik Saifulin, analist uzbek, \u00eencearc\u0103 s\u0103 spulbere suspiciunile ru\u015filor. \u201ePuterea uzbec\u0103 coopereaz\u0103 cu NATO pentru a prezerva stabilitatea regional\u0103. Nu trebuie c\u0103utate conspira\u0163ii \u015fi nici s\u0103 se a\u015ftepte la schimb\u0103ri de orientare geopolitic\u0103 a Uzbekistanului, care a avut \u00eentotdeauna o politic\u0103 extern\u0103 echilibrat\u0103\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eR\u0103zboi \u00een Europa\u201c titra recent pe copert\u0103 revista german\u0103 Der Spiegel. Confrunt\u0103rile armate din Ucraina seam\u0103n\u0103 moartea, continentul nu a mai cunoscut un num\u0103r at\u00e2t de mare de victime de la r\u0103zboiul din Iugoslavia. O alt\u0103 publica\u0163ie german\u0103, Bild am Sonntag, a dezv\u0103luit c\u0103 400 de mercenari ar fi coordonat opera\u0163iunile de gheril\u0103 \u00eempotriva separati\u015ftilor… Cite\u0219te mai mult »\u00centre a\u015ftept\u0103ri \u015fi realitate<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[4,11324,11323,6074,11322,10695,9846,11325],"class_list":["post-19171","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-editorial","tag-flota-militara-rusa","tag-francois-hollande","tag-geopolitica","tag-rusia-si-nato","tag-stat-tampon","tag-ucraina","tag-uzbekistan"],"views":1635,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19171","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19171"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19171\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19171"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19171"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19171"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}