Recursul la memorie, la Memoria ca zestre, cum \u015fi-a intitulat cele trei volume de literatur\u0103 confesiv\u0103, pare a fi \u00eensemnat pentru Nina Cassian, care a ie\u015fit din scena vie\u0163ii \u00een aceast\u0103 prim\u0103var\u0103, recursul la un colac de salvare, dup\u0103 ce ani de zile fusese b\u00e2ntuit\u0103 de g\u00e2nduri sinuciga\u015fe: \u201eCe m\u0103 \u0163ine \u00een via\u0163\u0103 e mai ales ideea dominant\u0103 a continu\u0103rii \u015fi, eventual, a \u00eencheierii acestor memorii\u201c. Memorii care ar fi putut s\u0103 aib\u0103 ca titlu o confesiune a sa cum nu se poate mai definitorie cel pu\u0163in din punctul de vedere al autoarei: \u201eSunt \u015fi r\u0103m\u00e2n Nina Cassian!\u201c
\nPoet\u0103 de prim plan a literaturii rom\u00e2ne din a doua jum\u0103tate a secolului trecut, muzician polivalent, av\u00e2ndu-se \u00eens\u0103 bine \u015fi cu arta plastic\u0103, \u00eenzestrat\u0103 nu doar cu mai multe talente, dar \u015fi cu o inteligen\u0163\u0103, a\u015f spune, periculoas\u0103 pentru pro\u015fti, pentru cei mediocri, dar nu numai, b\u00e2ntuit\u0103 de complexe de inferioritate, cel mai devastator, \u00eendeosebi \u00een adolescen\u0163\u0103, fiind, m\u0103rturise\u015fte poeta, generat de propriul \u201echip str\u00e2mb de care fuge umbra\u201c, de \u201epersisten\u0163a ur\u00e2\u0163eniei\u201c; \u00een fine, con\u015ftient\u0103 de evreitatea sa, dar sim\u0163indu-se rom\u00e2nc\u0103: \u201e\u00cenc\u0103 la Institutul Pompilian, o coleg\u0103 evreic\u0103 se apropiase de mine \u015fi, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-mi descrie actualitatea politic\u0103, m\u0103 invita s\u0103 devin sionist\u0103.\/ Eram \u00een 1940 \u015fi, de\u015fi con\u015ftient\u0103 de amenin\u0163area fascist\u0103, propunerea nu m-a atras, ea limit\u00e2ndu-se la solu\u0163ionarea problemei evreie\u015fti.\/ Ceva mai \u00eencolo, o alt\u0103 fat\u0103 mi-a sugerat s\u0103 intru \u00een mi\u015fcarea sionist\u0103 \u00abHa\u015fomer Ha\u0163air\u00bb, care, pe l\u00e2ng\u0103 str\u0103mutarea \u00een Palestina, avea \u00een vedere \u015fi anumite reforme sociale care corespundeau dorin\u0163elor mele de echitate \u2013 punctul vulnerabil r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00eens\u0103 tocmai \u201estr\u0103mutarea\u00bb. Nu doream s\u0103 p\u0103r\u0103sesc Rom\u00e2nia, nu m\u0103 sim\u0163eam \u00abevreic\u0103\u00bb (obi\u015fnuiesc s\u0103 spun \u015fi ast\u0103zi, cu umor sumbru, c\u0103, dac\u0103 \u00een cursul unui pogrom, a\u015f fi at\u00e2rnat\u0103 \u00eentr-un cui la abator, cum au f\u0103cut-o legionarii cu \u00abcorelegionarii\u00bb mei, a\u015f fi victima unei grave erori judiciare\u2026)\u201c. Sunt doar c\u00e2teva tr\u0103s\u0103turi ale portretului Ninei Cassian.
