{"id":1914,"date":"2010-03-17T21:45:35","date_gmt":"2010-03-17T19:45:35","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=1914"},"modified":"2010-03-17T21:46:38","modified_gmt":"2010-03-17T19:46:38","slug":"simbolul-paganinian","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/simbolul-paganinian\/","title":{"rendered":"Simbolul paganinian"},"content":{"rendered":"

MILDELA D’AMICO si ELENA MOSUC \u00een dialog cu COSTIN POPA<\/strong><\/p>\n


\n<\/strong><\/p>\n

Am \u00eent\u00e2lnit-o recent, la Milano, pe una dintre cunoscutele soprane italiene, Mildela D\u2019Amico, multi ani solista \u00een ansamblul Scalei, actualmente eminenta profesoara de canto. Printre fostii ei elevi se numara si reputata noastra soprana Elena Mosuc, care m-a \u00eensotit \u00een vizita. Am patruns \u00eentr-un apartament de bloc, situat l\u00e2nga moderna cladire a Teatrului Strehler, \u00een \u00eencaperi care poarta marturii ale gloriei marii scene milaneze, pe care Elena Mosuc triumfase cu c\u00e2teva zile \u00eenainte \u00een \u201eRigoletto\u201c de Verdi. Fotografii ale Mildelei D\u2019Amico \u00een compania unor ilustri c\u00e2ntareti \u00eempodobesc peretii, pianul, biroul, celelalte mobile. O istorie vie. Amintiri de neuitat si dovezi ale unui profund respect pentru fostii colegi, legendare nume ale artei lirice italiene. <\/strong><\/em><\/p>\n

COSTIN POPA: Stimata maestra, va vad alaturi de Mario del Monaco, Franco Corelli, Leyla Gencer, Lina Pagliughi, Luciano Pavarotti…<\/em>
\nMILDELA D\u2019AMICO:<\/strong> Da, glasuri de aur…<\/p>\n

C. P.: Ce spuneti despre acesti mari disparuti?<\/em>
\nM. D\u2019A.:<\/strong> Artisti uriasi. Am fost prieteni, dar pe l\u00e2nga relatia fraterna, discutam mereu despre profesiune, despre tehnica vocala. Si trebuie sa afirm ca putini tenori din lume au putut ajunge la nivelul unor del Monaco, di Stefano sau Corelli. \u00cen ziua de astazi nu mai exista asemenea c\u00e2ntareti.<\/p>\n

C. P.: L-as adauga pe Pavarotti…<\/em>
\nM. D\u2019A.:<\/strong> Si pe el, dar \u00een primul r\u00e2nd pe Mario del Monaco si Giuseppe di Stefano. Eu am debutat alaturi de un alt mare tenor, Ferruccio Tagliavini, care a fost si nasul meu. Cred ca acesti c\u00e2ntareti de acum nu vor lasa urma \u00een istorie, cum o va face Elena Mosuc. Iata numai un exemplu. C\u00e2nd a c\u00e2ntat \u201eRigoletto\u201c la Arena din Verona a emis uimitoare Mi bemoluri acute care au facut \u00eenconjurul \u00eentregii arene iar publicul a apreciat entuziast: \u201eStoriche\u201c.<\/p>\n

