{"id":19022,"date":"2014-05-20T21:34:46","date_gmt":"2014-05-20T19:34:46","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=19022"},"modified":"2014-05-20T21:35:13","modified_gmt":"2014-05-20T19:35:13","slug":"generaie-si-context","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/generaie-si-context\/","title":{"rendered":"\u201eGenera\u0163ie\u201c \u015fi context"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Gheorghe Perian,<em> Ideea de genera\u0163ie \u00een teoria literar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103<\/em>; Julius Petersen, <em>Genera\u0163iile literare,<\/em> traducere din limba german\u0103 \u015fi prefa\u0163\u0103 de Sanda Ignat, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2013, 190 p.<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p><\/blockquote>\n<p><em><strong>De aproape un secol, de la manifestele Criterioni\u015ftilor, conceptul de \u201egenera\u0163ie\u201c a r\u0103mas actual pe agenda literaturii rom\u00e2ne, f\u0103r\u0103 s\u0103 se acorde fenomenului \u00een sine o privire panoramic\u0103, menit\u0103 s\u0103-i clarifice sensul \u015fi aria de acoperire. E deficitul pe care istoricul literar clujean Gheorghe Perian \u00eencearc\u0103 s\u0103-l suplineasc\u0103 pe mai multe planuri, printr-o carte nesemnalat\u0103 aproape deloc anul trecut (probabil din cauza slabelor posibilit\u0103\u0163i de difuzare ale editurii): \u00eentr-un volum de dublu auctoriat, criticul ini\u0163iaz\u0103, cu ajutorul Sandei Ignat, traducerea studiului lui Julius Petersen, Genera\u0163iile literare, avans\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp un studiu propriu despre Ideea de genera\u0163ie \u00een teoria literar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Ceea ce a fost inten\u0163ionat, probabil, ca o prefa\u0163\u0103 la contribu\u0163ia lui Petersen, s-a transformat \u00eentr-o cercetare \u00een sine, comparabil\u0103 ca num\u0103r de pagini cu studiul tradus.<\/strong> <\/em><br \/>\n<strong>O perspectiv\u0103 romantic-istorist\u0103<\/strong><br \/>\nMai pu\u0163in cunoscut la noi, Julius Petersen a fost profesor de literatur\u0103 la Berlin \u015fi, ca discipol al germani\u015ftilor Erich Schmidt \u015fi Gustav Roethe, a continuat metoda pozitivist\u0103 a dasc\u0103lilor s\u0103i. Din fericire, \u00eens\u0103, influen\u0163a \u015ftiin\u0163ificit\u0103\u0163ii de secol XIX \u00een studiul s\u0103u despre genera\u0163iile literare e aproape insesizabil\u0103. Lipse\u015fte din el perspectiva cauzal\u0103, \u00een favoarea unei abord\u0103ri totalizatoare, deschise spre fenomenologie \u015fi hermeneutic\u0103. Studiul publicat \u00eentr-un volum colectiv \u00een 1930 e, de fapt, o bun\u0103 introducere \u00een istoricul conceptului de genera\u0163ie, oper\u00e2nd cu o serie de taxinomii menite s\u0103-i precizeze originile culturale \u015fi posibilit\u0103\u0163ile de extensiune. Petersen e adeptul perspectivei romantic-istoriste asupra genera\u0163iei (\u00een dauna celor biologice sau formal-mecaniciste), deschiz\u00e2nd conceptul spre raporturile cu ideea de curent sau de mi\u015fcare literar\u0103. Scrutarea atent\u0103 a rela\u0163iilor dintre naturalism \u015fi expresionism \u00een Germania sau dintre naturalism \u015fi simbolism \u00een Fran\u0163a \u00eel face pe comparatist s\u0103 concluzioneze c\u0103 \u201egenera\u0163ia, ca \u015fi concept temporal, nu se identific\u0103 cu cifrele unor ani, ca 1890 sau 1900, care ar trebui s\u0103 \u00eensemne \u00een toate \u0163\u0103rile europene acela\u015fi lucru, ci e vorba de un timp interior, \u00een care se succed\u00e3, ca la plante \u00eenflorirea, coacerea \u015fi rodul, dup\u0103 diferen\u0163e climatice, dup\u0103 meridianul pe care se afl\u0103 fiecare dintre aceste \u0163\u0103ri, tr\u0103ind fiecare \u00een alt moment r\u0103s\u0103ritul \u015fi apusul soarelui\u201c.