{"id":19077,"date":"2014-05-21T06:49:52","date_gmt":"2014-05-21T04:49:52","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=19077"},"modified":"2014-05-21T06:49:52","modified_gmt":"2014-05-21T04:49:52","slug":"terra-mirabilis-asa-ne-au-vazut-calatorii-straini-candva-tara","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/terra-mirabilis-asa-ne-au-vazut-calatorii-straini-candva-tara\/","title":{"rendered":"Terra mirabilis.  A\u015fa ne-au v\u0103zut c\u0103l\u0103torii str\u0103ini c\u00e2ndva \u0163ara"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Virginia Petric\u0103, <em>Identitate culinar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 din perspectiva c\u0103l\u0103torilor str\u0103ini,<\/em> Bucure\u015fti, Editura Academiei Rom\u00e2ne, 2013, 270 p.<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p><\/blockquote>\n<p><em><strong>Cartea semnat\u0103 de Virginia Petric\u0103, Identitate culinar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 din perspectiva c\u0103l\u0103torilor str\u0103ini, capteaz\u0103 aten\u0163ia cititorului chiar de la titlu. Primele trei capitole \u201epreg\u0103titoare\u201c, cel de al patrulea, de tratare propriu-zis\u0103 a chestiunii, Concluzii, Abstract, Bibliografie, Anexa 1, Anexa 2 dezv\u0103luie reflec\u0163iile c\u0103l\u0103torilor str\u0103ini, ajun\u015fi pe meleagurile noastre, \u00eencep\u00e2nd cu sec. al XVI-lea, la \u00eent\u00e2lnirea cu o realitate absent\u0103 din documentele istorice, dar inevitabil\u0103 pentru cei porni\u0163i la drum: esen\u0163ele culinare rom\u00e2ne\u015fti.<\/strong><\/em><br \/>\n\u00cen capitolul de \u00eenceput, Avatarurile fiziologiei gustului: de la Brillat-Savarin la gastronomia molecular\u0103 se analizeaz\u0103 formarea gustului, dar \u015fi modificarea acestuia (p\u00e2inea alb\u0103, pre\u0163uit\u0103 \u00een trecut, ast\u0103zi evitat\u0103, \u00een favoarea celei negre); interesul pentru fiziologia gustului, rolul acestuia \u00een istoria umanit\u0103\u0163ii; contribu\u0163ia gastronomiei moleculare la crearea de noi feluri de m\u00e2ncare (artificiale: ou, carne, orez). Altfel spus, preferin\u0163ele \u015fi repulsiile alimentare definesc individul, grupul (Brillat-Savarin: Spune-mi ce m\u0103n\u00e2nci \u015fi \u00ee\u0163i voi spune cine e\u015fti!).<br \/>\nCapitolul Identit\u0103\u0163i degustate urm\u0103re\u015fte conceptul de identitate culinar\u0103 \u00een rela\u0163ie cu alte tipuri de identit\u0103\u0163i, cu identitatea biologic\u0103, de pild\u0103; cu identitatea cultural\u0103 care include identitatea culinar\u0103, dac\u0103 aceasta \u201econoteaz\u0103 valori reprezentative pentru spiritualitatea \u015fi mentalitatea unui grup, a unui popor\u201c (p. 35), c\u0103ci hrana, de la simpla func\u0163ie biologic\u0103, printr-un act artistic, contureaz\u0103 o anumit\u0103 specificitate cultural\u0103, modul de personalizare cre\u00e2nd un ansamblu de valori culturale: ceremonialul ceaiului, ridicat, \u00een Japonia secolului al XV-lea, la rangul de religie a frumosului etc., etc.<br \/>\n\u00cen capitolul C\u0103l\u0103toria spre cel\u0103lalt: hrana \u00eentre fascina\u0163ie \u015fi dezgust se accentueaz\u0103 faptul c\u0103 foamea a constituit motorul suprem al procesului de supravie\u0163uire, c\u0103 a \u00eenso\u0163it fiin\u0163a uman\u0103 \u00een fenomenele migratorii \u015fi cuceririle teritoriale, c\u0103 a favorizat c\u00e2\u015ftigarea sau pierderea unor r\u0103zboaie (Napoleon \u00een Rusia, turcii \u00een expansiune, \u00eent\u00e2mpina\u0163i de recolte arse \u015fi f\u00e2nt\u00e2ni otr\u0103vite etc.). De fapt, c\u0103l\u0103toriile, indiferent de natura lor, au prilejuit cunoa\u015fterea celuilalt, sub aspectul hranei.