{"id":19017,"date":"2014-05-20T21:29:43","date_gmt":"2014-05-20T19:29:43","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=19017"},"modified":"2026-01-23T21:03:30","modified_gmt":"2026-01-23T19:03:30","slug":"o-alta-lectie-face-cat-un-tratat-de-istorie-am-fost-si-om-fi-spiritul-unei-generatii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/o-alta-lectie-face-cat-un-tratat-de-istorie-am-fost-si-om-fi-spiritul-unei-generatii\/","title":{"rendered":"\u201eO alt\u0103 lec\u0163ie face c\u00e2t un tratat de istorie: \u00abAm fost \u015fi-om fi!\u00bb\u201d, Spiritul unei genera\u0163ii"},"content":{"rendered":"

EUGEN SIMION \u00een dialog cu AUGUSTIN BUZURA<\/strong><\/p>\n

\"Augustin<\/a> Augustin Buzura<\/p>\n

E.S.:<\/strong> S-au aglomerat, am impresia, temele \u00een convorbirea noastr\u0103. Semn c\u0103 trebuie s-o continu\u0103m. Mai \u00eent\u00e2i, despre visele tale. Vise religioase. Reverii mistice. Ca medic psihiatru poate \u00eemi spui \u015fi mie cum de apar ele \u00een incon\u015ftientul nostru sau acolo unde apar \u00een fiin\u0163a noastr\u0103 profund\u0103 \u015fi misterioas\u0103?! \u015ei ce semnifica\u0163ie pot avea aceste fantasme ale somnului? C\u0103 eu nu pot s\u0103 \u015ftiu. Mama credea \u00een vise \u015fi, p\u00e2n\u0103 t\u00e2rziu, p\u00e2n\u0103 dup\u0103 90 de ani (a tr\u0103it 94 de ani), visa \u015fi \u00ee\u015fi interpreta visele. Ce-i interesant e faptul c\u0103 mai toate visele ei se petreceau \u00een copil\u0103ria ei \u015fi cu oamenii din acea vreme. Cu p\u0103rin\u0163ii \u015fi fra\u0163ii, surorile ei (au fost nou\u0103 copii)… Nu-mi amintesc \u00eens\u0103 s\u0103-mi fi povestit vise cu caracter religios, de\u015fi era o fiin\u0163\u0103 profund religioas\u0103. Eu am avut \u015fi am \u00eenc\u0103 vise profane. Unele se repet\u0103 \u015fi sunt adev\u0103rate co\u015fmare. De aceea nu prea le iubesc. \u015ei nici nu le analizez cu mare aten\u0163ie. \u00cen fapt, nici nu m\u0103 pricep. L-am citit, bine\u00een\u0163eles, pe Freud, dar el duce visul \u00eentr-o zon\u0103 \u015fi mai complicat\u0103 a fiin\u0163ei \u015fi stabile\u015fte cauzalit\u0103\u0163i pe care nu le po\u0163i controla… \u00cen\u0163eleg, din ce-mi spui, c\u0103 e\u015fti un spirit religios. Socotesc c\u0103 este \u00een beneficiul talentului t\u0103u epic, pentru c\u0103 o credin\u0163\u0103 profund\u0103 de ordin religios deschide spiritul spre bun\u0103tatea \u015fi frumuse\u0163ea lumii. \u00cei deschide calea spre singura moral\u0103 cu adev\u0103rat demn\u0103 de condi\u0163ia omului: toleran\u0163a. Cioran, care pe urmele lui Nietzsche nu accept\u0103 toleran\u0163a (o socote\u015fte \u015fi el morala sclavilor!), scrie, totu\u015fi, \u00een tinere\u0163ea lui rom\u00e2neasc\u0103, c\u0103 orice nelini\u015fte care nu are o substan\u0163\u0103 religioas\u0103 este fals\u0103. Asta dovede\u015fte c\u0103 \u00een substraturile ad\u00e2nci ale nihilismului cioranian se agit\u0103 (cel pu\u0163in \u00een tinere\u0163ea sa) un spirit religios care pune \u00eentreb\u0103ri… Aduci exemplul preo\u0163ilor care au suferit \u015fi au rezistat la suferin\u0163\u0103, ap\u0103r\u00e2ndu-\u015fi credin\u0163a, \u00een \u00eenchisori. Eliade scrie undeva c\u0103 \u00een deten\u0163ie au rezistat cei care \u015ftiau s\u0103 povesteasc\u0103. Adic\u0103 aceia care pun existen\u0163a \u00een mit (povestea). Ar trebui poate s\u0103 ad\u0103ug\u0103m c\u0103, \u00een afar\u0103 de darul epic, cei care au trecut, demn, prin suferin\u0163\u0103 \u015fi-au p\u0103strat sufletul \u015fi spiritul, av\u00e2nd \u015fi darul (harul) credin\u0163ei sau \u015fi l-au c\u0103p\u0103tat \u00een deten\u0163ie. M\u0103 g\u00e2ndesc la Nicolae Steinhardt.<\/p>\n

A.B.:<\/strong> Exist\u0103 c\u00e2teva am\u0103nunte pe care simt nevoia s\u0103 le pomenesc de dragul adev\u0103rului. Nu fac parte dintre cei care au fost tortura\u0163i de \u00eentrebarea dac\u0103 exist\u0103 sau nu exist\u0103 Dumnezeu. Am mo\u015ftenit de la ai mei un Dumnezeu bun \u015fi puternic. El ne-a dat via\u0163\u0103, hran\u0103, s\u0103n\u0103tate, un Dumnezeu diferit de cel despre care aflasem de la unii colegi de \u015fcoal\u0103 c\u0103 ar fi necru\u0163\u0103tor cu p\u0103catele noastre, c\u0103 te vede oric\u00e2nd \u015fi oriunde. Credin\u0163a este treaba mea strict particular\u0103, nu am duhovnic, a\u015fa cum se laud\u0103 mul\u0163i dintre ipocri\u0163ii acestor ani c\u0103 au, dar am prieteni statornici printre slujitorii bisericii. Mai mult, este pentru prima oar\u0103 c\u00e2nd vorbesc despre credin\u0163a mea. N-am mai avut vise mistice, iar despre interpretarea celor pomenite n-a\u015f vrea s\u0103 comentez. Am mai spus-o, pe Dumnezeu l-am sim\u0163it \u00een cele mai complicate momente, c\u00e2nd eram convins c\u0103 nu mai exist\u0103 nicio solu\u0163ie. C\u00e2t despre Iisus, am spus-o de c\u00e2teva ori, m-a urm\u0103rit mereu episodul Ghetsimani, c\u00e2nd a \u00eencetat s\u0103 mai fie zeu, devenind om. Primul om adev\u0103rat dintr-o uria\u015f\u0103 literatur\u0103. Asemeni zeilor greci c\u0103rora nu le lipsea nimic din ceea ce era omenesc, din p\u0103catele, mizeriile \u015fi bucuriile oamenilor, \u00een afar\u0103 de timp. Altfel, visez mult, am simbolurile mele care mi se potrivesc doar mie. Sigur, am citit nenum\u0103rate c\u0103r\u0163i de psihanaliz\u0103 \u015fi despre psihanali\u015fti dar, \u00een mine, un loc