{"id":19007,"date":"2014-05-20T21:10:24","date_gmt":"2014-05-20T19:10:24","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=19007"},"modified":"2015-01-15T14:45:07","modified_gmt":"2015-01-15T12:45:07","slug":"sensul-istoriei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/sensul-istoriei\/","title":{"rendered":"Sensul istoriei"},"content":{"rendered":"

S\u0103 folosim prilejul comemor\u0103rii centenarului Marelui R\u0103zboi \u015fi s\u0103 rememor\u0103m tragedia Rom\u00e2niei \u00een marea conflagra\u0163ie mondial\u0103 din 1914-18. \u00centr-un r\u0103zboi\u00a0 interesele pot arunca \u00een neant alian\u0163ele sau tratatele. Cei care vor citi cartea contelui Charles de Saint-Aulaire Confesiunile unui b\u0103tr\u00e2n diplomat (Flamarion, 1953; Humanitas, 2002) se vor convinge de acest adev\u0103r. \u00a0<\/strong><\/em>
\nNumit ambasador al Fran\u0163ei \u00een Rom\u00e2nia cu pu\u0163ine zile \u00eenaintea \u00eencheierii perioadei de neutralitate, contele de Saint-Aulaire nu \u00eentrez\u0103rea nici un folos pentru cariera lui. Credea c\u0103 Rom\u00e2nia \u00eei va fi morm\u00e2ntul \u015fi mult nu a lipsit s\u0103 fie profet. \u201eNu \u015ftiam nimic despre aceast\u0103 \u0163ar\u0103 dec\u00e2t c\u0103 face parte din Tripla Alian\u0163\u0103, sub sceptrul unui Hohenzollern, \u00een mod logic incapabil s\u0103 intre \u00een r\u0103zboi \u00een tab\u0103ra noastr\u0103\u201c. Se \u00een\u015fela. El \u015fi generalul Berthelot, \u015feful Misiunii militare franceze, vor ajunge s\u0103 se identifice cu aspira\u0163iile rom\u00e2nilor \u015fi chiar cu tragedia acestuia. Intrat de la sosirea la Bucure\u015fti \u00een gra\u0163iile primului ministru Br\u0103tianu, Saint-Aulaire cunoa\u015fte din interior dificult\u0103\u0163ile pentru dep\u0103\u015firea neutralit\u0103\u0163ii \u015fi alegerea momentului intr\u0103rii \u00een r\u0103zboi. Le semnaleaz\u0103 la Paris, dar ele nu au greutate pentru interesele Fran\u0163ei. Pre\u015fedintele Poincar\u00e9 \u00eei scria \u0163arului Nicolae al II-lea: \u201eGeneralul Joffre \u015fi statul major francez socotesc c\u0103 ne afl\u0103m \u00een fa\u0163a unei ocazii care nu trebuie s\u0103 scape. Interven\u0163ia rom\u00e2n\u0103 imediat\u0103 ar permite s\u0103 rupem definitiv echilibrul \u00een folosul nostru\u201c. La \u00eenceputul lui iulie 1916, Parisul \u00eel acuza pe Br\u0103tianu c\u0103 tergiverseaz\u0103, \u00eel suspecta c\u0103 \u00een\u015fal\u0103 \u015fi chiar \u00eel soma s\u0103 intre \u00een r\u0103zboi. Socotit de francezi \u201ec\u0103m\u0103tar de timp\u201c, Br\u0103tianu nu a acceptat s\u0103 aleag\u0103 tab\u0103ra dec\u00e2t dup\u0103 ce a primit asigur\u0103ri c\u0103 participarea la r\u0103zboi va fi compensat\u0103 cu sprijinul pentru \u00eentregirea statului na\u0163ional. \u201e\u015etiu foarte bine, i-a declarat lui Saint-Aulaire, c\u0103 \u00een lag\u0103rul alia\u0163ilor sunt acuzat de \u015fantaj c\u00e2nd cer garan\u0163ii care, totu\u015fi, sunt vitale pentru noi. \u00cen termeni mai amabili sunt comparat cu un v\u00e2nz\u0103tor de covoare. Ce vre\u0163i? Ca descoperindu-m\u0103 prea devreme s\u0103-l poftesc pe inamic s\u0103-mi sparg\u0103 casa \u015fi s-o ocupe ca st\u0103p\u00e2n, \u00een timp ce mi se refuz\u0103 arme s-o ap\u0103r? \u00cent\u00e2i s\u0103 accepte condi\u0163iile, \u00een lipsa c\u0103rora nu-mi pot angaja \u0163ara \u00een r\u0103zboi f\u0103r\u0103 s-o tr\u0103dez, \u015fi ve\u0163i vedea apoi pe cine \u00een\u015fel\u201c (edi\u0163ia Humanitas, p. 65-66). Br\u0103tianu nu avea \u00eencredere \u00een Rusia aflat\u0103 acum de partea Antantei: \u201eNiciodat\u0103 nu i-a venit \u00een minte (conducerii Rusiei, n.n.) s\u0103 compenseze, m\u0103car \u00een parte, printr-un gest spontan, r\u0103pirea Basarabiei. Ar fi provocat astfel, \u00een \u00eentreaga noastr\u0103 \u0163ar\u0103, un \u015foc psihologic destul de puternic pentru a o atrage sub drapelul s\u0103u. Rusia nu scap\u0103 nici un prilej s\u0103 ne sporeasc\u0103 ne\u00eencrederea, principala cauz\u0103 a tergivers\u0103rilor care mi se repro\u015feaz\u0103\u201c (p. 53).