<br \/>\n\u00cen sf\u00e2r\u015fit, C\u0103l\u0103tori str\u0103ini \u015fi gusturi rom\u00e2ne\u015fti indic\u0103 sursele documentare: seria veche din C\u0103l\u0103tori str\u0103ini despre \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne (ini\u0163iat\u0103 de Editura \u015etiin\u0163ific\u0103), opt volume, continuat\u0103 de Editura Academiei Rom\u00e2ne, vol. IX, X, Partea I-a \u015fi Partea a\u00a0 II-a \u015fi suplimentul I (la seria veche) \u015fi seria nou\u0103, C\u0103l\u0103tori str\u0103ini despre \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne \u00een secolul al XIX-lea (\u015fapte volume), ap\u0103rute la Editura Academiei Rom\u00e2ne \u015fi altele, \u00een plus, ca Povestea vie\u0163ii mele de Regina Maria a Rom\u00e2niei. Aici, cititorul se apropie de substan\u0163a c\u0103r\u0163ii. Terra mirabilis este numele atribuit, unanim, \u0163inuturilor noastre de c\u0103tre c\u0103l\u0103torii str\u0103ini: P\u0103m\u00e2ntul \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti este, cu siguran\u0163\u0103, unul dintre cele mai roditoare din Europa (p. 64). Observa\u0163iile ating \u015fi condi\u0163ia geo-politic\u0103 a locurilor: \u201eNatura n-a refuzat nimic acestei bogate \u015fi nefericite \u0163\u0103ri, afar\u0103 de pace \u015fi lini\u015fte \u201e(p. 67, subl. n.). \u00censemn\u0103rile st\u0103ruie asupra anumitor bog\u0103\u0163ii emblematice: sarea, \u00een toate provinciile rom\u00e2ne\u015fti, deosebit de curat\u0103, implicat\u0103 \u00een practicarea unor ritualuri: cel al fra\u0163ilor de cruce, leg\u0103m\u00e2nt inviolabil, pecetluit, prin jur\u0103m\u00e2ntul pe cruce, pe p\u00e2ine \u015fi pe sare, cel de \u00eent\u00e2mpinare a oaspe\u0163ilor cu p\u00e2ine \u015fi sare (de altfel \u015fi la alte popoare) ori de a anun\u0163a desfacerea unui cuplu prin expresii corespunz\u0103toare: a nu mai m\u00e2nca p\u00e2ine \u015fi sare cu cineva. \u00cen paradigma abunden\u0163ei semnalate se \u00eenscrie \u015fi mierea, deopotriv\u0103, hran\u0103 \u015fi b\u0103utur\u0103. Prezen\u0163a ei este de-a dreptul palpabil\u0103: \u201emierea e \u00een a\u015fa de mare bel\u015fug, \u00eenc\u00e2t, \u00een unele locuri, roua de diminea\u0163\u0103 este la gust dulce ca mierea\u201c (p. 77). Cerealele nu sunt trecute cu vederea (p. 81) \u015fi nici fructele \u015fi legumele care, prin cantitate \u015fi calitate, completeaz\u0103 terra mirabilis.<br \/>\nOspitalitatea localnicilor pare \u00een consonan\u0163\u0103 cu bog\u0103\u0163ia \u015fi frumuse\u0163ea p\u0103m\u00e2ntului. Un c\u0103l\u0103tor italian (secolul al XVII-lea) este uimit de faptul c\u0103 oamenii obi\u015fnuiesc, \u00een ora\u015ful Hu\u015fi, dar \u201e\u015fi \u00een tot restul \u0163\u0103rii, s\u0103 dea de m\u00e2ncare \u015fi loc de ad\u0103post tuturor str\u0103inilor f\u0103r\u0103 nicio plat\u0103\u201c (p. 124). Oferirea propriului pat, precum \u015fi \u00eemp\u0103r\u0163irea m\u00e2nc\u0103rii cu oaspetele, la nivelul tuturor claselor sociale, constituie laitmotivul \u00eensemn\u0103rilor.