\nA parcurs \u00een for\u0163\u0103 \u201eobsedantul deceniu\u201c, o epoc\u0103 complex\u0103 \u015fi dramatic\u0103, confuz\u0103 \u015fi contradictorie. Este uimitor \u00eens\u0103 c\u00e2t\u0103 febrilitate a crea\u0163iei \u015fi ce scriitori, ce mari arti\u015fti ap\u0103reau sau se manifestau atunci, at\u00e2t c\u00e2t \u015fi cum puteau. \u00centre ei, nu pu\u0163ini \u00eensufle\u0163i\u0163i cu adev\u0103rat de noul ideal \u2013 comunist sau, m\u0103 rog, socialist. Nina Cassian se num\u0103r\u0103 printre ace\u015ftia. Scrie la comanda social\u0103 \u015fi politic\u0103, doar militase \u00een ilegalitate, sufer\u0103 c\u00e2nd este criticat\u0103 \u015fi taxat\u0103 ca \u201eformalist\u0103\u201c, \u00eei invidiaz\u0103 pe confra\u0163ii consacra\u0163i sau recunoscu\u0163i oficial, este nelini\u015ftit\u0103 c\u00e2nd nu i se public\u0103 ceva, mai ales \u00een \u201eSc\u00e2nteia\u201c, crede \u00eentr-o viitoare societate \u201ea echit\u0103\u0163ii\u201c, consider\u0103 c\u0103 a sta la Castelul Pele\u015f ca scriitor, ca muzician, ca artist \u00een general, ca om de \u015ftiin\u0163\u0103 este o dovad\u0103 a pre\u0163uirii de care ace\u015ftia se bucur\u0103 \u015fi i se pare firesc. Replic\u00e2nd post-factum (\u015fi indirect) unei ziariste cam intempestive, dintre cei care \u015fi-au schimbat repede blana dup\u0103 1989 \u015fi au devenit peste noapte anticomuni\u015fti, monarhi\u015fti, Nina Cassian noteaz\u0103: \u201eLocuind \u00een vile sau \u00een castele, nu m\u0103 sim\u0163eam nici \u00ab\u00eendrept\u0103\u0163it\u0103\u00bb, nici \u00abonorat\u0103\u00bb \u2013 nicidecum o \u00abuzurpatoare\u00bb, ci beneficiara unei legitime generozit\u0103\u0163i a unui regim care-\u015fi pre\u0163uia talentele \u015fi le \u00eencuraja s\u0103 creeze… Un oarecare sentiment de jen\u0103 am \u00eencercat c\u00e2nd, locuind \u00een vila Enescu (unde am conceput compozi\u0163ia Fascina\u0163ii tonale), m-au vizitat prietenele mele: Rodica Iulian \u015fi Ioana Orlea-Marioana, nepoata Maruc\u0103i \u015fi fata lui B\u00eezu Cantacuzino care mi-a povestit cum, copil fiind, se juca \u00een acele \u00eenc\u0103peri. De\u015fi sunt convins\u0103 c\u0103 genialul George Enescu n-ar fi avut nimic \u00eempotriv\u0103 s\u0103 ad\u0103posteasc\u0103, \u00een lipsa lui tineri compozitori\u2026\u201c. Poeta \u015fi compozitoarea nu se consider\u0103 totu\u015fi o r\u0103sf\u0103\u0163at\u0103 a regimului \u015fi nici o con\u015ftiin\u0163\u0103 lini\u015ftit\u0103 fa\u0163\u0103 cu realitatea vremii. Personaje sinistre ca Nicolae Moraru, Traian \u015eelmaru sau Leonte R\u0103utu \u2013 \u201eatoputernicul criminal \u00een domeniul culturii\u201c \u2013 ori \u201eclovnul drapat \u00een \u00abb\u0103iat simpatic\u00bb, Mihai Novicov, dar \u015fi al\u0163ii, fac via\u0163a literar\u0103, cultural\u0103 a epocii greu de suportat. Te trec fiori c\u00e2nd \u00eei cuno\u015fti, fie \u015fi numai din evoc\u0103rile Ninei Cassian, pe ace\u015fti c\u0103l\u0103i ai spiritului, gata s\u0103 \u00een\u0103bu\u015fe cu brutalitate orice tres\u0103rire de libertate a g\u00e2ndului, a cuv\u00e2ntului. Chiar critici de recunoscut\u0103 valoare, cu incontestabile merite \u00een promovarea unor mari talente, cum a fost, de pild\u0103, Paul Georgescu, aveau presta\u0163ii de un dogmatism feroce. Citez o \u00eensemnare din jurnalul poetei datat\u0103 august 1952: \u201eMare nenorocire! Cronica din Via\u0163a Rom\u00e2neasc\u0103 e intitulat\u0103 O manifestare violent\u0103 a formalismului, isc\u0103lit\u0103 de Paul Georgescu (la volumul Horea nu mai este singur? \u2013 nota mea) \u2013 \u015fi cuprinde at\u00e2tea minciuni, erori \u015fi absurdit\u0103\u0163i, \u00eenc\u00e2t, de cinci zile, sunt absolut scoas\u0103 din func\u0163ie. Nu-mi pot reveni. E ceva at\u00e2t de strig\u0103tor la cer, de nefundat, de neargumentat \u015fi de \u00eenver\u015funat, pamfletar \u2013 \u00eenc\u00e2t nu \u015ftiu ce s\u0103 fac. S\u0103 m\u0103 adresez tovar\u0103\u015fului Dej? S\u0103-i scriu despre teroarea care domne\u015fte \u00een lumea literelor \u015fi artelor?… Despre bunul plac al \u015felmarilor, morarilor etc.? Despre spi\u0163a parazitar\u0103, feroce \u00een despotism, \u015fi crasa ignoran\u0163\u0103 a \u00ab\u00eendrum\u0103torilor\u00bb? S\u0103 lupt? S\u0103 m\u0103 sinucid? S\u0103 m\u0103 las de meserie? S\u0103 m\u0103 resemnez? Ce s\u0103 fac? E \u00een mine un urlet mut care-mi sf\u00e2rtec\u0103 m\u0103runtaiele\u2026\u201c Etalonul suprem al poeziei proletcultiste \u00eel reprezenta, se pare, \u00een \u201eobsedantul deceniu\u201c nimeni altul dec\u00e2t A.E. Baconsky, ale c\u0103rui versuri ca acestea \u2013 \u201eTrece \u00eenc-o noapte \u015fi \u00eenc\u0103-o zi,\/ lupta se ascute \u00eentre clase\/ iar chiaburii se arat\u0103-a fi\/ elemente tot mai du\u015fm\u0103noase\u201c \u2013 erau propuse ca model de poezie militant\u0103!\u00a0 \u2013 autorul Antologiei poeziei universale ating\u00e2nd, noteaz\u0103 Nina Cassian \u2013 \u201epunctul cel mai de jos al poeziei proletcultiste de la noi (mai jos dec\u00e2t De\u015fliu, Frunz\u0103 etc.)\u201c.