C. P.: Istorice, ca si ieri la Scala. Ati adus aminte de tehnica vocala. Ce secrete ascunde?<\/em>
\nM. D\u2019A.:<\/strong> Am avut onoarea si bucuria sa dau prima mea auditie, chiar la Scala, cu maestrul Wolfgang Sawallisch, care m-a ascultat \u00een arii din \u201eTraviata\u201c, \u201eSomnambula\u201c si \u201eTurandot\u201c, rolul Li\u00f9. Nu m-am dus sa auditionez la Viena pentru ca logodnicul meu, tenorul Aronne Ceroni, era gelos si nu voia sa ma lase. Maestrul a \u00eenteles. Auditiile se tineau \u00een celebra Sala Galbena a Scalei. Scara, de la poarta p\u00e2na la etajul al treilea, era plina de tinere aspirante care asteptau sa c\u00e2nte. Erau venite din toate colturile lumii, chiar si din Australia. Dupa aria din \u201eTraviata\u201c ma asteptam sa fiu oprita, dar maestrul mi-a spus \u201eFoarte bine!\u201c si a dorit sa continui cu \u201eSomnambula\u201c, cavatina \u201eAh, non credea mirarti\u201c. Si apoi, cu \u201eTu che di gel sei cinta\u201c din \u201eTurandot\u201c. Dupa ce am terminat, i-am cerut scuze ca am profitat de bunavointa lui si am c\u00e2ntat at\u00e2ta. Vazusem doar ca asteptau multe fete. Mi-a raspuns: \u201eEu sunt cel care trebuie sa-ti multumesc pentru ca, \u00een sf\u00e2rsit, am avut placerea sa ascult pentru prima data scoala italiana de belcanto\u201c. Ei bine, profit\u00e2nd de un teren extrem de fertil, i-am transferat Elenei acest stil. Personal, \u00eei acord un calificativ unic \u00een lume, este Paganini al liricii italiene.<\/p>\n

C. P.: Ce frumos!<\/em>
\nM. D\u2019A.: <\/strong>Este complimentul pe care i-l fac mereu pentru ca, asa cum Paganini facea sa vibreze \u00een fata publicului corzile subtiri de vioara si sa creeze divine sunete speciale, agile, \u201einvizibile\u201c, la fel face si ea. \u00cen orice moment \u00een care c\u00e2nta, produce sunete \u201einvizibile\u201c, care nu se pot \u201eatinge\u201c, dar se simt \u00een strafundurile sufletului. De aceea spun ca este Paganini al artei lirice.<\/p>\n

C. P.: Am ascultat-o \u00een \u201eRigoletto\u201c \u00eenfatis\u00e2nd o bogatie de culori, tente, \u201esfumature\u201c, nuante… <\/em>
\nM. D\u2019A.:<\/strong> \u00centr-adevar, aici este un secret, pentru ca eu am inventat sunetul \u201einvizibil\u201c al vocii, dupa cum maestrul Luciano Chailly, tatal dirijorului Riccardo Chailly, a inventat sunetul \u201eblu\u201c al orchestrei sau Niccol\u00f2 Castiglioni, un compozitor contemporan important, a inventat culori specifice \u00een orchestra, caut\u00e2nd \u00eentoarcerea la puritatea naturala a sunetului. Elena are vocea pura, sonoritatea pura si a \u00eenvatat at\u00e2t de bine sunetul \u201einvizibil\u201c \u00eenc\u00e2t acum \u00eel creeaza ea. De aceea este \u00eentotdeauna at\u00e2t de minunata.<\/p>\n

C. P.: Cum a ajuns la performanta?<\/em>
\nM. D\u2019A.:<\/strong> Am studiat \u00eempreuna foarte mult, am selectionat sunetul optim dintre toate cele care puteau fi produse. Vocea ei este un dar de la Dumnezeu, dar a \u00eenteles care sunt sunetele cele mai bune pe care le poate emite. Elena nu c\u00e2nta numai cu glasul, ci si cu sufletul. Nici macar un sunet nu iese din gura ei fara sa fie expresia inimii si sufletului. Are ceva \u00een plus fata de alte c\u00e2ntarete care sunt superficiale, se preocupa numai de tehnica si \u00eensira note fara simtire.
\nELENA MOSUC:<\/strong> As adauga ca maestra nu ma lasa sa aprofundez nici un sunet daca nu era corect, totul era studiat, analizat…<\/p>\n