<br \/>\nIdentitatea culinar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 a rezultat din amestecul de oriental \u015fi occidental, \u00eentr-o fuziune original\u0103, \u201ecu reverbera\u0163ii ale fondului autohton\u201c. Situarea geografic\u0103 a Rom\u00e2niei, la \u201econfluen\u0163a\u201c dintre Europa Central\u0103 \u015fi cea de Sud-Est, explic\u0103 \u201esinteza\u201c dintre buc\u0103t\u0103ria balcanic\u0103 (= bizantin\u0103, otoman\u0103) \u015fi buc\u0103t\u0103ria central-european\u0103 (ungureasc\u0103, german\u0103). Din sud ne-au parvenit m\u00e2nc\u0103rurile de legume cu vinete, ro\u015fii, ceap\u0103, ardei, bame, prune (v. ghiveci, imam-baiald\u00ee, musaca), pilaful, ciorba, drobul, unele pr\u0103jituri (baclava, sarailie, cataif), \u015ferbetul, cafeaua, iar din Europa Central\u0103, m\u00e2nc\u0103rurile de toamn\u0103\/iarn\u0103, pe baz\u0103 de varz\u0103 (dulce \u015fi murat\u0103), cartofi, afum\u0103turi, salam, \u015func\u0103, iar ca dulciuri ciocolat\u0103, cacao, fri\u015fc\u0103. De la str\u0103mo\u015fii no\u015ftri romani am mo\u015ftenit pl\u0103cinta (placenta \u201epung\u0103 umplut\u0103\u201c). Aceast\u0103 \u201efuziune culinar\u0103\u201c a fost completat\u0103 prin adaptarea re\u0163etarului extern la cerin\u0163ele locului. Inerentele influen\u0163e, pe care, de altfel, le absoarbe orice gastronomie, au \u00eembog\u0103\u0163it fondul rom\u00e2nesc, conferindu-i originalitate. Observa\u0163ia pertinent\u0103 a autoarei asupra acestei sinteze sui-generis, prin paralelismul invocat, devine memorabil\u0103: \u201eIdentitatea culinar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 este asemenea profilului blagian al spa\u0163iului mioritic: dominat\u0103 de sui\u015furi \u015fi cobor\u00e2\u015furi, altern\u00e2nd bl\u00e2nde\u0163ea gustului unor produse \u00abmolcome\u00bb, precum m\u0103m\u0103liga, ghivechiul sau fasolea b\u0103tut\u0103, cu iu\u0163eala notelor de ceap\u0103 \u015fi usturoi sau hrean \u015fi ardei iute sau compens\u00e2nd dulcea\u0163a deserturilor cu rigoarea \u0163uicii. Observa\u0163iile c\u0103l\u0103torilor str\u0103ini, privite \u00een diacronie \u015fi \u00een sincronie, relev\u0103 toate aceste alternan\u0163e (p. 250).\u201c<br \/>\nIdentitate culinar\u0103 \u2026, o carte model, scris\u0103 pe baza altor c\u0103r\u0163i (= bibliografie) ridic\u0103 gastronomia la nivelul unui marcator deloc neglijabil \u00een definierea etnic-identitar\u0103. Expunerea exceleaz\u0103 \u00een informa\u0163ii \u201ela obiect\u201c, pentru creditul c\u0103rora Virginia Petric\u0103 folose\u015fte masiv citatul. De aceea, toate comentariile se afl\u0103 \u201esub acoperire\u201c. \u00cen general, acestea au nu numai un caracter de noutate, ci \u015fi un anumit farmec pentru c\u0103 \u0163in, strict, de memorialistic\u0103, de c\u0103l\u0103torie, de impresii subiective dintr-o terra incognita. Autoarea prelucreaz\u0103 cu profesionalism m\u0103rturiile transmise, reu\u015find s\u0103 ridice v\u0103lul sub care a fost acoperit domeniul gastronomiei rom\u00e2ne\u015fti. \u00cen acela\u015fi timp, nu exclude dezv\u0103luirile critice. Semnal\u00e2nd nemul\u0163umirea men\u0163ionat\u0103 \u201enegru pe alb\u201c, Virginia Petric\u0103 se situeaz\u0103 de partea oaspetelui, servit \u201ela r\u00e2nd\u201c, cu aceea\u015fi unic\u0103 linguri\u0163\u0103 \u201ede ob\u015fte\u201c \u015fi cu acela\u015fi pocal purtat din gur\u0103-n gur\u0103. \u00cen comunitatea instrumentarului, recunoa\u015ftem ecouri conservate \u00eenc\u0103 \u00een ritualurile populare (invita\u0163ia la nunt\u0103, cu aceea\u015fi plosc\u0103, pentru toat\u0103 lumea). De altfel, cartea prezint\u0103 o accentuat\u0103 latur\u0103 etnografic\u0103, ilustr\u00e2nd obiceiuri, r\u00e2nduieli, pentru vii \u015fi mor\u0163i, pentru s\u0103raci \u015fi boga\u0163i, la na\u015ftere, botez, c\u0103s\u0103torie, ca momente cruciale ale existen\u0163ei, a c\u0103ror desf\u0103\u015furare presupune suport