{"id":19047,"date":"2014-05-20T22:00:47","date_gmt":"2014-05-20T20:00:47","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=19047"},"modified":"2014-05-20T22:00:47","modified_gmt":"2014-05-20T20:00:47","slug":"cultura-fara-frontiere","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cultura-fara-frontiere\/","title":{"rendered":"Cultura f\u0103r\u0103 frontiere"},"content":{"rendered":"

Cunoscuta organiza\u0163ie non-profit \u201eSolomon Mikhoels International Cultural Center\u201c a ini\u0163iat, cu prilejul celei de a dou\u00e3zeci \u015fi cincea anivers\u0103ri de la \u00eenfiin\u0163are, proiectul Cultura f\u0103r\u0103 frontiere, la care sunt chema\u0163i s\u0103 participe, sub patronaj UNESCO, remarcabili oameni de cultur\u0103 din \u00eentreaga lume. Aceast\u0103 funda\u0163ie a fost creat\u0103 \u00een 1989, \u00een memoria fondatorului Teatrului Evreiesc de Stat din Moscova, actorul \u015fi regizorul Solomon Mikhoels, care a \u00eendeplinit, \u00een perioada celui de al Doilea R\u0103zboi Mondial, \u015fi func\u0163ia de pre\u015fedinte al Comitetului Evreiesc Antifascist, motiv pentru care a fost asasinat, din ordinul expres al lui Stalin.<\/strong><\/em>
\nProiectul a debutat \u00een ianuarie 2013, \u00een Marea Sal\u0103 de Concerte a organiza\u0163iei UNESCO, iar manifest\u0103rile culturale care au avut loc p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, pe un num\u0103r impresionant de scene \u2013 Fran\u0163a, Republica Ceh\u0103, Germania, S.U.A., Canada, Israel, Georgia, Ucraina, Rusia \u2013 au antrenat arti\u015fti din toate col\u0163urile lumii, \u00een dorin\u0163a de a demonstra c\u0103 \u201earta adev\u0103rat\u0103 nu cunoa\u015fte frontiere\u201c.
\nRom\u00e2nia este \u015fi ea parte a acestui generos proiect. Astfel, violonistul Ilian G\u00e2rne\u0163 a putut fi aplaudat de publicul american \u00een concertele organizate la Washington \u015fi la New York. \u00cen decembrie anul trecut, la Ateneul Rom\u00e2n din Bucure\u015fti au avut loc alte dou\u0103 concerte, cu participarea renumitului nostru pianist Dan Grigore, acompaniat de Orchestra Filarmonic\u0103 \u201eGeorge Enescu\u201c, sub bagheta \u00eendr\u0103gitului maestru Misha Katz, dirijor-\u015fef al proiectului.
\nLa data de 29 aprilie 2014 o nou\u0103 manifestare a fost organizat\u0103, de data aceasta la Moscova. Dedicat Zilei Victoriei, concertul a beneficiat de condi\u0163ii de desf\u0103\u015furare deosebite, fiind programat \u00een Sala Consiliului Suprem al Rusiei, cu alte cuvinte \u00een \u201einima \u0163\u0103rii\u201c, \u015fi a fost prezentat \u00een fa\u0163a unui public alc\u0103tuit din invita\u0163i speciali: senatori, personalit\u0103\u0163i politice de vaz\u0103, veterani ai celui de al Doilea R\u0103zboi Mondial etc. Deschiderea a revenit doamnei Valentina Matvienko, pre\u015fedinta Consiliului Federa\u0163iei Ruse, a treia persoan\u0103 \u00een stat ca importan\u0163\u0103 dup\u0103 pre\u015fedintele \u0163\u0103rii, Vladimir Putin.
\nProgramul concertului a fost alc\u0103tuit din piese cu mare succes de public, \u00een interpretarea a trei muzicieni invita\u0163i: violonista georgian\u0103 Liana Isakadze, cu cet\u0103\u0163enie german\u0103, dar care de cinci ani tr\u0103ie\u015fte la Paris, clarinetistul canadian, \u015fi el de origine georgian\u0103, Julian Milkis, \u015fi subsemnatul, Ion Bogdan \u015etef\u0103nescu, flautist rom\u00e2n. Am fost acompania\u0163i de orchestra de coarde \u201eThe Soloist of Russia\u201c \u2013 orchestra oficial\u0103 a acestui proiect, alc\u0103tuit\u0103 din instrumenti\u015fti de clas\u0103 de pe \u00eentreg teritoriul \u0163\u0103rii, reuni\u0163i sub bagheta dirijorului de na\u0163ionalitate francez\u0103 Misha Katz, care, de mai bine de cincisprezece ani, se bucur\u0103 \u015fi de ova\u0163iile publicului rom\u00e2nesc.