<br \/>\n<strong>Concepte-simulacru<\/strong><br \/>\nMai interesant\u0103 dec\u00e2t clarific\u0103rile terminologice ale lui Julius Petersen, multe dintre ele asimilate \u201edin mers\u201c \u00een discu\u0163iile genera\u0163ioniste din cele peste opt decenii scurse de la apari\u0163ia studiului, este \u00eens\u0103 mica panoram\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 a lui Gheorghe Perian. Ea e cu at\u00e2t mai valoroas\u0103 cu c\u00e2t nimeni nu s-a g\u00e2ndit p\u00e2n\u0103 acum s\u0103 a\u015feze cap la cap reflec\u0163iile despre ideea de genera\u0163ie, idee care a jucat un rol esen\u0163ial \u00een mi\u015fcarea vie\u0163ii literare rom\u00e2ne\u015fti. Ba \u00eenc\u0103 \u00eel mai joac\u0103 \u015fi azi, dac\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 ultimii scriitori care s-au definit genera\u0163ionist au fost chiar dou\u0103mii\u015ftii. Interesant e de constatat c\u0103, \u00een perioada comunist\u0103, no\u0163iunea de genera\u0163ie a reprezentat singura modalitate de autodefinire colectiv\u0103 a scriitorului rom\u00e2n, \u00een condi\u0163iile \u00een care mobilizarea \u00een jurul premiselor unui program mai clar delimitat a fost considerat\u0103 periculoas\u0103 de c\u0103tre oficialit\u0103\u0163i (vezi reprimarea \u00eenceputului de coagulare \u201eonirist\u0103\u201c). Astfel \u00eenc\u00e2t \u015faizecismul sau optzecismul au devenit concepte-simulacru, \u00eenlocuind curentele propriu-zise.<br \/>\nGheorghe Perian nu se rezum\u0103 \u00eens\u0103 doar la discutarea \u201egenera\u0163ionismului\u201c comunist, ci \u00eencearc\u0103 o mic\u0103 arheologie a fenomenului, pornind de la studiile interbelice ale lui Mircea Vulc\u0103nescu, Tudor Vianu sau P.P. Negulescu. Nu e loc aici pentru a surprinde toate delimit\u0103rile subtile ale istoricului literar. E de spus doar c\u0103 meritul studiului const\u0103 \u00een decuparea conceptului genera\u0163ionist printr-o foarte atent\u0103 situare contextual\u0103 \u015fi \u0163in\u00e2nd cont de pozi\u0163ia \u015fi mizele celui care \u00eel define\u015fte. Mircea Vulc\u0103nescu insist\u0103 asupra criteriului social tocmai din nevoia de a singulariza ideologic experien\u0163a Genera\u0163iei 27 pe fondul epocii, \u00een timp ce, la antipod, P.P. Negulescu insist\u0103 asupra rolului inovator al genera\u0163iilor mai vechi tocmai din nevoia de instaurare a \u201egerontarhiei\u201c (\u00een termenii lui Gheorghe Perian). \u00cen schimb, de la altitudinea erudi\u0163iei sale, Tudor Vianu \u00eencearc\u0103 s\u0103 limiteze \u00eenc\u0103rc\u0103tura ideologic-biologic\u0103 a conceptului, presim\u0163ind degenerescen\u0163a lui \u00een sfera pur\u0103 \u015fi dur\u0103 a politicului. \u201eGenera\u0163ia de crea\u0163ie\u201c, al c\u0103rei singur criteriu e acela al adeziunii \u201e\u00een jurul unor idealuri de larg\u0103 cuprindere\u201c, e prin excelen\u0163\u0103 un concept pacificist, \u00eemp\u0103ciuitorist, menit s\u0103 contrabalanseze fondul tot mai anxios al conflictelor de idei.<br \/>\nExcelent contextualizate sunt \u015fi avatarurile postbelice ale no\u0163iunii, prin relevarea accep\u0163iilor diferite, ba chiar opuse!, ale acesteia. Dup\u0103 Gheorghe Perian, studiile lui Mircea Martin din Luceaf\u0103rul (1971, 1972) redeschid discu\u0163ia asupra \u201egenera\u0163iei\u201c cu o miz\u0103 polemic\u0103 de subtext. Martin recupereaz\u0103 concep\u0163ia conciliatoare a lui Tudor Vianu, impun\u00e2ndu-i totu\u015fi o condi\u0163ie: \u201econcomiten\u0163a debuturilor\u201c. Ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 Mircea Martin \u00eencerca s\u0103 confere contur fizionomiei \u015faizeciste pe de o parte prin contribu\u0163ia tinerilor \u015fi, pe de alt\u0103 parte, prin aceea a membrilor \u201egenera\u0163iei pierdute\u201c, care debuteaz\u0103 to\u0163i la mijlocul deceniului \u015fapte \u2013 excluz\u00e2nd, din v\u00e2rf de pix, autorii realismului socialist. \u201eGenera\u0163ia de crea\u0163ie\u201c acreditat\u0103 de Martin \u00een descenden\u0163a lui Vianu e un concept integrator, de vreme ce e gata s\u0103 \u00eenglobeze scriitori valabili nedebuta\u0163i \u00een volum \u00een anii \u201940, \u00eens\u0103 \u00eentr-at\u00e2t de bine precizat \u00eenc\u00e2t s\u0103 exclud\u0103 tacit contribu\u0163iile autorilor compromi\u015fi.