{"id":19037,"date":"2014-05-20T21:45:39","date_gmt":"2014-05-20T19:45:39","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=19037"},"modified":"2014-05-20T21:45:39","modified_gmt":"2014-05-20T19:45:39","slug":"sabato-si-zona-obscura-a-subconstientului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/sabato-si-zona-obscura-a-subconstientului\/","title":{"rendered":"S\u00e1bato \u015fi zona obscur\u0103 a subcon\u015ftientului"},"content":{"rendered":"

Ernesto Sabato, Despre eroi \u015fi morminte<\/em>, traducere din <\/strong>
\nspaniol\u0103 \u015fi note de Tudora \u015eandru-Mehedin\u0163i, Editura Humanitas Fiction 2013, 488 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

\u201eOrbirea m-a fascinat mereu \u015fi sinistru\u201c, declara Ernesto S\u00e1bato. \u00cen a\u015fa m\u0103sur\u0103, \u00eenc\u00e2t s-a transformat \u00eentr-o supratem\u0103 a celor trei romane ale sale. Obsesia scriitorului argentinian pentru orbi a avut o semnificativ\u0103 leg\u0103tur\u0103 \u015fi cu pictorul rom\u00e2n Victor Brauner, ambii preocupa\u0163i de premoni\u0163ie \u015fi de simbolistica ochilor. Premoni\u0163ia \u00een cazul lui Brauner a atins punctul culminant prin pictarea unui autoportret (1931) cu ochiul scos. \u00cen 1938, la Paris, \u00een timpul unei \u00eenc\u0103ier\u0103ri \u00eentre arti\u015fti, un ciob de sticl\u0103 \u00eel las\u0103 pe Brauner f\u0103r\u0103 un ochi. De altfel, \u015fi fa\u0163ada casei \u00een care s-a petrecut incidentul fusese reprodus\u0103 \u00eentr-unul dintre tablourile sale de c\u0103tre Victor Brauner, cu c\u00e2\u0163iva ani \u00eenainte. S\u00e1bato a fost puternic impresionat de aceast\u0103 \u00eent\u00e2mplare pe care a \u00eenvestit-o cu valoare simbolic\u0103 \u015fi a relatat-o pe larg \u00een romanul Abadd\u00f3n. Exterminatorul, dar a facut trimitere la ea \u015fi \u00een Despre eroi \u015fi morminte. Ochiul se transform\u0103 \u00een personaj al picturii lui Brauner, iar orbirea \u00een suprapersonaj al literaturii lui S\u00e1bato.
\nObsesia pentru imaginile subcon\u015ftientului le-a fost, de asemenea, comun\u0103 celor doi, arta devenind \u00een acest caz expresia obsesiilor profunde ale creatorilor. S\u00e1bato nu a fost un scriitor care \u015fi-a ales temele, ci unul posedat de fantasme. Literatura i-a oferit posibilitatea exprim\u0103rii unei realit\u0103\u0163i obscure, ascunse, de aici \u015fi recuren\u0163a tenebrelor, a ira\u0163ionalului, a cobor\u00e2rii \u00een subterane, a cavernelor care se cer str\u0103b\u0103tute \u00een singur\u0103tate. Via\u0163a oamenilor este imaginat\u0103 ca un tunel cu pere\u0163ii transparen\u0163i (\u00een romanul Tunelul), contactul cu ceilal\u0163i fiind unul iluzoriu, sau ca o re\u0163ea de tunele care se \u00eentretaie, dar nu comunic\u0103 (\u00een Despre eroi \u015fi morminte).
