{"id":18977,"date":"2014-05-15T14:00:39","date_gmt":"2014-05-15T12:00:39","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=18977"},"modified":"2014-05-15T14:00:39","modified_gmt":"2014-05-15T12:00:39","slug":"o-sinteza-a-sintezelor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/o-sinteza-a-sintezelor\/","title":{"rendered":"O sintez\u0103 a sintezelor"},"content":{"rendered":"

Iordan Datcu, Adrian Fochi. Receptarea critic\u0103 a operei \u015fi bibliografie,<\/em> RCR Editorial, Bucure\u015fti, 2014, 383 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 
\nEruditul neobosit c\u0103rturar Iordan Datcu a publicat recent o nou\u0103 carte. Volumul cuprinde, afl\u0103m \u00eenc\u0103 din \u201eNota asupra edi\u0163iei\u201c, 82 de articole \u015fi recenzii, \u201ecare s-au scris despre c\u0103r\u0163ile lui Adrian Fochi\u201c, aceast\u0103 sec\u0163iune reprezent\u00e2nd receptarea critic\u0103 propriu-zis\u0103 (pp. 35-316) \u015fi Bibliografie. Publica\u0163iile periodice, cu siglele lor, \u00een care au ap\u0103rut studiile lui Adrian Fochi \u015fi referin\u0163e, cu mai multe subcapitole: \u201eC\u0103r\u0163i\u201c, \u201eStudii \u015fi articole\u201c, \u201e\u00cen colaborare\u201c, \u201eBibliografii\u201c, \u201eNote bibliografice\u201c etc. (pp. 3l7-364). S\u0103 preciz\u0103m c\u0103, totu\u015fi, cele 82 de articole, recenzii, referin\u0163e nu epuizeaz\u0103 textele scrise pe marginea c\u0103r\u0163ilor lui Adrian Fochi, fapt rezultat din confruntarea textelor din sumar cu referin\u0163ele critice notate \u00een bibliografia folcloristului. Care a fost ra\u0163iunea \u201eomiterii\u201c unora dintre ele nu afl\u0103m \u00eens\u0103. Putem, eventual, b\u0103nui un motiv sau altul. \u201eCartea \u2013 afl\u0103m din aceea\u015fi \u201eNot\u0103\u201c \u2013 este conceput\u0103 ca un instrument de lucru care se adreseaz\u0103 celui care dore\u015fte s\u0103 cunoasc\u0103 bine contribu\u0163ia acestui mare folclorist, ca exeget \u015fi comparatist al c\u00e2ntecelor noastre b\u0103tr\u00e2ne\u015fti, c\u0103rora le-a \u00eenchinat mai multe c\u0103r\u0163i, ca estetician care s-a ilustrat prin originala carte Estetica oralit\u0103\u0163ii, ca editor \u015fi mare bibliograf\u201c (pp. 33-34). Cartea are, nici vorb\u0103, aceast\u0103 fundamental\u0103 utilitate, dar \u00een realitate este conceput\u0103 mult mai rotund. Ea se deschide cu o \u201eIntroducere\u201c de 27 de pagini, \u00een care Iordan Datcu schi\u0163eaz\u0103 profilul \u015ftiin\u0163ific al lui Adrian Fochi: autorul monumentalei c\u0103r\u0163i consacrate Miori\u0163ei, comparatistul, esteticianul folclorului, editorul, contribu\u0163ia la personalizarea, autonomizarea prin delimitarea ferm\u0103 a obiectului disciplinei folcloristice, la optimizarea metodelor ei de lucru. Urmez\u0103 un Tabel cronologic, dup\u0103 care ne \u00eent\u00e2mpin\u0103 un capitol intitulat \u201eLinii la un portret\u201c, \u00een care sunt re\u0163inute nou\u0103 texte (dintre care trei semnate de Al. Zub) ce \u00eentregesc, pun\u00e2nd accente noi, portretul, \u015ftiin\u0163ific \u00eenainte de toate, al lui Adrian Fochi (pp. 35-68). \u201eNu \u00eent\u00e2mpl\u0103rile dintr-un veac sau altul, catalogate precar \u015fi subiectiv de istoriografie, \u00eel interesau \u00een primul r\u00e2nd, ci \u00een\u0163elepciunea str\u00e2ns\u0103 indefectibil \u00een memoria poporului. \u00cen termeni braudelieni, nu evenimentul febril, nervos, pasager al \u00abscurtei durate\u00bb trebuie s\u0103 intereseze, ci stabilit\u0103\u0163ile de \u00ablung\u0103 durat\u0103\u00bb ale folclorului.