aparte \u00eel ocup\u0103 Jung \u2013 la \u00een\u0163elegerea c\u0103ruia a contribuit \u015fi Sabine Spielrein \u015fi extraordinara lor poveste de dragoste. Jung l-a apreciat foarte mult pe Wilhelm Stekel a c\u0103rui carte, Interpretarea viselor, a l\u0103sat o urm\u0103 trainic\u0103 \u00een \u00een\u0163elegerea mecanismelor profunde ale viselor. M\u0103 simt foarte apropiat de Viktor Frankl, creatorul logopediei, adic\u0103 a celei de a treia c\u0103i \u00een psihanaliz\u0103, dup\u0103 Freud \u015fi Adler. \u00centr-o alt\u0103 via\u0163\u0103, dac\u0103 m-a\u015f re\u00eentoarce la psihiatrie, a\u015f porni de la Frankl c\u0103ruia i-a\u015f putea aduce, sunt sigur, m\u0103car o completare. C\u00e2t despre toleran\u0163a mea, despre care vorbe\u015fti, nu cred c\u0103 se datoreaz\u0103 numai religiei, ci \u015fi forma\u0163iei \u015ftiin\u0163ifice care m-a ajutat s\u0103 \u00een\u0163eleg omul cu toate ale lui, v\u0103zute, \u015fi mai ales nev\u0103zute…<\/p>\n

E.S.:<\/strong> Revin la tema religiosului \u00een literatura rom\u00e2n\u0103\u2026 Tema omului religios nu-i esen\u0163ial\u0103 \u00een poemele lui Eminescu, Bacovia, Barbu, I.L. Caragiale, Rebreanu\u2026 Este prezent\u0103, desigur, la Arghezi, Voiculescu \u015fi la \u201epoe\u0163ii religio\u015fi\u201c de tipul Crainic. O afl\u0103m acolo unde ne-am a\u015ftepta mai pu\u0163in, la t\u00e2n\u0103rul nihilist Eugen Ionescu, un veritabil mistic cu mari crize de \u00eendoial\u0103. Crede \u015fi cere zilnic dovezi lui Dumnezeu c\u0103 exist\u0103. Arghezi este un caz \u015fi mai complicat, cum \u015ftii\u2026 S\u0103 nu-l uit\u0103m, pe Gala Galaction sau pe Ion Ag\u00e2rbiceanu. Cum vezi, aceast\u0103 rela\u0163ie complicat\u0103 care a p\u0103truns rar \u00een proza rom\u00e2neasc\u0103? Cu excep\u0163iile citate, omul rom\u00e2nesc nu apare, \u00een literatur\u0103, sub \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u0103ri mistice. Mircea Eliade depl\u00e2ngea acest fapt \u00een anii \u201930\u2026 \u00cen schimb, la marii ru\u015fi (Dostoievski \u015fi Tolstoi), filosofia de existen\u0163\u0103 a individului are o puternic\u0103 dimensiune religioas\u0103 \u2026 Noi mergem mai des spre satir\u0103 \u015fi, c\u00e2nd apare (\u00een opera lui Sadoveanu sau \u00een dramaturgia lui Blaga), Dumnezeu se \u00eenfr\u0103\u0163e\u015fte cu lucrurile\u2026 Nici Arghezi \u2013 \u015fi el, un spirit credincios cu mari crize de revolt\u0103 \u2013 nu st\u0103 departe de aceast\u0103 viziune\u2026 Pe scurt, cum define\u015fti rela\u0163ia ta \u015fi, \u00een genere, rela\u0163ia noastr\u0103 \u2013 a rom\u00e2nilor \u2013 cu Dumnezeu?<\/p>\n

A.B.:<\/strong> S-au construit foarte multe biserici, dar nu \u015fi \u015fcoli \u00een vecin\u0103tatea lor, iar biserica f\u0103r\u0103 \u015fcoal\u0103 este o treab\u0103 f\u0103cut\u0103 nici m\u0103car pe jum\u0103tate. Eu cred c\u0103 am r\u0103mas o insul\u0103 latin\u0103 \u00eentr-o mare slav\u0103 tocmai din cauza analfabetismului. Iar cu analfabetismul pe care-l avem ast\u0103zi, mult mai generos \u015fi mai bine \u00eentre\u0163inut de guvernan\u0163i, vom r\u0103m\u00e2ne o mahala latin\u0103 \u00eentr-o mare euroamerican\u0103. \u00cen ciuda num\u0103rului mare de biserici, preo\u0163i \u015fi c\u0103lug\u0103ri, a moa\u015ftelor care adun\u0103 \u00een jurul lor sute de mii de oameni, eu tot sus\u0163in c\u0103 rom\u00e2nii sunt, cu pu\u0163ine excep\u0163ii, supersti\u0163io\u015fi \u015fi cam lipsi\u0163i de fiorul cu care alte popoare \u00ee\u015fi caut\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi ap\u0103r\u0103 credin\u0163a. Mai mult, reu\u015fesc s\u0103-l coboare pe Dumnezeu la nivelul lor de \u00een\u0163elegere. Dumnezeu \u015fi Sf\u00e2ntul Petru transforma\u0163i \u00een simpli turi\u015fti umbl\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt pentru a se pune la curent cu t\u0103ria credin\u0163ei supu\u015filor, cu generozitatea \u015fi omenia acestora \u015fi, desigur, cu starea rela\u0163iilor dintre ei. Dup\u0103 cum se poart\u0103 credincio\u015fii cu Dumnezeu, ai zice c\u0103 ace\u015ftia nu au urm\u0103 de fric\u0103: ni\u015fte cruci f\u0103cute \u00een dreptul bisericilor, c\u00e2\u0163iva bani l\u0103sa\u0163i \u00een cutia milei, atingerea moa\u015ftelor unor sfin\u0163i sau procurarea unor sticlu\u0163e cu agheasm\u0103 sunt socotite fapte de credincio\u015fi adev\u0103ra\u0163i, care, \u00een diverse \u00eemprejur\u0103ri, negociaz\u0103 cu Dumnezeu \u015fi, dac\u0103 se poate, \u00eel mai \u015fi tri\u015feaz\u0103 confund\u00e2nd promisiunile cu faptele. T\u00e2rgul f\u0103cut cu un preot nu-i liter\u0103 de lege, ci o promisiune f\u0103cut\u0103 unui om. Oricum, exist\u0103 o foarte mare \u00een\u0163elegere pentru p\u0103cat \u015fi compromis de orice fel. Pe alt plan, tot a\u015fa, \u00een secole nu prea \u00eendep\u0103rtate, aveau aceea\u015fi \u00een\u0163elegere pentru haiduci: \u201eFur\u0103, dar d\u0103-mi ceva \u015fi mie\u00a0!\u201d \u00cen religie, i se d\u0103 \u015fi lui Dumnezeu ceea ce crede omul c\u0103 trebuie s\u0103-i dea pentru a face pace, dar nimic mai mult. La noi, din p\u0103cate, \u015fi oamenii sunt precum biserica. Aceasta \u015fi-a redus mult militantismul, grija pentru semenii afla\u0163i \u00een nevoi \u015fi suferin\u0163e, pentru miile de copii \u015fi b\u0103tr\u00e2ni abandona\u0163i care \u00ee\u015fi duc zilele pe str\u0103zi sau prin canale. Sufletul r\u0103m\u00e2n\u00e2nd tot mai pu\u0163in \u00een seama bisericii. La fel, educa\u0163ia religioas\u0103. Ni\u015fte reporteri ai unui post de televiziune le-au pus la un moment dat o singur\u0103 \u00eentrebare, simpl\u0103, unor oameni ce ie\u015feau de la o slujb\u0103: \u201eCine a scris Biblia?