C. P.: …pentru a-l alege pe cel ideal.<\/em>
\nM. D\u2019A.:<\/strong> Ma g\u00e2ndesc la toate culorile sunetelor care pot fi emise de o soprana, pentru ca nu toate le produc pe aceleasi, nu toate vocile sunt egale, nu toate au forta necesara, \u00een timp ce tehnica este aproape la fel. Minunat este \u00eensa elementul care absoarbe, care energizeaza, care stap\u00e2neste aceasta tehnica – Elena.
\nE. M.:<\/strong> Am facut imens de multe exercitii, care spuneati ca provin de la maestra dvs.
\nM. D\u2019A.:<\/strong> Da, maestra Liopard, care a fost profesoara celebrelor Renata Scotto, Anna Moffo; si apoi, la Conservator, am avut-o profesoara pe eleva legendarei Claudia Muzio. \u00cendrumatori mari, acesta-i adevarul.<\/p>\n

C. P.: Si descendenta directa din
\nrenumite scoli de canto.<\/em>
\nM. D\u2019A.<\/strong>: I-am daruit Elenei c\u00e2te ceva din toate acestea, le-am facut bunurile noastre comune.
\nE. M.:<\/strong> Lucrul principal pe care am reusit sa-l realizam a fost sa scoatem vocea \u201e\u00een afara\u201c si sa obtinem modalitatea de a c\u00e2nta fara sa ma obosesc…
\nM. D\u2019A.:<\/strong> …de a concentra sunetul care apoi sa fie emis si sa sune ca o aureola…<\/p>\n

C. P.: …\u00eembogatita de armonice.<\/em>
\nE. M.:<\/strong> Am pregatit totul mai ales pentru Arena din Verona, unde nu trebuie sa c\u00e2nti din capitalul de glas, ci \u00een rezonanta, pentru a umple si domina imensul spatiu de douazeci de mii de locuri.
\nM. D\u2019A.:<\/strong> A fost formidabila, vocea i s-a auzit si \u00een ultimul r\u00e2nd la fel de bine ca \u00een fata.
\n
\nC. P.: Si la Scala, glasul era \u00eentotdeauna penetrant si stralucitor. \u00cen cvartetul din actul al IV-lea era deasupra tuturor, domina. <\/em>
\nE. M.: <\/strong>Nu am \u00eenteles critica lui Paolo Isotta ca nu stap\u00e2nesc fonatia articulata. Tu ai \u00eenteles toate cuvintele mele, nu?<\/p>\n

C. P.:\u00a0 Absolut, am citit si eu acea cronica, m-am mirat si am fost atent la spectacole. Toate cuvintele erau foarte clar rostite, \u201emuscate\u201c.<\/em>
\nM. D\u2019A.: <\/strong>Se \u00eentelege tot textul. Ce n-a priceput Isotta este ca la Elena silabele nu sunt derulate rapid, rezultate doar din dictiunea buna, ci spun cu totul altceva, ceea ce Verdi a vrut sa scoata \u00een evidenta, expresiv, din cuvinte. Si ea face acest lucru, pentru ca este o muziciana, o artista, o persoana sensibila.<\/p>\n

C. P.: Am dialogat cu James Conlon, dirijorul serilor cu \u201eRigoletto\u201c si a apreciat la fel.<\/em>
\nM. D\u2019A.:<\/strong> Vedeti? Va mai spun si altceva: este capabila sa faca zece variatiuni, una mai dificila dec\u00e2t alta, pe o tema ascultata, ceea ce este unic. Si \u00een \u201eLucia di Lammermoor\u201c, mereu schimba variatiunile, una mai frumoasa si mai grea ca alta. Nu stiu cine altcineva le-ar putea executa. Ca sa schimbi mereu, trebuie sa fii un mare muzician.
\nE. M.: <\/strong>Nu-mi place rutina, vreau sa descopar lucruri noi.
\nM. D\u2019A.:<\/strong> Un impresar important, care cunoaste totul \u00een lumea lirica, mi-a telefonat ieri si mi-a spus ca Elena este unica Gilda cu adevarat valabila, pe care o avem \u00een ultimele decenii.<\/p>\n