\u201c (Al. Zub, pp. 39-40). Sau: \u201eMiori\u0163a spune despre dimensiunea etic\u0103 a poporului nostru mai mult dec\u00e2t toate arhivele. Cunoa\u015fterea de sine \u00een registru colectiv nu e posibil\u0103 f\u0103r\u0103 aportul folcloristicii, aport pe care Adrian Fochi a \u015ftiut s\u0103-l pun\u0103 \u00een legitim\u0103 rela\u0163ie cu istoriografia\u201c (idem, p. 41). Cea mai mare parte a c\u0103r\u0163ii (pp. 69-317) este, evident, cea care reproduce cronicile, recenziile \u015fi referirile la cele 12 c\u0103r\u0163i \u2013 cu o singur\u0103 excep\u0163ie, c\u0103r\u0163i de autor \u2013, pe care se cuvine s\u0103 le amintim: Miori\u0163a. Tipologie, circula\u0163ie, genez\u0103, texte, cu un studiu introductiv de Pavel Apostol, Editura Academiei R.P.R., 1964, 1107 p. (12 texte de receptare critic\u0103); Bibliografia general\u0103 a etnografiei \u015fi folclorului rom\u00e2nesc, vol. I (1800-1892), Editura pentru Literatur\u0103, 1968; vol. II (1892-1904), Editura Saeculum I.O., postum, 2002 (10 texte); Ioan Urban Jarnik, Andrei B\u00e2rseanu, \u201eDoine \u015fi strig\u0103turi din Ardeal\u201c, edi\u0163ie definitiv\u0103 de Adrian Fochi, Editura pentru Literatur\u0103, 1968 (6 texte); George Co\u015fbuc \u015fi crea\u0163ia popular\u0103, Editura Minerva, 1971 (4 texte); Recherches compar\u00e9es de folklore sud-est europ\u00e9en, 1972 (5 texte); Coordonate sud-est europene ale baladei populare rom\u00e2ne\u015fti, Editura Academiei, 1975 (6 texte); Datini \u015fi eresuri populare de la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIX-lea. R\u0103spunsurile la chestionarele lui Nicolae Densusianu, Editura Minerva, 1976 (6 texte); Estetica oralit\u0103\u0163ii, Editura Minerva, 1980 (7 texte); Femeia lui Putiphar (K2111). Cercetare comparat\u0103 de folclor \u015fi literatur\u0103, Editura Univers, 1982 (4 texte); Paralele folclorice. Coordonatele culturii carpatice, Editura Minerva, 1984 (2 texte); C\u00e2ntecul epic tradi\u0163ional al rom\u00e2nilor, Editura \u015etiin\u0163ific\u0103 \u015fi Enciclopedic\u0103, 1985 (3 texte); Valori ale culturii populare rom\u00e2ne\u015fti, Editura Minerva, postum, vol. I, 1987, vol. II, 1988 (4 texte). S\u0103 ad\u0103ug\u0103m \u015fi faptul c\u0103, datorit\u0103 unor texte de receptare critic\u0103 scrise \u015fi publicate \u00een limbi de circula\u0163ie european\u0103 (\u00een german\u0103, semnate de Paul H. Stahl, Ion Talo\u015f, Al. Du\u0163u, Nicolae Bot; \u00een francez\u0103, de Ion Talo\u015f \u015fi Mihai Berza; \u00een maghiar\u0103, de G\u00e1ldi L\u00e1szl\u00f3), c\u0103r\u0163ile lui Adrian Fochi au putut fi cunoscute, cel pu\u0163in sumar, dincolo de grani\u0163ele \u0163\u0103rii. \u00cen fine, cartea se \u00eencheie cum nu se poate mai frumos, cu nu mai pu\u0163in de 12 pagini de Iconografie, care-l \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 pe Adrian Fochi la diferite v\u00e2rste \u015fi \u00een diverse ipostaze.
