{"id":19026,"date":"2014-05-20T21:37:51","date_gmt":"2014-05-20T19:37:51","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=19026"},"modified":"2014-05-20T21:37:51","modified_gmt":"2014-05-20T19:37:51","slug":"un-roman-istoric","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/un-roman-istoric\/","title":{"rendered":"Un roman istoric"},"content":{"rendered":"

George G. Potra, Titulescu dup\u0103 50 de ani din nou acas\u0103,<\/em> Editura Funda\u0163ia European\u0103 Titulescu, 2013<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Aceast\u0103 nou\u0103 \u015fi monumental\u0103 carte vine s\u0103 certifice \u00eenc\u0103 o dat\u0103 ceea ce diploma\u0163ii \u015fi litera\u0163ii cuno\u015fteau de mult\u0103 vreme: George G. Potra este cel mai autorizat istoric dintre to\u0163i cei care s-au ocupat de opera \u015fi personalitatea lui Nicolae Titulescu, p\u0103rintele diploma\u0163iei moderne rom\u00e2ne\u015fti.<\/strong><\/em>
\n\u00centr-un discurs de acceptare a Premiului interna\u0163ional \u201eNicolae Titulescu\u201c pe anul 2010, intitulat Cu el r\u0103m\u00e2n puternice bastioanele rezisten\u0163ei \u015fi aripile speran\u0163ei rom\u00e2ne\u015fti, \u00eent\u00e2lnim \u015fi aceast\u0103 emo\u0163ionant\u0103 m\u0103rturisire:
\n\u201eM-am \u00eent\u00e2lnit cu Titulescu \u00een urm\u0103 cu peste 45 de ani. A fost \u015fansa vie\u0163ii mele. Am fost \u015fi am r\u0103mas fascinat de inteligen\u0163a sa fulgurant\u0103 \u015fi de g\u00e2ndirea sa fertil\u0103. M-am robit voluntar unei mari \u015fi perpetue descoperiri. Hr\u0103nindu-m\u0103 din \u00een\u0163elepciunea sa, am ajuns mai bogat \u00een spirit \u015fi mai generos \u00een tr\u0103ire, mai b\u0103tr\u00e2n, adic\u0103 mai \u00eeng\u0103duitor \u00een ascultare \u015fi judec\u0103\u0163i. Titulescu mi-a deschis ochii spre Europa visurilor noastre, dar mi-a indus deopotriv\u0103 con\u015ftiin\u0163a c\u0103 Rom\u00e2nia este \u015fi r\u0103m\u00e2ne pentru mine singurul loc pe care-l pot numi Acas\u0103, c\u0103 ea este \u00eenceput \u015fi sf\u00e2r\u015fit. Titulescu a devenit pentru mine alfa \u015fi omega tr\u0103irilor \u015fi judec\u0103\u0163ilor mele. Titulescu avea s\u0103 fie pentru mine ceea ce Bach a fost pentru Enescu\u201d.
\nAceast\u0103 devo\u0163iune s-a tradus \u00een munca sa de benedictin cercet\u0103tor \u015fi culeg\u0103tor, \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate, din arhive \u015fi biblioteci, a zeci de mii de documente titulesciene, studiate \u015fi adunate \u00een volume originale, revelatoare pentru ceea ce a \u00eensemnat proiec\u0163ia unui diplomat \u015fi om politic de geniu pe ecranul unei Rom\u00e2nii care era supus\u0103, din interior \u015fi exterior, la cele mai cumplite \u00eencerc\u0103ri istorice. Printre lucr\u0103rile acestea, cea mai \u00eensemnat\u0103 mi s-a p\u0103rut cea intitulat\u0103 Pro \u015fi contra Titulescu, ap\u0103rut\u0103 \u00een trei volume, care se citesc pe ner\u0103suflate, ca un roman istoric al marilor virtu\u0163i \u015fi defecte omene\u015fti \u015fi rom\u00e2ne\u015fti, prelungite \u015fi amplificate dup\u0103 moartea lui Titulescu, p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre.