\nStrategia lui Br\u0103tianu dob\u00e2nde\u015fte relief m\u0103gulitor \u00een notele lui Saint-Aulaire: \u201eSe pricepea foarte bine s\u0103 c\u00e2\u015ftige timp f\u0103r\u0103 s\u0103-\u015fi s\u00e2c\u00e2ie adversarul. Viitorul apropiat m\u0103 va face s\u0103 descop\u0103r \u00eenaltele lui calit\u0103\u0163i care fac din el unul dintre cei mai mari oameni de stat ai genera\u0163iei sale, mai mare dec\u00e2t \u00abcei trei mari\u00bb, Wilson, Lloyd George \u015fi Clemenceau (\u00een ordine, pre\u015fedintele SUA \u015fi prim-mini\u015ftrii englez \u015fi francez, n.n.). Nimic mai firesc: \u0163\u0103rilor mici le sunt sorti\u0163i oameni mari\u201c (p. 48).\u00a0 La 17 august 1916, Rom\u00e2nia semneaz\u0103 tratatul cu puterile Antantei: \u201e\u00een schimbul garant\u0103rii integrit\u0103\u0163ii\u00a0 teritoriale \u015fi al libert\u0103\u0163ii de a anexa Transilvania, Bucovina \u015fi Banatul, Rom\u00e2nia se angaja s\u0103 declare r\u0103zboi Austro-Ungariei, cu toate for\u0163ele de care dispunea p\u00e2n\u0103 cel mai t\u00e2rziu la 28 august; puterile aliate se angajau s\u0103 nu \u00eencheie pace separat\u0103 mai \u00eenainte ca Rom\u00e2nia s\u0103 fi ob\u0163inut satisfac\u0163ie, \u015fi s\u0103 o admit\u0103 pe picior de egalitate \u00een toate negocierile de pace\u201c (p. 68). F\u0103r\u0103 sprijinul militar promis, Rom\u00e2nia se pr\u0103bu\u015fe\u015fte sub loviturile armatei germane.\u00a0 Regele Ferdinand I condamn\u0103 \u201ela barbarie des boches\u201c (nume peiorativ pentru nem\u0163i) (p. 69) \u015fi aprob\u0103 hot\u0103r\u00e2rea intr\u0103rii \u00een r\u0103zboi de partea Antantei: \u201eDup\u0103 o discret\u0103 aluzie la criza de con\u015ftiin\u0163\u0103 pe care o \u00eenvinsese din dragoste pentru patria sa rom\u00e2n\u0103, (regele) declar\u0103 c\u0103 accept\u0103 necesitatea r\u0103zboiului pentru a asigura viitorul na\u0163iunii \u015fi ceru at\u00e2t concursul tuturor, f\u0103r\u0103 deosebire de opinie, c\u00e2t \u015fi p\u0103strarea secretului, ca la spovedanie. To\u0163i \u00eel aclamar\u0103 cu entuziasm, \u00een afar\u0103 de Marghiloman \u015fi Carp\u201c (p. 70).