\nOrbii reprezint\u0103 pentru S\u00e1bato acele p\u0103r\u0163i din noi ce corespund unei realit\u0103\u0163i ascunse vederii, umbrele pe care nu le putem reduce la t\u0103cere, pe care nu le putem opri s\u0103 nu se mi\u015fte atunci c\u00e2nd noi \u00een\u015fine dorim s\u0103 r\u0103m\u00e2nem nemi\u015fca\u0163i. Pierderea vederii constituie, pentru S\u00e1bato, ie\u015firea din zona con\u015ftiin\u0163ei diurne pentru a plonja \u00een zona obscur\u0103 a existen\u0163ei. Toate personajele sale sunt atrase de zonele opace, strivitoare ale subcon\u015ftientului. R\u0103t\u0103ci\u0163i, singuratici, fiin\u0163e amestecate, st\u00e2nd sub semnul nebuniei sau al demonicului, personajele lui S\u00e1bato din romanul Despre eroi \u015fi morminte sunt greu de uitat. B\u00e2ntuite p\u00e2n\u0103 la visceralitate de un demon interior, b\u00e2ntuie la r\u00e2ndul lor mintea cititorilor. Incertitudini maladive, povara personalit\u0103\u0163ilor mutiple, trecerea dincolo de zidurile de ap\u0103rare ale fiin\u0163ei, fascina\u0163ia unor rela\u0163ii sado-masochiste greu de l\u0103murit ori de controlat, anxiet\u0103\u0163i, nebunie \u2013 creeaz\u0103 toate o cobor\u00e2re \u00een infernul omenesc. Amintind puternic de Dostoievski, Alejandra \u015fi Fernando Vidal Olmos sunt personajele care \u00eentruchipeaz\u0103 cel mai bine dualitatea fiin\u0163ei umane, cobor\u00e2rea \u00een abisul dedubl\u0103rilor, r\u0103t\u0103cirea pe hotarul dintre normalitate \u015fi nebunie, dintre bine \u015fi r\u0103u, pe un \u201eteritoriu \u00eembog\u0103\u0163it \u015fi devastat de dragoste, deziluzii \u015fi moarte\u201c, unde timpul nu se m\u0103soar\u0103 \u00een ani, ci \u201e\u00een catastrofe spirituale \u015fi \u00een zile de singur\u0103tate absolut\u0103, de triste\u0163e de nedescris; zile ce se lungesc \u015fi \u00ee\u015fi schimb\u0103 forma precum fantasme tenebroase pe zidurile timpului\u201c. Urma\u015fi ai unei familii care a scris istoria Argentinei, sunt condamna\u0163i la a tr\u0103i \u00eentr-o lume infernal\u0103 (mame ce \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u015fi omoare copiii \u00eenainte de a se na\u015fte, copii ce tr\u0103iesc cu con\u015ftiin\u0163a de a fi o gre\u015feal\u0103, iubiri suprapuse, incest, ur\u0103, senzualitate plin\u0103 de sadism, vise profetice, co\u015fmaruri, halucina\u0163ii, oameni care nu \u015ftiu s\u0103 r\u00e2d\u0103). Infernul din afar\u0103 este dublat de unul l\u0103untric (unul mai ales al contradic\u0163iilor), ai c\u0103rui eroi devin.
\nAlejandra este cel mai misterios personaj al romanului, fiin\u0163\u0103 cvasi-fabuloas\u0103, dragon-prin\u0163es\u0103 \u00een ochii naivului Martin, adolescentul fragil \u015fi ingenuu, care se \u00eendr\u0103goste\u015fte de ea, \u00een ciuda tuturor avertismentelor fetei. Moartea acesteia nu opre\u015fte fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile \u015fi \u00eentreb\u0103rile: \u201e\u00eenc\u0103, \u00eenc\u0103! mai spera s\u0103 g\u0103seasc\u0103 cheia acelei tragice \u015fi minunate nepotriviri, supun\u00e2ndu-se dorin\u0163ei arz\u0103toare, dar naive a oamenilor de a g\u0103si presupusa cheie; de\u015fi, dac\u0103 exist\u0103, asemenea chei trebuie s\u0103 fie la fel de neclare \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, la fel de insondabile ca \u00eense\u015fi evenimentele pe care pretind s\u0103 le l\u0103mureasc\u0103\u201c. Alejandra e o fiin\u0163\u0103 a paradoxurile, figur\u0103 aparte prin angoasele, melancolia, dispari\u0163iile ciudate, rela\u0163ii tenebroase cu b\u0103rba\u0163ii, \u00een special cu Fernando, tat\u0103l ei, dar \u015fi cu propria mam\u0103, pe care prefer\u0103 s-o considere moart\u0103. E un ghem de taine care \u00eei atrag pe ceilal\u0163i, l\u0103s\u00e2ndu-i, \u00eens\u0103, \u00een afara lor. Lini\u015ftea este pentru Alejandra o \u201eparantez\u0103 tot at\u00e2t de precar\u0103 \u015fi inconsistent\u0103 ca aceea pe care un bolnav de cancer o ob\u0163ine printr-o injec\u0163ie cu morfin\u0103\u201c.