C. P.: Iata rezultanta unor preocupari serioase. C\u00e2nd ai \u00eenceput studiul cu maestra?<\/em>
\nE. M.: <\/strong>Dupa cum stii, m-am preocupat de la saisprezece ani de vocea mea si, pentru ca voiam sa fiu solista, m-am dus la Scoala Populara de Arta. Apoi am facut Conservatorul. Dupa aceea, am fost angajata la Opera din Z\u00fcrich. Dar mereu am dorit sa am scoala italiana. La Milano, am venit sa studiez cu sotul maestrei, Aronne Ceroni, si el fost solist la Scala. Am si lucrat o perioada. Apoi m-a auzit maestra si am decis sa continuam \u00eempreuna. Era \u00een 1996.
\nM. D\u2019A.:<\/strong> Un tenor este profesor bun pentru tenori, o soprana trebuie sa \u00eenvete de la o soprana. Nu am auzit contrariul. \u00cemi pare rau, eu sunt contra \u00eenvatam\u00e2ntului masculin pentru c\u00e2ntarete. Exista specificitati \u00een probleme de respiratie, aspecte fiziologice etc. etc.<\/p>\n

C. P.: Presupun ca, la \u00eenceput, studiul a fost intensiv, apoi au venit consolidarile. <\/em>
\nM. D\u2019A.: <\/strong>Trei-patru ore lucram asupra notei de Si natural, apoi ne \u00eentorceam la sunetele joase, apoi urmau exercitiile la octava. Au fost imens de multe, eu nu le numaram, dar ea, da. Mi-a reprosat ca nu sunt niciodata satisfacuta…
\nE. M.:<\/strong> Eu nu sunt niciodata multumita de mine. Am si muncit mult: veneam dimineata de la Z\u00fcrich la Milano, studiam si c\u00e2ntam doua-trei ore cu maestra, ma \u00eentorceam seara \u00eenapoi, acasa. La \u00eenceput am facut mari sacrificii.
\nM. D\u2019A.:<\/strong> \u00cen orice caz, a avut extrem de multa rabdare.
\nE. M.: <\/strong>Pentru ca din start am \u00eenteles ca tehnica vocala este foarte importanta pentru a da longevitate carierei.<\/p>\n

C. P.:\u00a0 Voiam sa cunosc unele dintre secrete, de aceea am \u00eentrebat…<\/em>
\nE. M.: <\/strong>Nu mi le-a spus nici mie.
\nM. D\u2019A.:<\/strong> Le-a descoperit c\u00e2nt\u00e2nd. A studiat mult, serios, nimic nu a primit cadou.
\nE. M.: <\/strong>Am facut ce mi-a indicat maestra, dar alte lucruri le-am aflat singura.
\nM. D\u2019A.: <\/strong>Asa este. Ce m-a impresionat a fost faptul ca a recunoscut rolul meu de profesoara.<\/p>\n

C. P.: Un lucru destul de rar printre c\u00e2ntaretii de astazi. A vorbit mereu despre dumneavoastra la Radio, la televiziune, \u00een presa scrisa. Nu mai spun de CV-uri. <\/em><\/strong>
\nM. D\u2019A.:<\/strong> Sunt foarte m\u00e2ndra de ea, trebuie s-o ascultati nu numai \u00een \u201eRigoletto\u201c, dar si \u00een \u201eLucia di Lammermoor\u201c…<\/p>\n

C. P.: Am auzit-o si la Bucuresti, si la Z\u00fcrich. Superba belcantista.<\/em>
\nM. D\u2019A.: <\/strong>Discursul ei muzical \u00eenc\u00e2nta.
\nE. M.: <\/strong>Pacat ca directorul general al Scalei nu este fan al belcantoului.<\/p>\n