\nAsigurate c\u0103 atr\u0103seser\u0103 Rom\u00e2nia \u00een Antant\u0103, Parisul \u015fi Londra, dar mai ales Sankt Petersburgul \u00ee\u015fi \u00eencalc\u0103 rapid obliga\u0163iile din tratat. Saint-Aulaire las\u0103 dovezi elocvente ale acestei adev\u0103rate tr\u0103d\u0103ri. \u00cen condi\u0163iile pr\u0103bu\u015firii frontului, regele \u015fi guvernul, nevoi\u0163i s\u0103 se retrag\u0103 la Ia\u015fi, vor r\u0103m\u00e2ne fideli p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t fa\u0163\u0103 de angajamentele luate. \u201e\u00cen Primul R\u0103zboi Mondial, noteaz\u0103 el, Rom\u00e2nia de\u0163ine recordul fidelit\u0103\u0163ii datorit\u0103 regelui Ferdinand, cu toate \u00eencerc\u0103rile prin care a trecut\u201c (p. 205). Exodul este dramatic. Diplomatul francez ia cuno\u015ftin\u0163\u0103 de un plan B care, aplicat, ar fi presupus exilarea familiei regale \u00een Rusia sau Japonia iar regele ar fi trebuit s\u0103 se pun\u0103 \u00een fa\u0163a o\u015ftilor pentru a continua r\u0103zboiul cu pre\u0163ul sacrificiului total. \u201eP\u0103r\u0103sit\u0103 de alia\u0163i, \u00eenconjurat\u0103 de du\u015fmani, Rom\u00e2nia nu putea rezista mult\u0103 vreme \u00eemp\u0103tritei str\u00e2nsori austro-germano-turco-bulgare. Frontul ei a cedat \u00een toate p\u0103r\u0163ile, la nord \u015fi la sud, pe Carpa\u0163i \u015fi \u00een Dobrogea… De\u015fi nu mai eram destul de t\u00e2n\u0103r ca s\u0103 fi p\u0103strat mari iluzii asupra \u00abbunei credin\u0163e a tratatelor\u00bb, d\u0103deam \u00eens\u0103 importan\u0163\u0103 celui pe care tocmai \u00eel semnasem, tratat \u00eentr-adev\u0103r prea recent pentru a fi \u00eenc\u0103lcat de la \u00eenceput\u201c (p.74). La insisten\u0163ele diplomatului \u015fi ale generalului Berthelot, Misiunea militar\u0103 francez\u0103 prime\u015fte \u00eent\u0103riri, contribuie la refacerea armatei rom\u00e2ne \u015fi soarta r\u0103zboiului este \u00eentoars\u0103.
\nPaginile consacrate exodului la Ia\u015fi sunt zguduitoare. \u201eNici o alt\u0103 \u0163ar\u0103 beligerant\u0103 nu a cunoscut \u00een acela\u015fi timp, ca Rom\u00e2nia, foamea, frigul, tifosul, ocupa\u0163ia \u2013 dubla ocupa\u0163ie aceea a du\u015fmanului, neam\u0163ul, \u015fi aceea mai \u00eenfrico\u015f\u0103toare a falsului aliat, rusul. Pentru a nu c\u0103dea sub povara acestei \u00eemp\u0103trite sau \u00eencincite cruci, Rom\u00e2niei \u00eei trebuia un curaj care sporea o dat\u0103 cu nenorocirea ei. Ea \u00eens\u0103\u015fi se \u00een\u0103l\u0163a o dat\u0103 cu nenorocirea. \u00abS\u0103 nu-i dea Dumnezeu rom\u00e2nului c\u00e2t poate duce\u00bb. Aceast\u0103 zical\u0103 pe care o auzeam \u00een 1917, Rom\u00e2nia o repet\u0103 azi f\u0103r\u0103 s\u0103-\u015fi fi aflat limita suferin\u0163ei sau a credin\u0163ei sale\u201c (92).
\nM\u0103rturiile lui Saint-Aulaire nu surprind, ci confirm\u0103. Descoperim \u00een el un prieten adev\u0103rat \u015fi loial care \u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 cauza noastr\u0103 \u015fi o ap\u0103r\u0103 \u00eenfrunt\u00e2nd propriul guvern \u015fi contrariind alia\u0163ii. Pentru aceasta pe el \u00eel pre\u0163uie\u015fte Br\u0103tianu, nu Parisul. \u201e\u015etiu prea bine c\u0103 face\u0163i tot ce pute\u0163i pentru binele Rom\u00e2niei \u015fi pentru onoarea semn\u0103turii dumneavoastr\u0103 (Saint-Aulaire semnase tratatul de alian\u0163\u0103 \u00een numele Fran\u0163ei n.n.)… M\u0103 a\u015fteptam la tr\u0103darea Rusiei, dar m\u0103 a\u015fteptam la ceva mai bun, la mai mult\u0103 lealitate \u015fi chiar generozitate din partea celorlalte puteri ale Antantei, \u015fi mai ales din partea Fran\u0163ei. Totul se petrece ca \u015fi cum Antanta ne-ar atrage \u00eentr-o curs\u0103 premeditat\u0103 unde ar rezerva Rom\u00e2niei rolul calului picadorului, l\u0103sat s\u0103 fie spintecat cu s\u00e2nge rece pentru a obosi taurul\u201c (p. 75). O constatare amar\u0103 confirmat\u0103 pu\u0163in mai t\u00e2rziu \u015fi de I. G. Duca: \u201eCei de pe malul Senei nu-\u015fi d\u0103deau seama limpede de ceea ce se petrecea \u00een Moldova, nu realizau \u00eendeajuns situa\u0163ia acestei insule rom\u00e2ne\u015fti r\u0103mas\u0103 fidel\u0103 \u00een mijlocul oceanului bol\u015fevic care o \u00eenconjura de pretutindeni \u015fi o asalta cu valurile lui amenin\u0163\u0103toare\u201c (p. 20).