\u201c O bun\u0103 parte nu aveau habar, iar al\u0163ii r\u0103spundeau cu toat\u0103 convingerea: \u201epopa!\u201c Altfel, biserica mai \u00eemparte c\u00e2te o sarma, un ceai sau o bucat\u0103 de cozonac pelerinilor care se \u00eenghesuie la diverse moa\u015fte, l\u0103s\u00e2nd restul \u00een seama unui stat nesim\u0163it, lipsit de orice urm\u0103 de \u00een\u0163elegere pentru omul s\u0103rac sau suferind, un stat condus de activi\u015fti, de oameni plini de diplome \u015fi masterate, dar care dispre\u0163uiesc din tot sufletul cartea, educa\u0163ia, \u015ftiin\u0163a. M-am g\u00e2ndit de multe ori la Dumnezeul Vechiului Testament \u2013 un Dumnezeu crud, neiert\u0103tor, gelos ce \u00ee\u015fi supunea credincio\u015fii la tot felul de teste de fidelitate. Cum ar fi reac\u0163ionat El v\u0103z\u00e2nd del\u0103sarea \u015fi indiferen\u0163a bisericii, dar \u015fi ale celor care conduc \u0163ara? C\u00e2t despre scris, m\u0103 \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nez s\u0103 cred c\u0103 este nevoie \u015fi de talente extraordinare sau de mari personalit\u0103\u0163i religioase capabile s\u0103 scoat\u0103 o tem\u0103 din anonimat. Literatura marilor ru\u015fi a avut norocul, datorit\u0103 unei sume generoase, s\u0103 fie tradus\u0103 \u00een Europa \u00een timpul vie\u0163ii lor. Cert este c\u0103 nu po\u0163i ilustra teme mari cu talente mediocre. Iat\u0103, Arghezi: Dumnezeul lui nu este diferit de un \u0163\u0103ran rom\u00e2n, at\u00e2ta doar c\u0103 acest \u0163\u0103ran este genial. Geniul face diferen\u0163a, el smulge strig\u0103tul: \u201eVreau s\u00e3 te pip\u0103i \u015fi s\u0103 urlu: Este!\u201c Dintr-o perspectiv\u0103 pur uman\u0103, m\u0103 \u00eentreb : s\u0103 nu fi ajuns s\u0103-l simt\u0103 pur \u015fi simplu, s\u0103 nu fi sim\u0163it nevoia de a striga \u201eEste!\u201c f\u0103r\u0103 ajutorul degetelor? \u00cemi amintesc deseori c\u0103 am tr\u0103it un timp, pu\u0163in, dar am tr\u0103it, \u00eentr-o m\u00e2n\u0103stire unde Dumnezeu \u015fi Diavolul p\u0103reau a locui \u00een acela\u015fi spa\u0163iu, iar Dumnezeu nu este acea for\u0163\u0103 grozav\u0103 ce se refuz\u0103 imagina\u0163iei, cuvintelor, ci un \u00een\u0163elept care, an de an, vegheaz\u0103 drumul lui Iisus spre cruce \u015fi, mai apoi, spre \u00cenviere! Zeii au, de obicei, cultura sau, mai exact, dimensiunea spiritual\u0103 a celor care li se \u00eenchin\u0103. Suntem c\u00e2t cunoa\u015ftem. Iar dac\u0103 \u00eendr\u0103znim s\u0103 privim \u00eenainte, nu trebuie s\u0103 uit\u0103m nicio clip\u0103 c\u0103 rena\u015fterea spiritual\u0103 \u015fi moral\u0103 a acestei \u0163\u0103ri nu este posibil\u0103 f\u0103r\u0103 contribu\u0163ia bisericii. Iar ea ar fi trebuit s\u0103 se alarmeze de mult, cred.<\/p>\n

E.S.:<\/strong> Tocmai scriu ceva despre identitatea rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi, evident, mi-am pus \u015fi \u00eemi pun mereu \u00eentrebarea dac\u0103 rom\u00e2nul este, \u00een esen\u0163\u0103, un spirit autentic religios sau nu. Dr\u0103ghicescu zice, pe la \u00eenceputul secolului al XX-lea, c\u0103 nu, rom\u00e2nul nu are dec\u00e2t o rela\u0163ie circumstan\u0163ial\u0103 \u015fi aproximativ\u0103 cu Dumnezeu. Nu cred c\u0103 are dreptate. Sociologul citat vede doar suprafe\u0163ele spiritului rom\u00e2nesc. Adic\u0103 superficialit\u0103\u0163ile lui. \u00ce\u0103ranul rom\u00e2n este, \u00een esen\u0163\u0103, credincios, chiar dac\u0103 nu se duce \u00een fiecare duminic\u0103 la biseric\u0103 \u015fi chiar dac\u0103 \u00eel amestec\u0103 pe Dumnezeu \u00een toate \u00eenjur\u0103turile (bogate, psihanalizabile!)… El crede \u00een via\u0163a de dincolo \u015fi \u00een Judecata de Apoi. Potrivit moralei colective, omul \u201elep\u0103dat de Dumnezeu\u201d este un om \u00een afara lumii. A\u015fa judec\u0103 lucrurile \u0163\u0103ranul tradi\u0163ional, acela pe care l-am cunoscut eu. Pentru el, religia este \u00eenainte de toate o moral\u0103. N-o respect\u0103 totdeauna, e-adev\u0103rat, dar nici n-o respinge sistematic… Dac\u0103 rom\u00e2nul generic ar fi, cum zice Ralea, un spirit tranzac\u0163ional (numai at\u00e2t), cum de apar, totu\u015fi, pustnici, spirite mistice, oameni care \u00ee\u015fi d\u0103ruiesc via\u0163a lor credin\u0163ei? Vei spune c\u0103 sih\u0103stria este o op\u0163iune extrem\u0103 \u015fi c\u0103, \u00een fond, Dumnezeu nu ne cere s\u0103 ie\u015fim din lume pentru a ne cultiva \u015fi dovedi credin\u0163a. A\u015fa este. Admir\u00e2nd, respect\u00e2nd pe cei care se pot retrage \u00een medita\u0163ie (rug\u0103ciune), cred c\u0103 trebuie s\u0103 admir\u0103m \u015fi s\u0103 respect\u0103m \u00een primul r\u00e2nd pe cei care, tr\u0103ind normal \u00een societatea postmodern\u0103 (lucreaz\u0103 opt ore pe zi, au prieteni \u015fi au du\u015fmani, sunt boga\u0163i sau s\u0103raci, sunt lovi\u0163i de nenorociri etc.), respect\u0103 legea moral\u0103, care, \u00een substan\u0163a ei, este de ordin religios… Toate acestea au intrat, cred, ad\u00e2nc \u00een filosofia noastr\u0103 de existen\u0163\u0103.