\nSpectacolul a fost prezentat de un foarte \u00eendr\u0103git actor rus de film, Vladimir Konkin, \u015fi a fost regizat ca la carte de Irina Goryunova: toate intr\u0103rile arti\u015ftilor \u015fi ale invita\u0163ilor care au \u0163inut scurte alocu\u0163iuni au fost astfel cronometrate \u00eenc\u00e2t s\u0103 se \u00eencadreze perfect pe durata proiec\u0163iilor realizate special pentru eveniment.
\nPrimele dou\u0103 momente muzicale au apar\u0163inut violonistei Liana Isakadze, o personalitate ce domin\u0103 lumea violonistic\u0103 de mai bine de cincizeci de ani. Genera\u0163ia mea era fascinat\u0103 de discurile acesteia, produse de celebra cas\u0103 \u201eMelodia\u201c din fosta Uniune Sovietic\u0103. \u00cenc\u0103 de la v\u00e2rsta de \u015fase ani a fost considerat\u0103 un copil-minune. A studiat cu David Oistrach la Conservatorul din Moscova, unde a fost acceptat\u0103, la recomandarea maestrului, f\u0103r\u0103 examen. A cunoscut o carier\u0103 interna\u0163ional\u0103 plin\u0103 de succese al\u0103turi de mari orchestre ale lumii \u015fi dirijori faimo\u015fi. Este laureat\u0103 a celor mai prestigioase competi\u0163ii violonistice din lume: \u201eMarguerite Long\u201c, \u201eJacques Thibaud\u201c, \u201eJean Sibelius\u201c \u015fi \u201eCeaikovski\u201c.
\nLiana Isakadze a interpretat cu un aplomb impresionant \u015fi o sclipitoare tehnic\u0103 a arcu\u015fului partea a I-a din Vara de Antonio Vivaldi. Nu mai pu\u0163in sclipitori au fost \u015fi membrii orchestrei conduse de magicianul Misha Katz, care a dirijat c\u00e2t se poate de sugestiv acest moment. Apoi, dup\u0103 c\u00e2teva cuv\u00e2nt\u0103ri \u015fi un moment poetic sus\u0163inut de Vladimir Konkin, figur\u0103 desprins\u0103 parc\u0103 din filmele lui Mihalkov \u2013 \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare delicat\u0103, sensibil\u0103, dar o voce plin\u0103 de rezonan\u0163\u0103, c\u00e2nd grav\u0103, c\u00e2nd dublat\u0103 de candoare \u2013, a urmat al doilea moment al violonistei: partea a III-a din Concertul pentru vioar\u0103 de Felix Mendelssohn, moment dirijat chiar de ea \u00eens\u0103\u015fi \u2013 Liana Isakadze este bine cunoscut\u0103 \u015fi pentru faptul c\u0103 a \u00eenfiin\u0163at o orchestr\u0103 georgian\u0103 de coarde pe care o conduce \u015fi cu care cutreier\u0103 mapamondul. Uralele au fost pe m\u0103sura interpret\u0103rii.
\nDe altfel, a fost \u015fi momentul \u00een care mi-am dat seama de un lucru care m-a bucurat: publicul, alc\u0103tuit, cum spuneam, \u00een marea sa majoritate din oameni politici, reac\u0163iona perfect la impulsurile artistice. Din locul unde m\u0103 aflam le puteam urm\u0103ri reac\u0163iile. Rar mi-a fost dat s\u0103 v\u0103d at\u00e2ta \u00eenc\u00e2ntare, pl\u0103cere \u015fi entuziasm pe fe\u0163ele unor oameni care ascult\u0103 muzic\u0103. Am fost convins, o dat\u0103 \u00een plus, c\u0103 ru\u015fii au un dar special, \u201eceva\u201c care \u00eei diferen\u0163iaz\u0103 de restul na\u0163iilor, \u015fi anume pasiunea cu care \u00eentreprind sau apreciaz\u0103 gestul artistic.
\nNu mic\u0103 mi-a fost uimirea c\u00e2nd produc\u0103torul evenimentului, domnul Mihail Gluz, s-a urcat pe scen\u0103 pentru a interpreta un c\u00e2ntec compus de el \u00eensu\u015fi (a terminat Conservatorul din Moscova la Sec\u0163ia \u201eDirijat de cor \u015fi compozi\u0163ie\u201c). Melodia, foarte sensibil\u0103, pe versurile Irinei Goryunova, cu un negativ foarte bine orchestrat, peste care vocea lui Mihail s-a suprapus excelent, era un fel de cronic\u0103 a unui moment istoric de referin\u0163\u0103 \u00een istoria Europei: Conferin\u0163a de la Yalta.