<br \/>\nInteresant\u0103 e \u015fi darea de seam\u0103 asupra recuper\u0103rii conceptului de \u201egenera\u0163ie\u201c la optzeci\u015fti. F\u0103r\u0103 s\u0103 fie teoretizat \u00een sine, acesta s-a impus, crede istoricul literar, din nevoia de disociere fa\u0163\u0103 de o lume literar\u0103 \u00eemb\u0103tr\u00e2nit\u0103 prematur, printr-un soi de pact de neagresiune semnat de \u015faizeci\u015fti cu sistemul politic. Un pact care asigura predominan\u0163a criteriului estetic, dar \u015fi o viziune static\u0103 asupra vie\u0163ii literare. La sf\u00e2r\u015fitul anilor \u201970 \u201ese tr\u0103ia \u00een ritmuri lente, iar timpul se m\u0103sura \u00een durate din ce \u00een ce mai lungi (epoci, evuri, ere). Un ideal de imobilism \u015fi o speran\u0163\u0103 de via\u0163\u0103 lini\u015ftit\u0103 au pus st\u0103p\u00e2nire pe con\u015ftiin\u0163ele scriitorilor rom\u00e2ni\u201c. Gheorghe Perian are dreptate s\u0103 constate, astfel, c\u0103 \u00een timp ce pentru \u015faizeci\u015fti ideea de \u201egenera\u0163ie\u201c echivala cu cea de continuitate (fa\u0163\u0103 de tradi\u0163ia interbelic\u0103), la optzeci\u015fti ea \u00eenseamn\u0103 deja ruptur\u0103 \u015fi nevoie de dispersie a autorit\u0103\u0163ii. Toat\u0103 poetica marginalit\u0103\u0163ii, a fragmentarismului \u015fi a degonfl\u0103rii metafizice, specifice articolelor-program optzeciste, sus\u0163ine din interior aceast\u0103 viziune. \u00cen schimb, e de discutat dac\u0103 \u015faizecismul a instaurat de-a dreptul o \u201egerontarhie\u201c menit\u0103 s\u0103 blocheze accesul noilor veni\u0163i. La urma urmei, \u00een spatele tuturor cenaclurilor at\u00e2t de importante pentru fizionomia Genera\u0163iei \u201980, ba chiar \u00een spatele revistelor literare care \u00eei public\u0103, stau critici consacra\u0163i \u00een anii \u201950 \u2013\u201960. De\u015fi n-au aderat integral la schimb\u0103rile de paradigm\u0103 cultural\u0103, Nicolae Manolescu, Ovid. S. Crohm\u0103lniceanu, Mircea Martin sau Eugen Simion au \u00eencurajat predarea de \u015ftafet\u0103 genera\u0163ionist\u0103, tributari, probabil deschiderii \u015fi pacifismului \u201egenera\u0163iei de crea\u0163ie\u201c.<br \/>\nDin p\u0103cate, istoricul s-a oprit \u00eens\u0103, \u00een aceast\u0103 mic\u0103 arheologie a \u201egenera\u0163ionismului\u201c, la optzeci\u015fti, de\u015fi ar fi fost interesant\u0103 studierea condi\u0163iilor \u00een care conceptul a supravie\u0163uit dup\u0103 \u201990. O supravie\u0163uire miraculoas\u0103, \u00een condi\u0163iile \u00een care at\u00e2tea alte idei \u015fi no\u0163iuni considerate eterne au r\u0103mas tributare contexului. Aici ar putea \u00eencepe, desigur, o alt\u0103 discu\u0163ie, cu privire la \u201ecritica (teoria) lene\u015f\u0103\u201c de la noi care, mai degrab\u0103 dec\u00e2t s\u0103 abstrag\u0103 analitic dominante ideologice \u015fi stilistice, prefer\u0103 s\u0103 placheze \u00een continuare asupra literaturii carcasa goal\u0103 a genera\u0163ionismului, confundat tot mai mult cu no\u0163iunea de \u201epromo\u0163ie\u201c, a\u015fa cum \u00eencerca s-o acrediteze Lauren\u0163iu Ulici \u00een anii \u201970. R\u0103m\u00e2ne de studiat mai \u00eendeaproape de ce, spre deosebire de alte literaturi, metadiscursul autohton \u00ee\u015fi mai fixeaz\u0103 \u00eenc\u0103 no\u0163iunile pornind de la ni\u015fte termeni cu r\u0103d\u0103cini \u00een biologic \u015fi \u00een abordarea pozitivist\u0103 a faptului cultural.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Gheorghe Perian, Ideea de genera\u0163ie \u00een teoria literar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103; Julius Petersen, Genera\u0163iile literare, traducere din limba german\u0103 \u015fi prefa\u0163\u0103 de Sanda Ignat, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2013, 190 p. &nbsp; De aproape un secol, de la manifestele Criterioni\u015ftilor, conceptul de \u201egenera\u0163ie\u201c a r\u0103mas actual pe agenda literaturii rom\u00e2ne, f\u0103r\u0103 s\u0103 se acorde fenomenului \u00een sine o&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/generaie-si-context\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">\u201eGenera\u0163ie\u201c \u015fi context<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[11247,11244,11245,11246],"class_list":["post-19022","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-generatiile-literare","tag-gheorghe-perian","tag-ideea-de-generatie-in-teoria-literara","tag-julius-petersen"],"views":1481,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19022","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19022"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19022\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19022"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19022"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19022"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}