gastronomic. Cititorul poate afla detalii de epoc\u0103, din domenii diverse (pedepsirea exemplar\u0103 a brutarilor, falsificatori ai greut\u0103\u0163ii sau ai sortimentului de p\u00e2ine prin \u0163intuirea de ureche la u\u015fa propriei pr\u0103v\u0103lii, pentru deriziune total\u0103). Elaborat\u0103 \u00eentr-o exemplar\u0103 tehnic\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103, cartea este prev\u0103zut\u0103 cu o ampl\u0103 bibliografie \u015fi cu anexele C\u0103l\u0103torii cita\u0163i din volumele \u201eC\u0103l\u0103torii str\u0103ini\u2026\u201c; Re\u0163ete\u2026 descrise de \u201eC\u0103l\u0103torii str\u0103ini\u201c. Analiza prelunge\u015fte memorialistica gastronomic\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XXI-lea \u015fi o extinde chiar la minorit\u0103\u0163i. Plin\u0103 de exotism se dovede\u015fte partea rezervat\u0103 Dobrogei, din a c\u0103rei emblem\u0103 nu pot fi omi\u015fi turcii \u015fi t\u0103tarii prin aportul lor oriental la definirea identitar\u0103 a gastronomiei \u0163inutale.<br \/>\n\u00centr-o structur\u0103 de mozaic, impus\u0103 de calitatea \u201eamintirilor \u015fi \u00eensemn\u0103rilor\u201c, volumul urm\u0103re\u015fte principalele repere ale \u201eidentit\u0103\u0163ii culinare rom\u00e2ne\u015fti\u201c din perspectiva amintit\u0103, \u00eentr-o investiga\u0163ie de pionierat, cu instrumente ale antropologiei culinare, pu\u0163in explorat\u0103 la noi. Prelucr\u00e2nd cu profesionalism ampla documenta\u0163ie, volumul Virginiei Petric\u0103 nu r\u0103m\u00e2ne la nivelul unei lucr\u0103ri auster-informative, ci, prin frumuse\u0163ea \u015fi elegan\u0163a expunerii, tinde c\u0103tre c\u0103ldura aducerilor-aminte, oferind prilejul unei lecturi pe c\u00e2t de interesante, pe at\u00e2t de agreabile. Identitate culinar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 din perspectiva c\u0103l\u0103torilor str\u0103ini captiveaz\u0103 cititorul nu numai prin informa\u0163ia inedit\u0103, ci, mai ales, prin comentariul atractiv al acesteia.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Virginia Petric\u0103, Identitate culinar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 din perspectiva c\u0103l\u0103torilor str\u0103ini, Bucure\u015fti, Editura Academiei Rom\u00e2ne, 2013, 270 p. &nbsp; Cartea semnat\u0103 de Virginia Petric\u0103, Identitate culinar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 din perspectiva c\u0103l\u0103torilor str\u0103ini, capteaz\u0103 aten\u0163ia cititorului chiar de la titlu. Primele trei capitole \u201epreg\u0103titoare\u201c, cel de al patrulea, de tratare propriu-zis\u0103 a chestiunii, Concluzii, Abstract, Bibliografie, Anexa 1, Anexa&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/terra-mirabilis-asa-ne-au-vazut-calatorii-straini-candva-tara\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Terra mirabilis.  A\u015fa ne-au v\u0103zut c\u0103l\u0103torii str\u0103ini c\u00e2ndva \u0163ara<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[11296,11295],"class_list":["post-19077","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-identitate-culinara-romaneasca","tag-virginia-petrica"],"views":1290,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19077","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19077"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19077\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19077"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19077"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19077"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}