\nA miza pe sinceritate \u00een jurnal, \u00een memorii, poate fi riscant. Dar este un risc care trebuie asumat; altfel po\u0163i s\u0103 faci eventual Confiden\u0163e fictive, cum inspirat \u015fi-a intitulat Nina Cassian un volum de proze.
\nNina Cassian vorbe\u015fte deschis, \u00eenv\u0103luind totul \u00eentr-o poezie frust\u0103, despre \u201eveleitatea juvenil\u0103 \u015fi livresc\u0103 de a fi considerat\u0103 o \u00abfemeie fatal\u0103\u00bb, eu, fata ur\u00e2t\u0103, ignorat\u0103 \u00een adolescen\u0163\u0103, devenit\u0103 acum irezistibil\u0103 pentru ambe sexe!\u201c. \u00cen biografia sa, amorurile se situeaz\u0103 \u00eentr-un plan esen\u0163ial. De aceea, m\u0103rturisirea, consemnarea ori povestirea lor, uneori excesive, sunt obligatorii. Unei comentatoare i-a prilejuit o formul\u0103 pe c\u00e2t de mali\u0163ioas\u0103 \u015fi de tipic feminin\u0103, pe at\u00e2t de memorabil\u0103: \u201estahanovism erotic\u201c. Intereseaz\u0103 mai ales ceea ce Nina Cassian nume\u015fte \u201elunga istorie a turburatei mele rela\u0163ii cu Marin Preda\u201c care a \u00eenceput prin 1949, la Sinaia. \u00cen iulie 1975, poeta nota \u00een contrajurnalul s\u0103u, un fel de oglind\u0103 paralel\u0103: \u201e\u00cen paginile urm\u0103toare, se va eviden\u0163ia temperatura de \u00eenceput a rela\u0163iei mele cu aceast\u0103 fascinant\u0103 personalitate care s-a \u00eentins pe durata unui num\u0103r de ani, cu mari varia\u0163ii de intensitate, cu lungi pauze, dureroase sau neutre, cu tensiuni nerezolvate, nici ast\u0103zi, dup\u0103 dou\u0103zeci \u015fi cinci de ani. (Par\u0163ial, cu personaje fictive \u015fi compuse, am analizat un asemenea problematic cuplu \u00een proza Un love story din volumul Confiden\u0163e fictive)\u201c. Marin Preda avea, la \u00eenceputul \u201erela\u0163iei\u201c, 26 de ani \u015fi lucra deja la capodopera sa \u2013 Morome\u0163ii, dup\u0103 ce \u00eei ap\u0103ruse volumul de nuvele \u00cent\u00e2lnirea din p\u0103m\u00e2nturi (1948), \u00een opinia celei care debutase, \u015fi ea, editorial cu La scara 1\/1 (entuziasm\u00e2ndu-l pe Ion Barbu, providen\u0163ialul s\u0103u prieten) \u2013 cea mai bun\u0103 carte din c\u00e2te a scris Preda.\u00a0 F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, dintre toate \u201eec\u00e1rt-urile\u201c erotice ale Ninei Cassian, acesta este cel mai interesant, nu numai prin evolu\u0163ia imprevizibil\u0103 a pove\u015ftii de iubire, ci fiindc\u0103 cel\u0103lalt protagonist al ei e un personaj de complexitate seduc\u0103toare. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor dramatica \u201eistorie a rela\u0163iei\u201c a devenit \u015fi subiectul unei proze de fic\u0163iune, al unui love story, cum \u00eel subintituleaz\u0103 Nina Cassian.