\nUn alt invitat de marc\u0103 a fost clarinetistul Julian Milkis, care a interpretat Oblivion de Piazzolla \u015fi Schubert Tango, un aranjament pe teme celebre din crea\u0163ia marelui compozitor. Acest clarinetist, care s-a stabilit \u00een Canada, a avut \u015fansa unic\u0103 de a studia cu celebrul muzician Benny Goodman. A fost singurul lui elev. Chiar Julian mi-a m\u0103rturisit c\u0103 pe baza acestei \u015fanse incredibile \u015fi-a putut construi \u00eentreaga carier\u0103 ulterioar\u0103, c\u0103ci oricine \u00ee\u015fi dore\u015fte, desigur, s\u0103-l aud\u0103 pe unicul clarinetist c\u0103ruia Benny Goodman a fost dispus s\u0103-i transmit\u0103 secretele fascinantei sale arte interpretative. Dincolo de pove\u015ftile \u015fi de am\u0103nuntele din via\u0163a marelui interpret, p\u0103strate de Julian Milkis \u00een memoria sa afectiv\u0103, sunetul clarinetului s\u0103u indic\u0103, f\u0103r\u0103 posibilitate de t\u0103gad\u0103, influen\u0163a inegalabilului Benny. Nu am mai auzit p\u00e2n\u0103 acum la nici un clarinetist \u00een afar\u0103 de Milkis tehnica acelui vibrato pe care numai Benny Goodman \u00eel st\u0103p\u00e2nea.
\nDespre mine… numai de bine(!). Adic\u0103, am fost invitat s\u0103 interpretez piesa Dance of the Blessed Spirits, din opera Orfeu \u015fi Euridice de Christoph Willibald Ritter von Gluck, moment ce a c\u0103p\u0103tat o emo\u0163ie \u00een plus prin faptul c\u0103 a fost dedicat victimelor atacurilor teroriste \u015fi a fost \u00eenso\u0163it de proiec\u0163ia unor imagini dramatice, pe un ecran imens, situat \u00een laterala scenei. Apoi, dup\u0103 alte interven\u0163ii muzicale \u015fi actorice\u015fti, am revenit \u00een scen\u0103 pentru a interpreta celebra Badinerie din Suita \u00een si minor de Johann Sebastian Bach. Pot spune c\u0103 acompaniamentul realizat de Misha Katz \u00eempreun\u0103 cu soli\u015ftii Rusiei a fost impecabil.
\nDe altfel, impecabile au fost toate cele trei momente \u00een sine ale orchestrei: finalul din Simfonia nr. 29 de Wolfgang Amadeus Mozart, finalul din Serenada pentru orchestr\u0103 de coarde de Piotr Ilici Ceaikovski \u015fi celebrul vals din Suita de Jazz nr. 2 de Dmitri \u015eostakovici. Tehnica instrumental\u0103 eclatant\u0103, dar \u015fi talentul evident al fiec\u0103rui membru al orchestrei au permis ca reac\u0163iile acestora \u015fi efectul muzical s\u0103 fie pe m\u0103sura impulsurilor, at\u00e2t de plastice, ale debordantului Misha Katz, \u00eendelung aplaudat de public.
\nO men\u0163iune special\u0103 se cuvine celor dou\u0103 personalit\u0103\u0163i care constituie sufletul proiectului Cultura f\u0103r\u0103 frontiere: profesoara Irina Goryunova, director artistic, scenarist \u015fi director de scen\u0103, \u015fi Mihail Gluz, produc\u0103tor general \u015fi compozitor, care, prin str\u0103dania lor neobosit\u0103, reu\u015fesc s\u0103 demonstreze c\u0103, \u00een zilele noastre mai mult ca niciodat\u0103, cultura transcende grani\u0163ele \u0163\u0103rilor, aduc\u00e2nd laolalt\u0103 oameni de pretutindeni, \u00een cel mai generos spirit de colaborare \u015fi de pace \u2013 fapt remarcat \u015fi de numero\u015fi \u015fefi de stat, de organisme interna\u0163ionale, de mini\u015ftri \u015fi de importan\u0163i oameni politici din \u0163\u0103rile unde programul Cultura f\u0103r\u0103 frontiere s-a desf\u0103\u015furat p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. De altfel, datorit\u0103 succesului s\u0103u deosebit \u00een lume, UNESCO a decis prelungirea proiectului p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2016.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cunoscuta organiza\u0163ie non-profit \u201eSolomon Mikhoels International Cultural Center\u201c a ini\u0163iat, cu prilejul celei de a dou\u00e3zeci \u015fi cincea anivers\u0103ri de la \u00eenfiin\u0163are, proiectul Cultura f\u0103r\u0103 frontiere, la care sunt chema\u0163i s\u0103 participe, sub patronaj UNESCO, remarcabili oameni de cultur\u0103 din \u00eentreaga lume. Aceast\u0103 funda\u0163ie a fost creat\u0103 \u00een 1989, \u00een memoria fondatorului Teatrului Evreiesc de… Cite\u0219te mai mult »Cultura f\u0103r\u0103 frontiere<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[11272,11273],"class_list":["post-19047","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-solomon-mikhoels-international-cultural-center","tag-proiectul-cultura-fara-frontiere"],"views":1228,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19047","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19047"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19047\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19047"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19047"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19047"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}