C. P.:\u00a0 Oare?<\/em>
\nM. D\u2019A.: <\/strong>Da, nu stiu cum este posibil \u00een patria operei.<\/p>\n

C. P.: Si acolo exista mult business. Elena, ce-ti propui pentru viitorul apropiat?<\/em>
\nE. M.: <\/strong>\u00cen martie, voi face o productie noua cu \u201ePovestirile lui Hoffmann\u201c la Z\u00fcrich. Interpretez toate cele patru personaje feminine. Cu rolul Olympiei voi face si debutul meu, \u00een toamna, la Metropolitan Opera din New York. Acolo directiunea doreste, \u00een chip traditional, sa aiba patru interprete diferite. Mi-ar fi placut sa c\u00e2nt \u00een acelasi spectacol nu numai Olympia, dar si Antonia, Giulietta si Stella.
\nM. D\u2019A.:<\/strong> C\u00e2nd le vei interpreta la Deutsche Oper Berlin unde, dupa marele succes \u00een \u201eLucia di Lammermoor\u201c, esti asteptata cu frenezie?
\nE. M.: <\/strong>\u00cen 2011.<\/p>\n

C. P.: Si, se pare, un rol nou, temuta Norma. Adevarat?<\/em>
\nE. M.: <\/strong>Da, anul viitor debutez \u00een \u201eNorma\u201c de Bellini.
\nM. D\u2019A.:<\/em> Nu stiam. Unde?
\nE. M.: <\/strong>La Z\u00fcrich. Ce parere aveti?
\nM. D\u2019A.: <\/strong>Dupa mine, cu vocea ta, poti c\u00e2nta tot repertoriul de belcanto. Dar eu as fi putin atenta daca as avea \u00eenca angajamente pentru Lucia, Gilda. As mai astepta un pic cu Norma.
\nE. M.:<\/strong> Am c\u00e2ntat deja \u201eAnna Bolena\u201c, care este mai dificila.
\nM. D\u2019A.: <\/strong>Asa este, poti face rolul la \u00eenaltul tau nivel, asta e sigur.
\nE. M.: <\/strong>Am c\u00e2ntat deja romanta \u201eCasta Diva\u201c si cabaletta ce-i urmeaza, \u201eAh! bello a me ritorno\u201c.
\nM. D\u2019A.:<\/strong> Exista multe soprane, chiar lejere, care le fac. Dar sunt parti dramatice mult mai dificile. Duetul cu Pollione este un… meci frumos. \u00cemi amintesc ca, daca Mario del Monaco tinea prea mult acutele, Maria Callas \u00eei aplica discret un… sut. Tu vei fi superba.<\/p>\n

C. P.: Maestra Mildela D\u2019Amico, un g\u00e2nd la final de dialog?<\/em>
\nM. D\u2019A.: <\/strong>De c\u00e2nd am cunoscut-o pe Elena Mosuc sunt fericita. Este un simbol paganinian.<\/p>\n

C. P.: <\/strong>Minunat spus si inspirator! Veti vedea. Va multumesc am\u00e2ndurora.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

MILDELA D’AMICO si ELENA MOSUC \u00een dialog cu COSTIN POPA Am \u00eent\u00e2lnit-o recent, la Milano, pe una dintre cunoscutele soprane italiene, Mildela D\u2019Amico, multi ani solista \u00een ansamblul Scalei, actualmente eminenta profesoara de canto. Printre fostii ei elevi se numara si reputata noastra soprana Elena Mosuc, care m-a \u00eensotit \u00een vizita. Am patruns \u00eentr-un apartament… Cite\u0219te mai mult »Simbolul paganinian<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[72,524,1547],"class_list":["post-1914","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-costin-popa","tag-elena-mosuc","tag-mildela-damico"],"views":2406,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1914","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1914"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1914\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1914"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1914"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1914"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}