\nAtrac\u0163ie demonic\u0103 arunc\u0103 \u00een jurul s\u0103u \u015fi Fernando \u2013 a c\u0103rui cruzime \u015focheaz\u0103 \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie, c\u00e2nd scotea cu acul ochii p\u0103s\u0103rilor. Aceast\u0103 obsesie a sa pentru ochi \u015fi pentru orbi se transform\u0103 \u00een paranoia, imagin\u00e2ndu-\u015fi o conspira\u0163ie tainic\u0103 a orbilor \u00eempotriva c\u0103rora este dator s\u0103 lupte, pretext pentru a cobor\u00ee \u00een tenebrele apocaliptice ale lumii. Ale propriei lumi. Aceast\u0103 cobor\u00e2re este materia prim\u0103 a raportului despre orbi pe care \u00eel scrie Fernando \u00eenainte de a fi omor\u00e2t de Alejandra. Un raport scris de dincolo de moarte: \u201eC\u00e2nd\u00a0 a \u00eenceput oare povestea asta care acum se va termina cu asasinarea mea?\u201c. Un raport ce se vrea o eliberare prin m\u0103rturisire, o g\u0103sire a identit\u0103\u0163ii, dar care amendeaz\u0103 \u015fi suprafe\u0163ele pline de ipocrizie ale lumii v\u0103zute: \u201eBrusc, doream s\u0103 fiu \u00eenchis \u00eentr-un ospiciu, s\u0103 m\u0103 odihnesc, pentru c\u0103 acolo nimeni nu are obliga\u0163ia de a men\u0163ine realitatea a\u015fa cum pretinde c\u0103 este\u201c. Explorarea universului orbilor echivaleaz\u0103 cu explorarea propriei lumi sumbre, lume abominabil\u0103 a zbuciumului, a temerilor, a spaimelor, a senzualit\u0103\u0163ii maligne, a h\u0103\u0163i\u015furilor halucinante.
\n\u00cen analiza psihologic\u0103 a lui S\u00e1bato, accentul cade pe latura ira\u0163ional\u0103 a vie\u0163ii, autorul fiind convins c\u0103 ra\u0163iunea nu este suficient\u0103 pentru a putea p\u0103trunde \u00een realitatea complex\u0103, profund\u0103 a omului: \u201eCred acum c\u0103 \u00een c\u0103ut\u0103rile de felul \u0103sta exist\u0103 ceva mai puternic care ne c\u0103l\u0103uze\u015fte, o ascuns\u0103, dar infailibil\u0103 intui\u0163ie, la fel de sigur\u0103 ca acea orientare a somnambulilor care le permite s\u0103 mearg\u0103 drept la \u0163int\u0103. Spre inexplicabila lor \u0163int\u0103\u201c. \u00cen viziunea sa, nu ideile salveaz\u0103 lumea, nu intelectul \u015fi nici ra\u0163iunea ori adev\u0103rul, ci tocmai contrariul lor: acele speran\u0163e nes\u0103buite ale oamenilor, furia lor statornic\u0103 de a supravie\u0163ui, dorin\u0163a lor aprig\u0103 de a respira c\u00e2t le va fi cu putin\u0163\u0103, m\u0103runtul, \u00eenver\u015funatul \u015fi grotescul lor eroism din fiecare zi \u00een fa\u0163a nenorocirii: \u201eCred c\u0103 adev\u0103rul e bun \u00een matematic\u0103, \u00een chimie, \u00een filozofie. Nu \u015fi \u00een via\u0163\u0103. \u00cen via\u0163\u0103 sunt mai importante iluzia, imagina\u0163ia, dorin\u0163a, speran\u0163a. \u015ei apoi, \u015ftim oare ce e adev\u0103rul? Dac\u0103 eu \u00ee\u0163i spun c\u0103 bucata aia de fereastr\u0103 e albastr\u0103, spun un adev\u0103r. Dar e un adev\u0103r par\u0163ial \u015fi prin urmare un fel de minciun\u0103. Pentru c\u0103 bucata aia de fereastr\u0103 nu e singur\u0103, face parte dintr-o cas\u0103, dintr-un ora\u015f, dintr-un peisaj. E \u00eenconjurat\u0103 de cenu\u015fiul zidului de beton, de azuriul cerului, de norii aceia prelungi, de o infinitate de alte lucruri. \u015ei, dac\u0103 nu spun tot, absolut tot, mint. Dar a spune tot e imposibil, chiar \u015fi \u00een cazul ferestrei, al unui simplu cr\u00e2mpei din realitatea concret\u0103. Realitatea e infinit\u0103 \u015fi pe deasupra infinit nuan\u0163at\u0103 \u015fi dac\u0103 uit fie \u015fi o singur\u0103 nuan\u0163\u0103 \u00eenseamn\u0103 c\u0103 mint. Ei bine, imagineaz\u0103-\u0163i ce este realitatea fiin\u0163elor omene\u015fti, cu complica\u0163iile, meandrele \u015fi contradic\u0163iile lor, care mai sunt \u015fi schimb\u0103toare!\u201c.
