{"id":19013,"date":"2014-05-20T21:19:25","date_gmt":"2014-05-20T19:19:25","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=19013"},"modified":"2014-05-20T21:19:25","modified_gmt":"2014-05-20T19:19:25","slug":"naufragii-de-ieri","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/naufragii-de-ieri\/","title":{"rendered":"Naufragii de ieri"},"content":{"rendered":"

Elena Nentwig-Dumitrescu, Naufragia\u0163ii din Br\u0103ila,<\/em> Editura Limes, Cluj-Napoca, 2014<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Literatura actual\u0103 de larg\u0103 respira\u0163ie se \u00eembog\u0103\u0163e\u015fte cu o nou\u0103 apari\u0163ie. Doamna Elena Nentwig-Dumitrescu\u00a0 \u2013 o mare sopran\u0103 cunoscut\u0103 \u00een \u00eentreaga lume \u2013 vine cu romanul Naufragia\u0163ii din Br\u0103ila (Limes, 2014), surprinz\u0103tor prin subiect \u015fi manier\u0103 stilistic\u0103. Titlul c\u0103r\u0163ii este atotcuprinz\u0103tor. Autoarea vizeaz\u0103 naufragiul unei lumi. Nu de naufragii maritim-fluviale concrete este vorba, ci de e\u015fecul societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti \u015fi de falimentul unei ideologii contrare vie\u0163ii \u015fi aspira\u0163iilor umane. Dec\u0103derea, \u00eensingurarea \u015fi triste\u0163ea f\u0103r\u0103 leac sunt efectele nocive ale lipsei de libertate. Aceasta este supratema romanului de debut \u00een limba matern\u0103 al autoarei. Ea \u0163\u00e2\u015fne\u015fte din primele r\u00e2nduri c\u00e2nd t\u00e2n\u0103rul inginer electronist Marian Lonea se \u00eentoarce acas\u0103 dup\u0103 patru ani de \u00eenchisoare. O victim\u0103 f\u0103r\u0103 vin\u0103 a sistemului politic \u015fi a propriului cod de valori, neconforme cu mediul \u00een care-\u015fi ducea existen\u0163a. \u201eDumnezeule, nu vreau s\u0103 m\u0103 mai g\u00e2ndesc\u2026 A trecut totul, sunt din nou liber! Dac\u0103 libertatea din afara zidurilor \u00eenchisorii este \u00eentr-adev\u0103r libertate!\u201c. <\/strong><\/em>
\nConstituit\u0103 monografic, scrierea are \u015fi un alt personaj, Br\u0103ila. Cititorul constat\u0103 c\u0103 lumea provincial\u0103 de aici se sufoc\u0103 sub ac\u0163iunea puterii discre\u0163ionare a unor grobieni, parveni\u0163i \u015fi profitori, exponen\u0163iali pentru cercul provinciei anoste, iar la nivel na\u0163ional pentru cuplul ceau\u015fist \u015fi \u00eenalta nomenclatur\u0103. Mirela \u015fi colonelul de securitate Mitroiu sunt posesorii tuturor privilegiilor conferite de regim.<\/strong><\/em>
\nStructura c\u0103r\u0163ii determin\u0103 \u015fi explic\u0103 interesul pe care-l pot manifesta cei care vor s\u0103 cunoasc\u0103 un timp din istoria recent\u0103. Nara\u0163iunea curge firesc \u00eentre episoade ritmate dialogic, fire\u015fti \u015fi spontane, \u00eentret\u0103iate de mici cadre descriptive, povestiri \u00een povestire \u015fi teatru \u00een teatru. Se resimt \u00een pagin\u0103 lirismul \u015fi ata\u015famentul cald al romancierei pentru ora\u015ful cu str\u0103zi \u00een evantai, fie c\u0103 este privit de aproape sau de departe, \u00eens\u0103 imposibil de uitat. De altfel, cartea este dedicat\u0103 mai \u00eent\u00e2i profesoarei de limb\u0103 \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103, Lica Paulescu, str\u0103lucit intelectual, \u015fi apoi unor prieteni.