\nCe p\u0103rere ai despre acest fapt? Crezi c\u0103 mioritismul nostru ne-a scos din istorie, cum zice Cioran? C\u0103 resemnarea ne-a logodit cu nenorocul \u00een istorie (despre nenoroc vorbesc to\u0163i, de la cronicarii moldoveni la Cioran \u015fi Eliade)?…<\/p>\n

A.B.:<\/strong> Rom\u00e2nia mea este mult mai mare dec\u00e2t cea a lui Dr\u0103ghicescu. \u015ei-apoi, s-au spus lucruri \u015fi mai triste despre noi. Un c\u0103l\u0103tor german prin \u0163ara Rom\u00e2neasc\u0103, pe la sf\u00e2r\u015fitul secolului XVIII, sus\u0163inea c\u0103 \u00een \u0163ara aceea nu lucreaz\u0103 dec\u00e2t perceptorii \u015fi insectele! Iar al\u0163ii f\u0103ceau observa\u0163ii asem\u0103n\u0103toare: femei frumoase, harnice \u015fi b\u0103rba\u0163i lene\u015fi \u015fi cam nesp\u0103la\u0163i. Poate c\u0103 printr-o lentil\u0103 german\u0103 a\u015fa vor fi fost locuitorii pe care i-au \u00eent\u00e2lnit respectivii cercet\u0103tori. Faptul c\u0103 \u015fi ast\u0103zi, \u00een acest an de gra\u0163ie, aproape jum\u0103tate din locuitorii \u0163\u0103rii au toaletele \u00een curte, este un semn c\u0103 nem\u0163ii au partea lor de adev\u0103r. Mai mult, povestea cu \u201eMuie\u0163i \u00ees posmagii?\u201c nu nem\u0163ii au inventat-o. Sigur, p\u00e2n\u0103 acum 95 de ani am fost \u00eemp\u0103r\u0163i\u0163i de trei imperii foarte diferite \u00eentre ele care au l\u0103sat urme ad\u00e2nci \u00een felul nostru de a fi \u015fi de a g\u00e2ndi rela\u0163iile cu lumea. Ralea cred c\u0103 are dreptate: popula\u0163iile aflate la margini de imperii sunt tranzac\u0163ioniste. \u015ei, dup\u0103 p\u0103rerea mea, nici noi nu facem excep\u0163ie, dup\u0103 cum nu fac excep\u0163ie nici raporturile noastre cu religia. Pustnicii, eremi\u0163ii sunt excep\u0163iile, nu regula. Ei se sacrific\u0103 pentru propria lor cauz\u0103, pentru propria lor m\u00e2ntuire. Ei fug de lume, nu \u00eencearc\u0103 s\u0103 o converteasc\u0103 la credin\u0163a lor. Sigur, sunt rom\u00e2ni, dar sacrificiile lor individuale nu \u015fi-au pus amprenta pe modul celorlal\u0163i de a tr\u0103i religia. Tot rom\u00e2ni au fost Horea, Iancu, memorandi\u015ftii, artizanii Marii Uniri. Rom\u00e2ni, \u015fi cei de pe C\u00e2mpia Libert\u0103\u0163ii. Rom\u00e2n era \u015fi episcopul Inochentie, rom\u00e2n era \u015fi Andrei \u015eaguna \u015fi cei ce au \u00eenfiin\u0163at Astra… Cei pomeni\u0163i nu au \u00eentors spatele istoriei, nu s-au v\u0103ic\u0103rit, nu \u015fi-au pl\u00e2ns nenorocul. C\u00e2nd au avut \u00een frunte b\u0103rba\u0163i adev\u0103ra\u0163i \u015fi un \u0163el conving\u0103tor, n-au ezitat o clip\u0103, au pl\u0103tit cu s\u00e2nge ceea ce era de pl\u0103tit. Toate aceste fapte \u015fi multe altele pe care nu le mai pomenesc, prin prisma mea privite, nu se numesc resemnare. C\u00e2nd \u00een fruntea \u0163\u0103rii am avut b\u0103rba\u0163i, ne-am purtat b\u0103rb\u0103te\u015fte, iar c\u00e2nd au ap\u0103rut golanii, ho\u0163ii \u015fi analfabe\u0163ii, am \u00eenceput prin a ne v\u0103ic\u0103ri de nenorocul nostru tradi\u0163ional, istoric etc. Ca, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, s\u0103 ne eliber\u0103m de ei, dar abia dup\u0103 ce-am epuizat toate variantele calme. Cu alte cuvinte, vreau s\u0103 spun c\u0103 ar fi vremea s\u0103 ne judec\u0103m na\u0163iunea \u015fi istoria dup\u0103 cum suntem \u015fi cum am fost cu adev\u0103rat, \u015fi nu pentru a le face pl\u0103cere loazelor, golanilor \u015fi noilor st\u0103p\u00e2ni, acum, de la Apus. Dumnezeu ne-a dat de toate, dar conduc\u0103torii ni i-am ales noi!<\/p>\n

E.S.:<\/strong> \u015ei, pentru c\u0103 vorbim despre probleme importante, te mai \u00eentreb ceva: vii din Maramure\u015f (am trecut \u00eentr-o zi, \u00een drum spre Rohia lui N. Steinhardt, prin satul \u00een care te-ai n\u0103scut, \u015fi, uit\u00e2ndu-m\u0103 pe hart\u0103, am descoperit c\u0103 Berin\u0163a nu-i departe de T\u00e2rli\u015fua lui Rebreanu \u2013 de cealalt\u0103 parte a muntelui). Spune-mi ceva despre acest spa\u0163iu uman. Prin ce-l exprim\u0103 mai bine opera ta? \u015ei, dup\u0103 ce-mi spui, te mai \u00eentreb dac\u0103 e\u015fti de acord cu ideea lui Marino care scrie \u00een Memoriile lui de cur\u00e2nd ap\u0103rute c\u0103 tot ce-i r\u0103u \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103 vine din satul rom\u00e2nesc \u015fi c\u0103, \u00een genere, r\u0103ul rom\u00e2nesc (inclusiv ceau\u015fismul) este de origine \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103. Ce s\u0103 mai spunem de literatur\u0103?! Dup\u0103 eseistul citat, literatura este o victim\u0103 a ruralilor! Cum judeci aceast\u0103 manifestare de ur\u0103 abisal\u0103 fa\u0163\u0103 de \u0163\u0103ranul rom\u00e2n? Nu-i singurul, de altfel, care are aceast\u0103 opinie barbar\u0103 de-a dreptul. \u00ce\u0163i aminte\u015fti, desigur, de Al. George care \u00eei repro\u015feaz\u0103 lui Preda p\u00e2n\u0103 \u015fi faptul c\u0103 tat\u0103l s\u0103u, prototipul lui Ilie Moromete, a f\u0103cut armata la o arm\u0103 inferioar\u0103 (\u201ec\u0103l\u0103ra\u015fi\u201c), nu la una de elit\u0103 (cum ar fi, s\u0103 zicem, v\u00e2n\u0103torii de munte). Ce zici de aceste parascovenii?… Cum se v\u0103d lucrurile din Maramure\u015ful t\u0103u imaginar?<\/p>\n