\nMiori\u0163a… a \u201eexplodat\u201c, pur \u015fi simplu, \u00een 1964, \u00een peisajul folcloristic rom\u00e2nesc, st\u00e2rnind un interes masiv, concretizat \u00een cronici \u015fi recenzii, ori \u00een paragrafele unor istorii ale folcloristicii, precum acelea semnate de Gheorghe Vrabie sau Ovidiu B\u00e2rlea. Cartea este, \u00eentr-adev\u0103r, impresionant\u0103 \u015fi altfel, prin aspectul ei monumental: 1107 pagini format mare. Evident, \u015fi studiul (pp. 123-552), dar \u00eendeosebi corpusul de texte \u201ea fost \u2013 zice Iordan Datcu \u00een \u00abIntroducere\u00bb \u2013 o revela\u0163ie chiar \u015fi pentru speciali\u015fti, care au avut pentru prima dat\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 cele 930 de variante ale capodoperei: 413 texte din Transilvania, 178 din Moldova, 77 din Muntenia, 60 din Oltenia, 15 din Banat, 13 din Dobrogea, 25 f\u0103r\u0103 localitate cert\u0103 iar 15 de dincolo de fruntariile \u0163\u0103rii noastre\u201c (p. 7), \u00eentre care 702 variante complete, 123 de fragmente \u015fi 105 informa\u0163ii de circula\u0163ie, grupate \u00een dou\u0103 rubrici: variantele balad\u0103 \u015fi versiunea colind. Cartea a fost, \u00een genere, bine primit\u0103. Ion Talo\u015f, de pild\u0103, conchidea: \u201eObserva\u0163iile critice care se pot face sunt secundare \u015fi de am\u0103nunt\u201c (p. 79). Au existat \u00eens\u0103 \u015fi rezerve, \u0163in\u00e2nd fie de perspectiva interpret\u0103rii (\u201eUneori explica\u0163iile alunec\u0103 \u00eens\u0103 pe o pant\u0103 sociologizant\u0103\u201c, zice, de pild\u0103, Pavel Rux\u0103ndoiu \u00eentr-o ampl\u0103 \u015fi temeinic\u0103 recenzie din Revista de etnografie \u015fi folclor, p. 96), fie de metod\u0103 sau de teoria genurilor \u00een folclor etc. \u201eDeficien\u0163a analizei lui Fochi st\u0103 \u00een nediscernerea consecvent\u0103 a colindului mioritic de balada mioritic\u0103. De\u015fi teoretic admite diferen\u0163ierea plin\u0103 de urm\u0103ri \u00een cele dou\u0103 specii, totu\u015fi la analiza de am\u0103nunt uit\u0103 de acest deziderat, influen\u0163at de considera\u0163iile despre colindat ca un fenomen \u00een decaden\u0163\u0103\u201c (Ovidiu B\u00e2rlea, p. 109). \u00cen opinia lui Traian Herseni, Adrian Fochi a pus un accent prea mare pe etnografie \u00een detrimentul poeziei, \u00een timp ce, se \u015ftie, \u201ePoetul popular a sacrificat, cum ar fi f\u0103cut orice poet autentic, realitatea etnografic\u0103, de\u015fi o cuno\u015ftea foarte bine, pentru a ob\u0163ine o perfec\u0163iune mult superioar\u0103, de esen\u0163\u0103 artistic\u0103, alta dec\u00e2t fotografia sub documentul istoric. Dup\u0103 mine, problema Miori\u0163ei trebuie rezolvat\u0103 mai presus de orice pe planul esteticii sau criticii literare \u015fi numai \u00een subsidiar pe planul etnografiei, al sociologiei etc.\u201c (p. 85). Studiul lui Adrian Fochi a prilejuit ultima ampl\u0103 dezbatere \u00een jurul celebrei balade populare. Totu\u015fi, ar mai fi de amintit studiul lui Mircea Eliade din 1969 (publicat la noi \u00een vol. De la Zalmoxis la Genghis-Han. Studii comparative despre religiile \u015fi folclorul Daciei \u015fi Europei Orientale, Bucure\u015fti, Editura \u015etiin\u0163ific\u0103 \u015fi Enciclopedic\u0103, 1980), dup\u0103 cum Al.I. Amzulescu va veni cu teoria unei noi scheme genetice a Miori\u0163ei.