\nBr\u0103ila a devenit \u00een anii din urm\u0103 (1988-1990) o mahala \u00eentunecat\u0103. Oamenii par umbre triste de insulari, st\u0103p\u00e2ni\u0163i de fric\u0103, frig, boli \u015fi foame. Imaginea urbei este reconstituit\u0103 artistic din mici toposuri culturale emblematice (Teatrul Maria Filotti, muzeul, bisericile centrale, turnul cu ceas, Liceul N. B\u0103lcescu, fostul conservator Lyra, vechea arhitectur\u0103 \u00een compara\u0163ie cu blocurile de tip cazarm\u0103 socialist\u0103 etc.).
\nTablourile co\u015fmare\u015fti, contrastele \u00een viziune aproape gogolian\u0103 \u015fi grotescul manifest\u0103rilor nomenclaturiste sunt lucrate cu m\u00e2n\u0103 sigur\u0103, de condeier realist. Pr\u0103bu\u015firea este general\u0103 \u015fi generalizat\u0103. E\u015fecul apar\u0163ine tuturor: femeia din tren, defeminizat\u0103, rufoas\u0103, dar \u00eenc\u0103 gata s\u0103 \u00eempart\u0103 pu\u0163inul (o ro\u015fie \u015fi o coaj\u0103 de p\u00e2ine) cu un semen; profesorul de rom\u00e2n\u0103 din restaurantul g\u0103rii, singur \u015fi nefericit; cei trei tineri prieteni f\u0103r\u0103 viitor; familia dezmembrat\u0103 \u015fi copiii care mor \u00een spitale nem\u00e2ng\u00e2ia\u0163i; mizeria biologic\u0103 \u015fi dezumanizarea gradual\u0103 dar sigur\u0103. Capitolele romanului asociaz\u0103 t\u0103cerea \u015fi strig\u0103tul, exteriorul \u015fi interiorul, fragmente din timpul istoric de ieri \u015fi de azi.
\nPunerea \u00een aplicare a complotului (farsa jucat\u0103 familiei Mitroiu) \u015fi jaful din vila de la Gr\u0103dina Mare au ceva rocambolesc. Aventura se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een toiul nop\u0163ii cu o tensiune acaparant\u0103 mai ales la cel de-al doilea transport. Realitatea \u015fi neverosimilul, primejdia \u015fi suspansul, mica revolu\u0163ie dinaintea anului 1989, care ar fi putut avea consecin\u0163e dramatice, alc\u0103tuiesc secven\u0163e cinematografice. Disculparea r\u0103zbun\u0103torilor (trei b\u0103rba\u0163i \u015fi o femeie) are o singur\u0103 scuz\u0103: \u201eNoi n-am furat, ci i-am pedepsit pe ho\u0163ii care ne fur\u0103, zi de zi\u201c.
\nFluviul mort nu mai are nimic din frumuse\u0163ea muzicii lui Ivanovici \u015fi Johann Strauss. Pe valurile lui nu mai trec vapoare, iahturi \u015fi ambarca\u0163iuni rapide. Dun\u0103rea are o singur\u0103 misiune: vendeta celor care-\u015fi ratau via\u0163a. \u00cenghite tot ce fusese luat \u201ef\u0103r\u0103 chitan\u0163\u0103\u201c \u015fi f\u0103r\u0103 martori, doar prin \u015fantaj \u015fi constr\u00e2ngere: mobilier, obiecte de lux, bijuterii \u015fi pianul negru de concert.
\nDrama intelectualului onest, victima unei justi\u0163ii obediente politic, nu cade \u00een melodram\u0103. R\u00e2sul este s\u0103n\u0103tos \u015fi vindec\u0103tor, spulber\u00e2nd orice amenin\u0163are. Personajele romanului sunt vii, au aspect psihosomatic individual, neconfundabil, iar u\u015fur\u0103tatea lor ascunde un suflet bun, nealterat de imoralitate \u015fi nonvaloare.
\nPortretistica decupat\u0103 din ansamblul tern aduce \u00een prim-plan c\u00e2teva personaje care ne st\u0103ruie \u00een minte. Dan \u015fi Jean, cu numele lor \u00een rim\u0103, au ceva din tipul neseriosului din teatrul clasic. Rodica are farmec, inteligen\u0163\u0103 \u015fi suflet generos, feminitate \u015fi dileme etice. La fel de vii sunt \u015fi personajele din planul secund sau cele cu apari\u0163ii episodice. Din c\u00e2teva linii fugare se contureaz\u0103 chipul doamnei Medrea, cel al mamei lui Marian Lonea \u015fi al copilului bolnav de leucemie.