A.B.:<\/strong> Maramure\u015ful este un spa\u0163iu geografic, istoric \u015fi mai ales spiritual c\u0103ruia \u00eei sunt foarte \u00eendatorat. Acolo sunt b\u0103rba\u0163i deschi\u015fi, ospitalieri, de o generozitate greu de imaginat prin alte p\u0103r\u0163i. Puternici, harnici, cu mult umor; dai de ei \u00een cele mai dificile locuri de munc\u0103, de la zg\u00e2rie-norii din Chicago, p\u00e2n\u0103 la vopsit vapoare \u00een cine \u015ftie ce porturi. C\u00e2t despre femei, ele sunt frumoase, legate foarte str\u00e2ns de tradi\u0163iile locului. Cine vrea s\u0103 cunoasc\u0103 folclorul maramure\u015fean, va descoperi o lume aparte din care durerea, tragedia, umorul, bucuria \u015fi moartea nu pot lipsi: \u201eM\u0103 Ioa, pe unde-i mere,\/ Fii b\u0103rbat nu fi muiere!\u201c; \u201e\u015ei a\u015fa-mi vine c\u00e2teodat\u0103,\/ S\u0103 dau cu cu\u0163\u00e2tu-n piatr\u0103\u201c; \u201e\u0163ur\u0103, \u0163ur\u0103 V\u0103s\u0103li,\/ De s-ar rupe arcu-n tri,\/ \u015ei grumazul ceterii,\/ Mie tot at\u00e2ta mi-i!\u201c; Dorule, c\u00e2ine turbat, Unde m\u0103 duci noaptea-n sat?\/ Te duc, b\u0103di\u0163\u0103, sub Grui, La Ileana Budului,\/ C\u0103 de dorul m\u00e2ndrului,\/ Leag\u0103n\u0103-se lampa-n cui!\u201c; \u201eP\u00e2n\u0103 sunt bote \u015fi pari,\/ Nu m\u0103 tem nici de-un jendari.\/ C\u0103 nici jendarul nu-i de fier,\/ S\u0103 nu intre bri\u015fca-n el!\u201c Acestea sunt, se \u00een\u0163elege, o mic\u0103 parte din c\u00e2ntecele foarte cunoscute care sugereaz\u0103 un univers specific.
\nPrima lec\u0163ie pe care am primit-o imediat dup\u0103 cobor\u00e2rea din leag\u0103n, cred, a fost munca. La fiecare v\u00e2rst\u0103 exist\u0103 c\u00e2te ceva de f\u0103cut. La trei ani \u00eengrijeam de vite, \u00eentorceam iarba dup\u0103 coas\u0103 sau str\u00e2ngeam firele de porumb t\u0103iate la prima sap\u0103, la seceri\u015f adunam snopii \u015fi a\u015fa mai departe. El, tata, vedea via\u0163a ca o lupt\u0103 cumplit\u0103 pentru existen\u0163\u0103, de aceea nu era niciodat\u0103 mul\u0163umit de mine: i se p\u0103rea c\u0103 sunt prea lent, iar \u00eentr-o competi\u0163ie, important\u0103 era, pe l\u00e2ng\u0103 pricepere, \u015fi viteza cu care executai un anumit lucru. C\u00e2nd reu\u015feam s\u0103-l mul\u0163umesc, nu-mi comunica p\u0103rerea, ca \u015fi cum era de la sine \u00een\u0163eles c\u0103 a\u015fa trebuia s\u0103 fac. \u00cen liceu se interesa dac\u0103 am colegi unguri, nem\u0163i sau evrei \u015fi dac\u0103 sunt mai bun ca ei. Era un mod foarte ardelenesc de a vedea lucrurile. Eu nu i-am judecat niciodat\u0103 dup\u0103 etnii, dar din moment ce nu-mi repro\u015fa nimic, nu deschideam discu\u0163ia. Cum e \u015fi firesc, la unele materii eram mai bun, la altele mai modest, dar directorul \u015fi diriginta nu aveau motive s\u0103 se pl\u00e2ng\u0103 de mine, iar dincolo de asta, de c\u00e2nd m\u0103 \u015ftiu n-am concurat dec\u00e2t cu mine \u00eensumi. \u00cemi sunt un adversar mai dur dec\u00e2t oricare altul. Iar lui nu-i puteam ascunde nimic. Tata a avut o foarte trist\u0103 experien\u0163\u0103 de via\u0163\u0103, \u00eenc\u00e2t a trebuit s\u0103 se descurce singur \u00een \u00eemprejur\u0103ri dintre cele mai complicate. Bunica, o femeie foarte frumoas\u0103, a avut o poveste de dragoste cu un inginer englez care construia o linie ferat\u0103 forestier\u0103 \u00eentre Cavnic \u015fi B\u0103iu\u0163. Din aceast\u0103 rela\u0163ie a rezultat tat\u0103l meu, iar bunica, pentru c\u0103 \u00eenc\u0103lcase regulile familiei, a fost dezmo\u015ftenit\u0103. Str\u0103bunicul meu, om cu mare prestigiu \u00een zon\u0103, nu avea cum s\u0103 fie \u00eeng\u0103duitor tocmai cu moravurile unicei lui fiice. Pentru c\u0103 ajutase \u201efra\u0163ii din Regat\u201c cu voluntari, bani \u015fi arme \u00een timpul R\u0103zboiului de Independen\u0163\u0103 din 1877, fusese trimis c\u00e2\u0163iva ani la \u00eenchisoare.