\nInterpret\u0103rile diplomatului francez rezist\u0103 admirabil confrunt\u0103rii cu timpul \u015fi cu adev\u0103rul. Pentru el, Rusia este \u201eo \u0163ar\u0103 prea \u00eentins\u0103 pentru a p\u0103stra m\u0103sura\u201c (p. 43), \u201eputred\u0103 \u00eenainte de a se fi copt\u201c (p. 175). Premierul Clemenceau este prezentat ca un autoritar m\u0103rginit, cu o slab\u0103 intui\u0163ie pentru manevrele oculte ale alia\u0163ilor. \u201eCiudat\u0103 orbire era aceea a guvernului \u015fi statului major care, \u00een virtutea unui vechi complex de inferioritate fa\u0163\u0103 de Rusia, semnalat de mine mai sus, deveneau complicii ei incon\u015ftien\u0163i sacrific\u00e2nd preten\u0163iilor unui stat perfid interesele vitale ale unui aliat credincios\u201c (p. 116). Anglia face jocul Statelor Unite: \u201eLloyd George ar fi preferat un armisti\u0163iu imediat pentru c\u0103 prelungirea ostilit\u0103\u0163ilor timp de patru luni ar fi \u00eensemnat o contribu\u0163ie mai masiv\u0103 a Statelor Unite care ar fi sporit corespunz\u0103tor preten\u0163iile lor la conducerea lumii de dup\u0103 r\u0103zboi. (p. 238). El surprinde corect strategia Statelor Unite de a intra t\u00e2rziu \u00een r\u0103zboi pentru a participa cu minimum de efort la victorie \u015fi cu maximum de profit la negocierea p\u0103cii: \u201eCei din urm\u0103 la r\u0103zboi vor fi cei dint\u00e2i la pace, p\u00e2n\u0103 \u00eentr-at\u00e2t \u00eenc\u00e2t s\u0103 o dicteze\u201c (p. 114).\u00a0 Wilson este drastic judecat. \u201eSe \u015ftie c\u0103 \u00een \u00abnobila sa candoare\u00bb dup\u0103 expresia lui Clemenceau, acest dogmatic r\u0103t\u0103cit \u00een politic\u0103 \u00eencepe s\u0103 organizeze, sau mai bine s\u0103 dezorganizeze viitoarea pace, \u00een loc s\u0103 c\u00e2\u015ftige r\u0103zboiul\u201c.
\nCartea lui Saint-Aulaire scutur\u0103 mitul Fran\u0163ei prietene \u015fi pe cel al binef\u0103c\u0103torului statelor na\u0163ionale, Wilson. Confesiunile lui confirm\u0103, \u00eens\u0103,\u00a0 aproape documentar, sensul istoriei noastre.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

S\u0103 folosim prilejul comemor\u0103rii centenarului Marelui R\u0103zboi \u015fi s\u0103 rememor\u0103m tragedia Rom\u00e2niei \u00een marea conflagra\u0163ie mondial\u0103 din 1914-18. \u00centr-un r\u0103zboi\u00a0 interesele pot arunca \u00een neant alian\u0163ele sau tratatele. Cei care vor citi cartea contelui Charles de Saint-Aulaire Confesiunile unui b\u0103tr\u00e2n diplomat (Flamarion, 1953; Humanitas, 2002) se vor convinge de acest adev\u0103r. \u00a0 Numit ambasador al… Cite\u0219te mai mult »Sensul istoriei<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[11227,11228,11229,4,11226],"class_list":["post-19007","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-charles-de-saint-aulaire","tag-confesiunile-unui-batran-diplomat","tag-diplomati-romani","tag-editorial","tag-tragedia-romaniei"],"views":2667,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19007","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19007"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19007\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19007"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19007"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19007"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}