\n\u00cen alegerea instrumentului lexical \u015fi a expresiilor specifice descoperim accente virile, forte. Scriitoarea \u00eei pune s\u0103 ac\u0163ioneze pe cei trei mu\u015fchetari \u015fi cu Rodica, patru \u00een spa\u0163iul haiducilor \u015fi al Domni\u0163ei din Snagov. De aici vine \u015fi vorbirea pe \u015fleau. Romanciera nu \u00eengroa\u015f\u0103 inutil pasta cu care lucreaz\u0103. Inventeaz\u0103 scene alerte, de roman poli\u0163ist cu urm\u0103ri securistice \u015fi pedepse hazlii. Treptat lumea \u00ee\u015fi iese din fire. M\u0103tu\u015fa Catinca \u201eface striptis\u201c \u00een fa\u0163a geamului de la strad\u0103. \u00cei alung\u0103 pe fileurii posta\u0163i acolo ca s\u0103-l supravegheze ne\u00eencetat pe Marin, lovindu-i cu m\u0103turoiul. Cuvintele ei sunt pline de m\u00e2nie c\u00e2nd i se adreseaz\u0103 securistului: \u201eIa ascult\u0103, m\u0103, golanule… Muieraticule! Ce faci tu aici \u00een fa\u0163a ferestrelor mele \u00een fiecare zi? Nu poate omul s\u0103 se dezbrace \u00een casa lui, f\u0103r\u0103 ca tu s\u0103 stai cu gura c\u0103scat\u0103? (…) Nu v\u0103 ru\u015fina\u0163i nici de o femeie b\u0103tr\u00e2n\u0103 ca mine, m\u0103 p\u0103zi\u0163i s\u0103 m\u0103 vede\u0163i \u00een pielea goal\u0103, nesim\u0163i\u0163ilor! Porcilor!\u201c.
\nNoaptea este \u015fi protectoarea r\u0103zvr\u0103ti\u0163ilor, dar \u015fi metafora simbol a trecutului istoric recent \u015fi al dezm\u0103\u0163ului nomenclaturii. Implicat \u00een planul de r\u0103zbunare al prietenilor s\u0103i, Dan, actorul, frecventeaz\u0103 mediile politice \u015fi boema, joac\u0103 rolul clovnului \u015fi p\u0103trunde acolo unde al\u0163ii nu au acces. El trage cortina ca s\u0103 putem vedea cum se distreaz\u0103 \u015fi cum tr\u0103iesc \u201eale\u015fii poporului\u201c. Un tablou de acest fel este zugr\u0103vit la pagina 161. Numai prin inteligen\u0163\u0103, ironie \u015fi umor sunt dejucate, temporar, intruziunile r\u0103ului \u00een destinul unor personaje. Hohotul de r\u00e2s biciuitor ca-n teatrul \u015fi proza comico-satirice dezbrac\u0103 trama de haina ei grea, \u00eentunecat\u0103. Aluziile la teatrul popular \u015fi snoavele lui P\u0103cal\u0103, trimiterile spre arta caragialesc\u0103 din momente \u015fi schi\u0163e duc spre epilog. \u00cencerc\u00e2nd s\u0103 urce pe statuia \u00cemp\u0103ratului Traian din centrul ora\u015fului, Dan reactualizeaz\u0103 scena de la Universitatea din Bucure\u015fti, c\u00e2nd studentul Coriolan Dr\u0103g\u0103nescu vrea s\u0103 scape de poli\u0163ie, st\u00e2rnind agita\u0163ie \u015fi haos. El reu\u015fe\u015fte s\u0103 se salveze ag\u0103\u0163\u00e2ndu-se de coada calului pe care st\u0103tea cu demnitate Mihai Viteazul, adev\u0103ratul erou na\u0163ional, glorificat de rom\u00e2ni.