\nO alt\u0103 lec\u0163ie face c\u00e2t un tratat de istorie: \u201eAm fost \u015fi-om fi!\u201c Cu alte cuvinte, spa\u0163iul acela este al lor, al maramure\u015fenilor, dintotdeauna, de pe vremea dacilor liberi, \u015fi al lor va r\u0103m\u00e2ne. L-au ap\u0103rat cum au putut \u015fi, indiferent de st\u0103p\u00e2nii provizorii \u015fi de presiunea unor dictaturi, \u015fi-au p\u0103strat obiceiurile, cultura religia \u015fi miturile. \u00cemi amintesc de eforturile Mo\u015fului din Bogdan Vod\u0103, c\u00e2\u0163i ani s-a zb\u0103tut pentru a-i ridica o statuie voievodului Bogdan chiar \u00een localitatea din care acesta plecase spre Moldova. Dar nu orice statuie, ci a\u015fa cum voia el: cu fa\u0163a spre Moldova \u015fi cu spatele c\u0103tre ungurii de care fugise. Iar c\u00e2nd nu \u015ftiu ce ministru, g\u00e2ndindu-se la cantitatea de cupru ce trebuia adunat\u0103, s-a interesat de ce voia neap\u0103rat statuie ecvestr\u0103, Mo\u015fu a fost scurt \u015fi limpede: \u201eEcvestr\u0103, neecvestr\u0103, dar c\u0103lare s\u0103 fie!\u201c \u00ce\u0163i dau un alt exemplu. Un avocat rutean, profit\u00e2nd de aerul comunist pe care-l l\u0103saser\u0103 trupele sovietice \u00een urma lor \u015fi de principiul leninist al autodetermin\u0103rii popoarelor, a organizat, \u00eentr-o zi de t\u00e2rg, un a\u015fa-zis plebiscit prin care Maramure\u015ful istoric urma s\u0103 treac\u0103 la Ucraina Subcarpatic\u0103. Limba rom\u00e2n\u0103 fusese interzis\u0103, iar moneda oficial\u0103 era pengo-ul maghiar. Primarul din Bor\u015fa, G\u0103vril\u0103 Mihali Strifunda, a adunat voluntari, i-a organizat: pedestra\u015fi, cavalerie, intenden\u0163\u0103 \u015fi, cu el \u00een frunte, au plecat s\u0103 elibereze Sighetul. Prin Maramure\u015f se vorbe\u015fte \u015fi ast\u0103zi c\u0103 \u015fi-a construit chiar \u015fi tunuri din cire\u015f. Datorit\u0103 lui, Maramure\u015ful este ast\u0103zi o parte a Rom\u00e2niei. Strifunda a fost r\u0103spl\u0103tit, ca to\u0163i cei ce au f\u0103cut ceva important pentru aceast\u0103 \u0163ar\u0103, \u00een felul nostru specific: a murit \u00een \u00eenchisoare, la Boto\u015fani, \u00een 1961. Dar despre Maramure\u015f a\u015f putea scrie mii de pagini deoarece l-am cercetat demult, am vorbit cu victimele \u015fi cu c\u0103l\u0103ii locului, cu cei ce i-au p\u0103strat tradi\u0163iile \u015fi, fire\u015fte, cu moartea care-i colinda prin minele de aur. \u00cen mintea mea toate \u00eent\u00e2mpl\u0103rile se petrec \u00een dou\u0103 puncte fixe: Berin\u0163a \u015fi Baia Mare. \u00cen Fe\u0163ele t\u0103cerii, ac\u0163iunea se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een R\u0103chi\u0163ele, \u00een Apuseni, dar pe c\u00e2nd scriam romanul tot la peisajul din satul meu m\u0103 g\u00e2ndeam f\u0103r\u0103 s\u0103 vreau. \u00cen alte c\u0103r\u0163i, satului meu i-am complicat geografia \u015fi istoria ad\u0103ug\u00e2ndu-i ni\u015fte localit\u0103\u0163i ca Firiza, Valea Neagr\u0103, Copalnic M\u0103n\u0103\u015ftur. Dup\u0103 cum \u015fi B\u0103ii Mari, care, \u00een unele romane poart\u0103 numele ei str\u0103vechi de Rivulus Dominarum, R\u00e2ul Doamnelor \u2013 al doamnelor care adunau aur din apele unui r\u00e2u c\u0103ruia azi i se spune S\u0103sar. \u00cen diverse \u00eemprejur\u0103ri, ora\u015fului pomenit \u00eei mai atribui ni\u015fte clinici din Cluj, ba chiar \u015fi un cartier, Some\u015feni ; aici existase un cumplit lag\u0103r horthyst despre care am scris \u00een Raport asupra singur\u0103t\u0103\u0163ii. Prin urmare, m-au impresionat nu numai istoriile acelor locuri, demnitatea \u015fi nesupunerea celor ce au creat acolo o civiliza\u0163ie aparte, ci \u015fi \u00eend\u00e2rjirea cu care maramure\u015fenii au \u015ftiut s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 ei \u00een\u015fi\u015fi, \u00een ciuda tuturor vicisitudinilor istoriei. De pe harta romanelor mele, c\u00e2t ar p\u0103rea de ciudat, lipse\u015fte, \u00een schimb, Clujul, de\u015fi aici mi-am f\u0103cut studiile, aici mi s-au n\u0103scut copiii \u015fi tot aici mi-am scris majoritatea romanelor. Pentru mine, \u00eenainte de orice, Clujul a \u00eensemnat oameni, performeri \u00een cele mai diverse domenii ale cunoa\u015fterii. Blaga nu era un locuitor din Cartierul Andrei Mure\u015fanu, ci \u00eens\u0103\u015fi marea Poezie. Ag\u00e2rbiceanu, Ladea, D. D. Ro\u015fca, Daicoviciu, Ha\u0163ieganu, Papilian, Bologa, Fodor, Benetato \u015fi mul\u0163i al\u0163ii erau pentru noi, studen\u0163ii, adev\u0103rate mituri \u015fi mult mai pu\u0163in oameni. Oameni \u015fi clujeni eram noi, cei care, dac\u0103 luam c\u00e2te un examen greu, ne duceam la clubul m\u0103celarilor unde, inevitabil, ne ciocneam de colegii no\u015ftri de la Agronomie care ne alintau \u201em\u0103celari\u201c, pe c\u00e2t\u0103 vreme, pentru noi, ei erau \u201e\u0103ia de la \u015ecoala de \u00cenalte \u015etiin\u0163e P\u0103ioase \u015fi Cuno\u015ftin\u0163e Plug\u0103re\u015fti\u201c. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, at\u00e2t pe noi, medicini\u015ftii, c\u00e2t \u015fi pe ei, agronomii, ne a\u015fteptau satul \u015fi durerile imense care r\u0103m\u00e2neau \u00een urma colectiviz\u0103rii for\u0163ate. C\u00e2t despre opinia lui Adrian Marino, dup\u0103 care r\u0103ul din societatea noastr\u0103 provine din satul rom\u00e2nesc, mi se pare o generalizare lipsit\u0103 de orice argument. Din c\u00e2te \u015ftiu, marea majoritate a intelectualit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti provine de la sat. Nici Ipote\u015ftiul lui Eminescu nu este un ora\u015f, \u015fi nici Sadu, localitate din M\u0103rginimea Sibiului, unde s-a n\u0103scut un uria\u015f al istoriei noastre, Ioan Inocen\u0163iu Micu Klein, \u00eentemeietorul g\u00e2ndirii politice rom\u00e2ne\u015fti moderne, cel care a folosit pentru prima dat\u0103 sintagma \u201ena\u0163iunea rom\u00e2n\u0103\u201c. El a fost primul \u015fi singurul rom\u00e2n care a intrat \u00een Dieta Transilvaniei, de unde era s\u0103 fie aruncat pe fereastr\u0103 de c\u0103tre reprezentan\u0163ii celor trei na\u0163iuni recunoscute: unguri, sa\u015fi \u015fi secui, pentru c\u0103 cerea drepturile ce se cuveneau na\u0163iunii sale. Al\u0103turi de Avram Iancu, el este una dintre cele mai tragice personalit\u0103\u0163i ale istoriei noastre. Slavici, Rebreanu, Ag\u00e2rbiceanu, Blaga \u2013 \u201eve\u015fnicia s-a n\u0103scut la sat!