\n\u00cen cele optsprezece capitole ale volumului de fa\u0163\u0103, ap\u0103rut cu sprijinul Funda\u0163iei Culturale \u201eLucian Blaga\u201c din Sebe\u015f Alba, George G. Potra pune \u00een pagin\u0103, cu acribie \u015ftiin\u0163ific\u0103, sute \u015fi sute de documente (unele reproduse \u00een facsimil) \u015fi fotografii, care atest\u0103 \u015fi fac convig\u0103toare \u00eemprejur\u0103rile deosebite ale ultimilor ani din via\u0163a \u015fi activitatea lui Nicolae Titulescu.
\n\u00centorc\u00e2ndu-ne la paginile c\u0103r\u0163ii, trebuie observat c\u0103 primul capitol reprezint\u0103 un concentrat al tuturor celorlalte, fiindc\u0103 urm\u0103re\u015fte, moment cu moment, evolu\u0163ia amurgului \u00eendurerat al unui zbor \u00eenalt, cu aripi retezate de nedrept\u0103\u0163ile veacului. C\u0103ci, subliniaz\u0103 autorul:
\n\u201eNicolae Titulescu a murit de dou\u0103 ori. Prima dat\u0103 la 29 august 1936. Atunci c\u00e2nd, nedrept, du\u015fmanii din \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate l-au scos pentru totdeauna din via\u0163a politic\u0103 activ\u0103. A doua oar\u0103 la 17 martie 1941. Atunci c\u00e2nd, prematur, a cedat suferin\u0163elor fizice \u015fi morale, abandon\u00e2ndu-se \u00een bra\u0163ele lui Thanatos\u201d.
\nPrima moarte era o urmare a actului ini\u0163iat de regele Carol al II-lea \u015fi semnat de Gheorghe T\u0103t\u0103r\u00e3scu, sus\u0163inut de camarila regal\u0103 \u015fi salutat de for\u0163ele de dreapta, tot mai active \u00een acei ani. Zadarnice erau reac\u0163iile de anvergur\u0103 ale opiniei publice, ale presei rom\u00e2ne\u015fti \u015fi interna\u0163ionale, ca \u015fi protestele din r\u00e2ndurile corpului diplomatic rom\u00e2nesc. Aceast\u0103 demitere din guvernul liberal a dat \u015fi o lovitur\u0103 s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii precare a lui Titulescu, socotit un fel de \u201eproscris\u201d \u015fi obligat s\u0103 ia calea exilului.
\nBiruindu-\u015fi boala, \u00eentreg anul 1937 a fost prezent \u00een lumea politic\u0103, diplomatic\u0103, \u015ftiin\u0163ific\u0103, universitar\u0103 \u015fi ziaristic\u0103, la Paris, Londra, Praga, Bratislava, a conferen\u0163iat, a stabilit contacte cu mari personalit\u0103\u0163i politice \u015fi diplomatice, tr\u0103g\u00e2nd semnale de alarm\u0103 \u00eempotriva somnului ra\u0163iunii, \u00eempotriva curentelor \u015fi for\u0163elor totalitare, care puneau la cale r\u0103sturnarea echilibrului conturat de sistemul tratatelor \u00eencheiate dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial, deci \u00eempotriva \u00eentregii sale activit\u0103\u0163i de la Societatea Na\u0163iunilor.
\n\u00cen fa\u0163a ascensiunii for\u0163elor revan\u015farde, el a chemat la solidaritatea tuturor for\u0163elor progresiste \u015fi democratice, \u00eempotriva dictaturilor \u015fi dictatorilor, de la nazism \u015fi fascism la comunism, a somat democra\u0163iile occidentale s\u0103 renun\u0163e la himere \u015fi compromisuri, la concilierile fa\u0163\u0103 de promotorii revizionismului \u015fi revan\u015fismului.