\nDespre eroi \u015fi morminte este o carte complex\u0103, multistratificat\u0103, plin\u0103 de tensiune. Planurile \u015fi vocile narative multiple ale romanului scot la iveal\u0103 numeroase nuclee tematice: problematica identit\u0103\u0163ii, linia invizibil\u0103 ce desparte totul de nimic, poten\u0163ialul autodistructiv al oamenilor, leg\u0103tura puternic\u0103 dintre suflet \u015fi trup (\u201euna dintre tragicele netemeinicii ale spiritului, dar \u015fi una din subtilit\u0103\u0163ile lui cele mai profunde era imposibilitatea lui de a fiin\u0163a altfel dec\u00e2t prin mijlocirea c\u0103rnii\u201c), iubirea obsesiv\u0103, rela\u0163iile anormale dintre p\u0103rin\u0163i \u015fi copii, suprapunerea straturilor trecutului individual sau colectiv, violen\u0163a pasiunilor, povara autocunoa\u015fterii (\u201eSunt un individ care a p\u0103truns ad\u00e2nc \u00een propria-i con\u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi cine dintre cei care se cufund\u0103 \u00een ascunzi\u015furile con\u015ftiin\u0163ei lor se mai poate respecta pe sine?\u201c) sau puterea salvatoare a literaturii: \u201e\u015ei numai cufund\u00e2ndu-m\u0103 \u00een c\u0103r\u0163i aveam impresia c\u0103 \u00eent\u00e2lnesc din nou realitatea, de parc\u0103 existen\u0163a aceea din strad\u0103 ar fi fost doar un fel de somn ad\u00e2nc al unor oameni hipnotiza\u0163i\u201c. \u015ei odat\u0103 scufundat \u00een romanul Despre eroi \u015fi morminte, cititorul are pu\u0163ine \u015fanse s\u0103 ias\u0103 f\u0103r\u0103 a-\u015fi pune problema \u00eenfrunt\u0103rii propriei ambiguit\u0103\u0163i.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ernesto Sabato, Despre eroi \u015fi morminte, traducere din spaniol\u0103 \u015fi note de Tudora \u015eandru-Mehedin\u0163i, Editura Humanitas Fiction 2013, 488 p.   \u201eOrbirea m-a fascinat mereu \u015fi sinistru\u201c, declara Ernesto S\u00e1bato. \u00cen a\u015fa m\u0103sur\u0103, \u00eenc\u00e2t s-a transformat \u00eentr-o supratem\u0103 a celor trei romane ale sale. Obsesia scriitorului argentinian pentru orbi a avut o semnificativ\u0103 leg\u0103tur\u0103 \u015fi… Cite\u0219te mai mult »S\u00e1bato \u015fi zona obscur\u0103 a subcon\u015ftientului<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[8],"tags":[11256,8294],"class_list":["post-19037","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-despre-eroi-si-morminte","tag-ernesto-sabato"],"views":1298,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19037","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19037"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19037\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19037"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19037"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19037"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}