\u201c \u2013 Preda, Sorescu sunt c\u00e2\u0163iva dintr-o foarte mare \u015fi, cred, conving\u0103toare list\u0103 a… \u201er\u0103ului\u201c datorat satului rom\u00e2nesc. Cine \u015ftie ce \u015fi cine l-a influen\u0163at c\u00e2nd \u00ee\u015fi scria cartea?! C\u0103ci, periodic, pe cerul mediei rom\u00e2ne\u015fti sau al \u201eculturii\u201c orale apare c\u00e2te un Neica Nimeni care contest\u0103 Istoria, Imnul, Ziua na\u0163ional\u0103, \u00ee\u015fi strig\u0103 ru\u015finea de a fi rom\u00e2n. Unii sunt lua\u0163i \u00een serios, a\u015fa cum, de exemplu, sunt anticomuni\u015ftii acestor zile, dintre care unii provin din ADN-ul lui Vladimir Ilici. Mul\u0163i dintre ace\u015ftia au aruncat toate p\u0103catele comunismului nostru fanariot \u00een capul lui Ceau\u015fescu pentru a face uitate cele peste 400 de mii de victime ale \u00eenainta\u015fului s\u0103u. Sigur, Ceau\u015fescu a fost de la \u0163ar\u0103, dar vina trebuie c\u0103utat\u0103 \u00een climatul care i-a permis aceast\u0103 dezvoltare. Niciun dictator nu poate exista f\u0103r\u0103 haita de lichele \u015fi de la\u015fi pe ai c\u0103ror umeri s-a ridicat. Procurorii de azi sau Curtea Constitu\u0163ional\u0103 nu au oare nicio vin\u0103 pentru dureroasa dec\u0103dere a \u0163\u0103rii? \u00cen romanele mele, at\u00e2t c\u00e2t m-a ajutat priceperea, am scris la timpul potrivit, c\u00e2nd era teribil de greu, despre fa\u0163a adev\u0103rat\u0103 a comunismului ceau\u015fist \u015fi asta \u00eemi d\u0103 dreptul s\u0103 afirm c\u0103 mul\u0163i dintre du\u015fmanii lui de azi au tr\u0103it foarte bine \u00een vremea dictaturii, ba chiar \u015fi \u0163ara supravie\u0163uie\u015fte, printre altele, din ceea ce s-a construit atunci. Dar la ce te po\u0163i a\u015ftepta, c\u00e2nd patria investe\u015fte mai mult \u00eentr-un pu\u015fc\u0103ria\u015f dec\u00e2t \u00eentr-un om de cultur\u0103, iar \u00een viitorul \u0163\u0103rii, \u00een copii \u015fi \u00een tineret, \u015fi mai pu\u0163in. Politica nu mai este un mijloc pentru a face bine \u0163\u0103rii, ci o \u015fans\u0103 pentru politicieni, poate cea mai important\u0103, de a se \u00eembog\u0103\u0163i. Nu \u015ftiu cum vor reu\u015fi \u00een viitor, c\u00e2t\u0103 vreme au mai r\u0103mas de v\u00e2nzare doar p\u0103m\u00e2ntul \u0163\u0103rii, metroul \u015fi Imnul na\u0163ional. Nu v\u0103d totul \u00een negru, cum mi s-a repro\u015fat uneori, dar m\u0103 doare cumplit c\u0103 accentele se pun \u00een continuare gre\u015fit, c\u0103 educa\u0163ia \u015fi s\u0103n\u0103tatea sunt neglijate, mult mai neglijate dec\u00e2t \u00een ultimii ani sub Ceau\u015fescu. \u015ei dac\u0103 privesc cei zece ani ai lui Traian B\u0103sescu, \u00een care nu s-a f\u0103cut nimic, iar suverane au fost ura \u015fi cotonogeala politic\u0103 primitiv\u0103, \u00eemi vine s\u0103 reconsider \u015fi acei ultimi ani ceau\u015fi\u015fti. Suntem, \u00een realitate, un popor de supravie\u0163uitori care zicem ca al\u0163ii, dar facem ca noi. R\u0103ul nu pleac\u0103 de la \u0163\u0103rani, ci de la activi\u015ftii de orice culoare politic\u0103, plini de diplome culese de prin cine \u015ftie ce \u0163\u0103ri, \u015fi de la o parte dintre cei ce se bat cu pumnul \u00een piept c\u0103 sunt intelectuali. Ace\u015ftia, asemeni cetera\u015filor care c\u00e2nt\u0103 pe la nun\u0163i, \u00eenva\u0163\u0103 repede, dup\u0103 ureche, orice melodie… politic\u0103. Nu au pre\u0163uri mari, dar sunt silitori \u015fi, la alte \u201enun\u0163i\u201c, al\u0163i bani \u015fi alte melodii. C\u00e2t despre \u0163\u0103rani, am mai vorbit \u00een treac\u0103t, cu alte prilejuri, despre experien\u0163a mea c\u00e2nd, \u00een colaborare cu Smithsonian Institution, am dus pe Mall, la Festivalul de Tradi\u0163ii populare de la Washington, vreo 80 de \u0163\u0103rani; am construit acolo un sat rom\u00e2nesc \u00een mijlocul c\u0103ruia a fost ridicat\u0103 o biseric\u0103 maramure\u015fean\u0103 de lemn, reprezent\u00e2nd goticul \u0163\u0103r\u0103nesc din Transilvania, c\u0103ci, altminteri, orice manifestare religioas\u0103 nu era acceptat\u0103 \u00een spa\u0163iul respectiv. \u0163\u0103ranii nu fuseser\u0103 niciodat\u0103 cu avionul \u015fi nici m\u0103car Capitala Rom\u00e2niei nu o cuno\u015fteau, au fost formidabili r\u0103m\u00e2n\u00e2nd ei \u00een\u015fi\u015fi, cu obiceiurile lor de acas\u0103, dar adapt\u00e2ndu-se repede la condi\u0163iile locului \u00een care se g\u0103seau. \u00centr-un timp nea\u015fteptat de scurt, maramure\u015fenii au g\u0103sit bisericile catolice din Washington \u015fi, \u00een zilele de s\u0103rb\u0103toare, \u00ee\u015fi \u00eembr\u0103cau portul tradi\u0163ional \u015fi se duceau s\u0103 se \u00eenchine, ca apoi s\u0103 vin\u0103 la treab\u0103 relaxa\u0163i, dup\u0103 ce \u00ee\u015fi vor fi luat p\u0103h\u0103relul de \u0163uic\u0103, licoare pe care au salvat-o, \u00een ciuda vame\u015filor \u015fi a numero\u015filor c\u00e2ini specializa\u0163i \u00een depistarea alimentelor. L-am \u00eentrebat pe primarul din Bixad care ne \u00eenso\u0163ea cum a fost posibil \u015fi el mi-a r\u0103spuns: \u201eCu grij\u0103!