\nInstitu\u0163iile din subordinea adversarilor, mercenarii camarilei, conspiratorii de meserie, to\u0163i perver\u015fii \u015fi tic\u0103lo\u015fii care dispuneau \u015fi de sume de bani, preg\u0103teau, la comand\u0103, moartea civil\u0103 a lui Titulescu, amenin\u0163\u00e2ndu-l p\u00e2n\u0103 \u015fi cu ridicarea cet\u0103\u0163eniei rom\u00e2ne. Iar \u00een decembrie 1937, c\u00e2nd dorea s\u0103 reintre \u00een via\u0163a politic\u0103 intern\u0103 \u015fi s\u0103 revin\u0103 la \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, ace\u015fti terori\u015fti politici au lipit pe pere\u0163ii Facult\u0103\u0163ii de Drept din Bucure\u015fti \u015fi pe st\u00e2lpii felinarelor de pe str\u0103zile Capitalei manifeste care chemau la lichidarea fizic\u0103 a lui Titulescu.
\nRegret c\u0103 nu am spa\u0163iu s\u0103 m\u0103 refer la toate celelalte pagini, cuprinz\u00e2nd at\u00e2tea noi \u015fi edificatoare documente de arhiv\u0103 \u015fi de pres\u0103, care l-au dus, toate, pe eminentul istoric \u015fi analist politico-diplomatic George G. Potra s\u0103 contureze acest tablou final, ca o recomandare de lectur\u0103, ca o invita\u0163ie la ac\u0163iunile desf\u0103\u015furate, aproape s\u0103pt\u0103m\u00e2nal, sub conducerea sa, la sediul Funda\u0163iei Interna\u0163ionale \u201eNicolae Titulescu\u201c din \u015foseaua Kiseleff nr. 47:
\n\u201ePentru a reveni Acas\u0103, Nicolae Titulescu a a\u015fteptat cincizeci de ani. Din varii motive \u015fi din diverse p\u0103r\u0163i i s-a ignorat dorin\u0163a de a fi a\u015fezat \u00een p\u0103m\u00e2ntul \u0163\u0103rii. P\u00e2n\u0103 la trecerea sa \u00een nefiin\u0163\u0103, Ecaterina Titulescu a refuzat categoric aducerea r\u0103m\u0103\u015fi\u0163elor p\u0103m\u00e2nte\u015fti ale lui Nicolae Titulescu \u00een Rom\u00e2nia, invoc\u00e2nd statornic existen\u0163a regimului comunist de la Bucure\u015fti. Ecaterina Titulescu nu i-a respectat deci ultima dorin\u0163\u0103. Dup\u0103 moartea acesteia, pe o pozi\u0163ie la fel de intransigent\u0103, s-au plasat so\u0163ii Marie Yvonne \u015fi Gheorghe Antoniade. Macabru, ace\u015fti posesori de r\u0103masuri titulesciene au revendicat pentru sine dreptul de a negocia locul depunerii r\u0103m\u0103\u015fi\u0163elor p\u0103m\u00e2nte\u015fti ale lui Nicolae Titulescu. C\u00e2t de trist ar putea fi considerat, ei r\u0103m\u00e2n ni\u015fte trafican\u0163i de cadavre. Dincolo de ra\u0163iuni ideologice, ace\u015ftia sunt anima\u0163i de interese patrimoniale. De ani de zile, urma\u015ful acestora se judec\u0103 cu statul rom\u00e2n pentru a intra \u00een posesia Casei Titulescu, societatea rom\u00e2neasc\u0103 risc\u00e2nd astfel abstragerea ei din rostul firesc \u2013 intelectual, diplomatic, \u015ftiin\u0163ific \u2013 \u015fi transferul ei \u00eentr-o afacere comercial\u0103. Lungul drum al lui Titulescu c\u0103tre cas\u0103 s-a \u00eencheiat \u00een 7 martie 1992. Readucerea sa \u00een \u0163ar\u0103 dup\u0103 cincizeci de ani de la a\u015fezarea sa \u00een cripta Bisericii Sf. Mihail din Cannes a \u00eencheiat un efort de c\u00e2teva decenii, \u00een care s-au vehiculat mari principii \u015fi s-au consumat interese meschine, \u00een care serenitatea a l\u0103sat locul pasiunilor \u015fi