\nIntr\u00e2nd \u00een folcloristica rom\u00e2neasc\u0103 cu aceast\u0103 carte de vizit\u0103, Adrian Fochi s-a bucurat \u00een continuare, de la o carte publicat\u0103 la alta, de o aten\u0163ie deosebit\u0103 nu numai din partea folclori\u015ftilor. Pe l\u00e2ng\u0103 Ovidiu Papadima, Ovidiu B\u00eerlea, Dumitru Pop, Iordan Datcu, Nicolae Constantinescu, Mihai Coman \u015fi al\u0163ii, mul\u0163i, \u00eei \u00eent\u00e2mpin\u0103 c\u0103r\u0163ile \u015fi Al. Zub sau \u015eerban Cioculescu. Ultimul, de pild\u0103, scrie o frumoas\u0103 recenzie la Femeia lui Putiphar (K2111). Cercetare comparat\u0103 de folclor \u015fi literatur\u0103, sub forma dialogal\u0103 de sorginte platonician\u0103, mai folosit\u0103 la noi, precum se \u015ftie, \u015fi de G. C\u0103linescu.
\n\u00cen fine, mai sunt re\u0163inute patru necrologuri, dintre care dou\u0103 semnate de Iordan Datcu, care a fost redactor al c\u00e2torva dintre c\u0103r\u0163ile lui Adrian Fochi, unul de Constantin Eretescu, care i-a fost coleg la Institutul de Etnografie \u015fi Folclor \u015fi de la care afl\u0103m c\u0103 Adrian Fochi era de o disciplin\u0103 intelectual\u0103 aproape stranie, scriind \u201ec\u00e2te o pagin\u0103 definitiv\u0103 \u015fpe zi\u0163 treizei de ani la r\u00e2nd, inclusiv s\u00e2mb\u0103ta \u015fi duminica sau \u00een ziua de Anul Nou\u201c, \u015fi ultimul de c\u0103tre Dumitru Pop, care-\u015fi intituleaz\u0103 necrologul Adrian Fochi \u2013 savant cu voca\u0163ia sintezei.
\nPrin cartea publicat\u0103, Iordan Datcu aduce sub ochii celor interesa\u0163i de cultur\u0103, \u00een general, \u015fi de folclor \u015fi folcloristic\u0103, \u00een special, contribu\u0163ia unuia dintre cei mai pasiona\u0163i slujitori ai \u015ftiin\u0163ei din a doua jum\u0103tate a secolului trecut: Adrian Fochi.<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Iordan Datcu, Adrian Fochi. Receptarea critic\u0103 a operei \u015fi bibliografie, RCR Editorial, Bucure\u015fti, 2014, 383 p.   Eruditul neobosit c\u0103rturar Iordan Datcu a publicat recent o nou\u0103 carte. Volumul cuprinde, afl\u0103m \u00eenc\u0103 din \u201eNota asupra edi\u0163iei\u201c, 82 de articole \u015fi recenzii, \u201ecare s-au scris despre c\u0103r\u0163ile lui Adrian Fochi\u201c, aceast\u0103 sec\u0163iune reprezent\u00e2nd receptarea critic\u0103 propriu-zis\u0103… Cite\u0219te mai mult »O sintez\u0103 a sintezelor<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[11219,9035],"class_list":["post-18977","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-adrian-fochi-receptarea-critica-a-operei-si-bibliografie","tag-iordan-datcu"],"views":1436,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18977","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18977"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18977\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18977"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18977"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18977"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}