\u201c! Cu noi \u00een echip\u0103 erau \u015fi unguri \u015fi speciali\u015fti \u00een m\u00e2ncare cusher \u015fi c\u00e2nt\u0103re\u0163i de Klezmer, jaz evreiesc, precum \u015fi c\u0103lug\u0103ri\u0163e pictori\u0163e de icoane \u015fi me\u015fte\u015fugari, inclusiv mae\u015ftri olari care f\u0103ceau sub ochii privitorilor nu numai vase de lut, ci tot felul de figurine. Am asistat la o \u00eent\u00e2mplare cu primarul pomenit care devenise foarte atent la prezentatoarea de etnie maghiar\u0103. Aceasta, ca \u00een povestea cu castravetele, dup\u0103 ce spunea o fraz\u0103 despre vecinii \u0163\u0103rii noastre, trecea imediat la ce se afl\u0103 dincolo de hotarul de vest, o \u0163ar\u0103 formidabil\u0103 care, \u015fi care etc., etc. Adic\u0103 Ungaria. Auzind-o cum repet\u0103 \u00een orice context acelea\u015fi fraze, primarul s-a dus la ea \u015fi, cu un calm des\u0103v\u00e2r\u015fit, i-a spus: \u201eDin c\u00e2te \u015ftiu, aici nu te-au trimis ungurii, a\u015fa c\u0103, dac\u0103 mai sco\u0163i o vorb\u0103 despre Ungaria, te arunc \u00een sus \u015fi tare m\u0103 tem c\u0103 nu te-oi mai prinde!\u201c N-o pot uita pe o \u0163\u0103ranc\u0103 de l\u00e2ng\u0103 Ha\u0163eg, foarte frumoas\u0103, care a \u00eenv\u0103\u0163at imediat s\u0103 danseze rock. Avea o condi\u0163ie fizic\u0103 deosebit\u0103, doar seara, dup\u0103 ce ne adunam la hotel, o cople\u015fea nostalgia: \u201eAcas\u0103 trebuie s\u0103 fete scroafa, otava r\u0103m\u00e2ne necosit\u0103, vacile nu cred c\u0103 au fost mulse ca lumea, nu-i cine s\u0103 culeag\u0103 prunele pentru \u0163uic\u0103 \u015fi tu, M\u0103rie, dansezi aici, la statuia lui Lincoln!\u201c Vreau s\u0103 spun c\u0103 \u0163\u0103ranii s-au acomodat perfect noilor \u00eemprejur\u0103ri, dar \u00een esen\u0163\u0103 au r\u0103mas ei \u00een\u015fi\u015fi, cu toate ale lor mo\u015ftenite de zeci \u015fi sute de ani. Cu niciunul dintre ei nu am avut vreo \u00eencurc\u0103tur\u0103. Doar la \u00eentoarcere erau foarte multe locuri goale \u00een avion. S-au \u00eentors abia \u00een ultima zi, \u00eenainte de a le expira viza. L-am \u00eentrebat pe unul dintre ei de ce a \u00eent\u00e2rziat at\u00e2t \u015fi el mi-a r\u0103spuns \u00een glum\u0103: \u201eNu eu am semnat Tratatul de la Helsinki!\u201c A\u015f putea vorbi foarte mult despre aceast\u0103 experien\u0163\u0103, ca \u015fi despre cei ce au luptat \u00een mun\u0163i, s-au opus colectiviz\u0103rii ori, mai demult, \u00een timpul Diktatului de la Viena, n-au plecat din Rom\u00e2nia ca at\u00e2\u0163ia al\u0163ii, pentru c\u0103 \u00eei lega p\u0103m\u00e2ntul. \u015ei mult mai demult, acum 95 de ani, \u015fi-au trimis reprezentan\u0163i la Alba Iulia sau au p\u0103strat o ordine des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 pentru ca Marea Unire s\u0103 se poat\u0103 \u00eenf\u0103ptui f\u0103r\u0103 provoc\u0103ri \u015fi f\u0103r\u0103 v\u0103rsare de s\u00e2nge. Iar dac\u0103 Rebreanu, Slavici, Ag\u00e2rbiceanu, Pavel Dan, Marin Preda, Marin Sorescu sunt victime ale ruralilor, atunci nu-mi r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 zic \u015fi eu: s\u0103 ne dea Dumnezeu numai asemenea victime!
\nDincolo de asta, a vorbi despre romanul rural, a privi romanul numai printr-o astfel de prism\u0103, mi se pare o viziune limitativ\u0103. A judeca omul, personajul, dup\u0103 uneltele pe care le folose\u015fte \u00eemi pare a fi o \u00eentoarcere la anii dep\u0103\u015fi\u0163i cam demult. Putem vorbi de un roman or\u0103\u015fenesc? Prin ce ar fi el superior \u015fi prin care nume? Din c\u00e2te \u015ftiu, cam aceia\u015fi mari autori au ilustrat principalele direc\u0163ii \u00een roman. Rebreanu a scris Ion, R\u0103scoala, dar \u015fi P\u0103durea sp\u00e2nzura\u0163ilor \u015fi Gorila. Marin Preda a scris Morome\u0163ii, dar \u015fi Cel mai iubit dintre p\u0103m\u00e2nteni \u015fi Risipitorii. Toate clasific\u0103rile de atunci erau eforturi de a trece de la realismul socialist la realismul \u201esans rivages\u201c. Sigur, m-am pomenit \u00eentr-o zon\u0103 \u00een care nu sunt suficient de preg\u0103tit teoretic, dar simt c\u0103 \u00eemp\u0103r\u0163irile sau clasific\u0103rile de p\u00e2n\u0103 acum nu sunt potrivite. Sau nu le \u00een\u0163eleg eu bine. Mie mi se par importante drama, intensitatea tr\u0103irii unor personaje, adev\u0103rurile pe care ele ni le comunic\u0103, indiferent dac\u0103 tr\u0103iesc la sat, la ora\u015f, pe mare sau \u00een v\u00e2rful mun\u0163ilor. (va urma)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

EUGEN SIMION \u00een dialog cu AUGUSTIN BUZURA Augustin Buzura E.S.: S-au aglomerat, am impresia, temele \u00een convorbirea noastr\u0103. Semn c\u0103 trebuie s-o continu\u0103m. Mai \u00eent\u00e2i, despre visele tale. Vise religioase. Reverii mistice. Ca medic psihiatru poate \u00eemi spui \u015fi mie cum de apar ele \u00een incon\u015ftientul nostru sau acolo unde apar \u00een fiin\u0163a noastr\u0103 profund\u0103… Cite\u0219te mai mult »\u201eO alt\u0103 lec\u0163ie face c\u00e2t un tratat de istorie: \u00abAm fost \u015fi-om fi!\u00bb\u201d, Spiritul unei genera\u0163ii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[48],"tags":[11243],"class_list":["post-19017","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-dezbatere","tag-interviu-augustin-buzura"],"views":2422,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19017","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19017"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19017\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":28365,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19017\/revisions\/28365"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19017"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19017"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19017"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}