intrigilor, confrunt\u0103rilor \u015fi acuzelor. Dincolo de nume \u015fi date notabile, din acest demers r\u0103m\u00e2ne realitatea c\u0103, \u00een 1992, \u00een efortul final de readucere al lui Nicolae Titulescu s-au reg\u0103sit solidare toate for\u0163ele politice majore ale \u0163\u0103rii. Titulescu a fost readus Acas\u0103 de \u0163ara \u00eens\u0103\u015fi, care \u015fi l-a revendicat ca fiu \u015fi care l-a primit cu bra\u0163ele deschise, d\u00e2ndu-i loc \u00een inima fiec\u0103ruia dintre noi. Obosit de at\u00e2ta a\u015fteptare, a venit s\u0103 se odihneasc\u0103 Acas\u0103, \u00een inima Transilvaniei, la Bra\u015fov. Din suflet, a devenit simbol. De iubire de \u0163ar\u0103 \u015fi neam. Cu ochii roat\u0103 spre toate z\u0103rile, Titulescu ne cheam\u0103 \u00een armata marilor idei pe care le-a imaginat \u015fi condus cu speran\u0163a c\u0103 ele pot constitui temeiul tuturor \u00eentreprinderilor de conlucrare \u015fi pace, hr\u0103nite cu dreptate, adev\u0103r, umanism, \u00eencredere. Chiar dac\u0103 la 7 martie 1992, c\u00e2nd a fost adus Acas\u0103, n-a fost trecut pe sub Arcul de Triumf, Titulescu r\u0103m\u00e2ne pentru noi un Erou. \u00cen Panteonul recuno\u015ftin\u0163ei na\u0163ionale, el s-a a\u015fezat al\u0103turi de f\u0103uritorii de \u0163ar\u0103, de cei ce au servit-o \u015fi ap\u0103rat-o, f\u0103r\u0103 ostenire \u015fi rezerv\u0103, proiect\u00e2nd deopotriv\u0103 un vizionar \u015fi precursor, efigia unui om care a f\u0103cut tot ce i-a stat \u00een putin\u0163\u0103 pentru a aduce Rom\u00e2nia \u00een Europa \u015fi Europa \u00een Rom\u00e2nia.\u201d
\nAcum, c\u00e2nd George G. Potra s-a \u00eentors din nou din SUA, de unde reu\u015fe\u015fte s\u0103 aduc\u0103 de fiecare dat\u0103 noi documente titulesciene, cum a f\u0103cut-o \u015fi din Europa, ani la r\u00e2nd, sunt convins c\u0103 nu va trece mult\u0103 vreme p\u00e2n\u0103 va ad\u0103uga o nou\u0103 contribu\u0163ie la cele peste o sut\u0103 de articole \u015fi dou\u0103zeci de c\u0103r\u0163i publicate p\u00e2n\u0103 \u00een prezent \u00een memoria lui Titulescu.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

George G. Potra, Titulescu dup\u0103 50 de ani din nou acas\u0103, Editura Funda\u0163ia European\u0103 Titulescu, 2013   Aceast\u0103 nou\u0103 \u015fi monumental\u0103 carte vine s\u0103 certifice \u00eenc\u0103 o dat\u0103 ceea ce diploma\u0163ii \u015fi litera\u0163ii cuno\u015fteau de mult\u0103 vreme: George G. Potra este cel mai autorizat istoric dintre to\u0163i cei care s-au ocupat de opera \u015fi personalitatea… Cite\u0219te mai mult »Un roman istoric<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[8],"tags":[11248,11249],"class_list":["post-19026","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-george-g-potra","tag-titulescu-dupa-50-de-ani-din-nou-acasa"],"views":1465,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19026","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19026"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19026\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19026"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19026"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19026"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}