\nFrapeaz\u0103 \u00een povestea de iubire dintre cei doi, cea real\u0103, marea singur\u0103tate a lui Marin Preda. O singur\u0103tate ce crea \u00een jurul s\u0103u un fel de nelini\u015fte. Pentru cine vrea s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 mai bine personalitatea celui ce a scris Via\u0163a ca o prad\u0103, jurnalul Ninei Cassian este unul dintre documentele de mare pre\u0163. Sunt m\u0103rturiile unui spirit p\u0103trunz\u0103tor, poten\u0163at de un sentiment de mistuitoare iubire. Iat\u0103 \u00eensemn\u0103rile dintr-o zi de aprilie a anului 1949: \u201eE trist \u2013 dar sunt la Bucure\u015fti. Ali a venit alalt\u00e3ieri la Sinaia \u015fi m-a luat. Mi-e teribil de dor de Marin. Teribil. A\u015ftept o scrisoare de la Marin. Desp\u0103r\u0163irea noastr\u0103 a fost foarte frumoas\u0103. Eram \u00eempreun\u0103 \u00een odaia lui, fermeca\u0163i de ploaia luminoas\u0103 de afar\u0103. Tocmai \u00eemi spunea c\u0103 pentru el lucrurile au devenit nespus de serioase c\u00e2nd am auzit sosind o ma\u015fin\u0103. Am s\u0103rit am\u00e2ndoi la fereastr\u0103. Din ma\u015fin\u0103 au s\u0103rit Novicov \u015fi Ali (acesta o prevenise c\u0103 Preda ar fi un \u00abindivid periculos\u00bb; \u00abE crud \u015fi s\u0103lbatic. Nina fere\u015fte-te!\u00bb \u2013 nota mea)\u201c.
\n\u00cen 1975, dup\u0103 mul\u0163i ani \u015fi deci cu at\u00e2t mai relevant, Nina Cassian consemneaz\u0103 ceea ce nume\u015fte \u201erecunoa\u015fterea datoriei\u201c, a unei alte datorii fa\u0163\u0103 de Marin Preda: \u201eTrebuie s\u0103 recunosc c\u0103-i datorez lui Marin Preda apropierea de marea proz\u0103 rus\u0103 a secolului al XIX-lea. Fanatizat\u0103 de \u00abultraismul\u00bb poetic, dispre\u0163uind aglomerarea de detalii nesemnificative (conform vederilor mele de atunci), de acord cu neg\u0103rile drastice, de\u015fi subtile, ale lui Kleber Haedens \u015fi ale altora, nu acceptam dec\u00e2t proza interpretativ\u0103 a unui Proust sau proza parabolic\u0103, vizionar\u0103, a lui Kafka sau proza fantastico-poetic\u0103 a lui Poe sau proza-\u015foc, delirant\u0103, a suprareali\u015ftilor\u2026 Sau, \u00een sf\u00e2r\u015fit, proza de mare economie \u015fi excelen\u0163\u0103 stilistic\u0103 a lui I.L. Caragiale. \u015ei datorez, lui Marin, topirea rezisten\u0163elor mele sectare \u015fi deschiderea spre o vast\u0103 zon\u0103 de cunoa\u015ftere nu numai estetic\u0103, ci \u015fi uman\u0103.\/ Dup\u0103 Dostoievski au urmat Tolstoi, Balzac, Flaubert, Gogol, Turgheniev, Cehov, Thomas Mann, Faulkner \u015fi mul\u0163i al\u0163ii \u2013 dar Fiodor Mihailovici a r\u0103mas magnificul cap de list\u0103.\/ Eu i-am dat lui Marin \u00een schimb (?) muzica \u015fi sentimentul naturii (ciudat lucru, de\u015fi n\u0103scut \u015fi crescut la \u0163ar\u0103, nu \u00abpercepea\u00bb decorul, nu \u00abvedea\u00bb mun\u0163ii, nu \u00ab\u00eenregistra\u00bb marea \u2013 poate doar, vag, c\u00e2mpia\u2026)\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Recursul la memorie, la Memoria ca zestre, cum \u015fi-a intitulat cele trei volume de literatur\u0103 confesiv\u0103, pare a fi \u00eensemnat pentru Nina Cassian, care a ie\u015fit din scena vie\u0163ii \u00een aceast\u0103 prim\u0103var\u0103, recursul la un colac de salvare, dup\u0103 ce ani de zile fusese b\u00e2ntuit\u0103 de g\u00e2nduri sinuciga\u015fe: \u201eCe m\u0103 \u0163ine \u00een via\u0163\u0103 e mai… Cite\u0219te mai mult »Nina Cassian \u00een oglinzi paralele<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[8],"tags":[11255],"class_list":["post-19030","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-nina-cassian-confesiuni"],"views":1354,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19030","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19030"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19030\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19030"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19030"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19030"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}