\nArtele \u2013 cu prec\u0103dere arhitectura cu stil din Br\u0103ila veche \u015fi Bucure\u015ftiul de odinioar\u0103, prin antitez\u0103 cu arhitectura monoton\u0103 \u015fi inexpresiv\u0103 din epoca lui \u201eNero din Rom\u00e2nia\u201c \u2013 revin ca o alt\u0103 subtem\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 altele pe care le putem deslu\u015fi u\u015for. Muzica \u201enapolitanilor de la Dun\u0103re\u201c a amu\u0163it. \u00cen acest context social-politic se aud mar\u015furi la defil\u0103rile din august \u015fi c\u00e2ntecele de petrecere la \u00eent\u00e2lnirile bahice de Anul Nou, \u00eenso\u0163ind toat\u0103 mascarada naufragiilor noastre.
\nF\u0103r\u0103 a gre\u015fi, credem c\u0103 Elena Dumitrescu- Nentwig\u00a0 a inten\u0163ionat s\u0103 scrie monografia literar\u0103 a urbei \u00een vremea dictaturii comuniste. Br\u0103ila este un ora\u015f scufundat. Totul este pervertit \u015fi \u00een c\u0103dere liber\u0103 vertiginoas\u0103, \u00eenc\u00e2t nu este de mirare c\u0103 o sopran\u0103 celebr\u0103, cultivat\u0103 \u015fi poliglot\u0103 care ne m\u00e2ng\u00e2ie sufletele cu muzica verdian\u0103 \u015fi puccinian\u0103 \u00ee\u015fi poate \u00eenmuia pana \u00een trivialul unei limbi care \u015fi-a pierdut farmecul cristalin \u015fi poetic. Singurele motiva\u0163ii sunt adecvarea la subiect, revolta \u015fi decep\u0163ia tr\u0103ite la \u00eent\u00e2lnirea cu fauna ce popula ora\u015ful de alt\u0103dat\u0103.
\nPrin acumularea ur\u00e2tului manifestat sub toate formele, scriitoarea dovede\u015fte st\u0103p\u00e2nirea artei de a crea obiectiv \u015fi de a sugera. De\u015fi suntem martori ai unei e\u015fu\u0103ri social-morale \u015fi etico-estetice, devenim con\u015ftien\u0163i c\u0103 salvarea este posibil\u0103. \u00cen fa\u0163a destr\u0103m\u0103rilor schizoide \u015fi a suicidului stau prietenia trainic\u0103 \u015fi speran\u0163a. Mai exist\u0103 o \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 energetic\u0103 a celor buni care vor s\u0103 uite nefericirea \u015fi s\u0103 ia totul de la cap\u0103t.
\n\u201eTo\u0163i suntem ni\u015fte naufragia\u0163i. Eu, Marin, tu… Poate c\u0103 Jean a ales cel mai direct drum. Noi mai avem \u00een fa\u0163a noastr\u0103 o via\u0163\u0103 de parcurs\u201c. Cuvintele acestea apar\u0163in Rodic\u0103i, personaj literar complex, cu rol decisiv \u00een via\u0163a celor doi fra\u0163i de suferin\u0163\u0103 \u015fi prieteni credincio\u015fi.
\nRomanul Elenei Nentwig-Dumitrescu ilustreaz\u0103 viziunea original\u0103 a unui artist care onoreaz\u0103 excelenta colec\u0163ie \u201eRomanul rom\u00e2nesc al secolului XXI\u201c a Editurii Limes \u015fi situeaz\u0103 Br\u0103ila pe o cert\u0103 \u00een\u0103l\u0163ime \u00een crea\u0163ie.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Elena Nentwig-Dumitrescu, Naufragia\u0163ii din Br\u0103ila, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2014     Literatura actual\u0103 de larg\u0103 respira\u0163ie se \u00eembog\u0103\u0163e\u015fte cu o nou\u0103 apari\u0163ie. Doamna Elena Nentwig-Dumitrescu\u00a0 \u2013 o mare sopran\u0103 cunoscut\u0103 \u00een \u00eentreaga lume \u2013 vine cu romanul Naufragia\u0163ii din Br\u0103ila (Limes, 2014), surprinz\u0103tor prin subiect \u015fi manier\u0103 stilistic\u0103. Titlul c\u0103r\u0163ii este atotcuprinz\u0103tor. Autoarea vizeaz\u0103 naufragiul… Cite\u0219te mai mult »Naufragii de ieri<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[3466,11235,11236],"class_list":["post-19013","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-editura-limes","tag-elena-nentwig-dumitrescu","tag-naufragiatii-din-braila"],"views":1167,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19013","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19013"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19013\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19013"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19013"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19013"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}