{"id":18971,"date":"2014-05-15T13:53:26","date_gmt":"2014-05-15T11:53:26","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=18971"},"modified":"2014-05-15T13:53:26","modified_gmt":"2014-05-15T11:53:26","slug":"rosu-cehov-maro-snowpiercer-de-bong-joon-ho","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/rosu-cehov-maro-snowpiercer-de-bong-joon-ho\/","title":{"rendered":"Ro\u015fu, Cehov, maro: \u201eSnowpiercer\u201c de Bong Joon-ho"},"content":{"rendered":"<p>\u00cen\u015fel\u0103tor, distopia sud-coreean\u0103 Snowpiercer debuteaz\u0103, f\u0103r\u0103 a ie\u015fi prea mult din tipare, cu un montaj audio cu ajutorul c\u0103ruia, pe repede-\u00eenainte, afl\u0103m din fragmente de \u015ftiri finalul trist al civiliza\u0163iei contemporane: \u00een \u00eencercarea de a sc\u0103pa de consecin\u0163ele negative ale efectului de ser\u0103, oamenii au c\u0103zut din lac \u00een pu\u0163 (dintr-o lume a\u015fa cum o \u015ftim, adic\u0103 larg\u0103 \u015fi poluat\u0103, \u00eentr-un spa\u0163iu claustrant, aflat \u00eentr-o perpetu\u0103 \u015fi precar\u0103 mi\u015fcare \u2013 un tren care nu se opre\u015fte niciodat\u0103). Asta nu \u00eenseamn\u0103 nici pe departe c\u0103 afl\u0103m tot; dimpotriv\u0103: nu \u015ftim aproape nimic. Elemente esen\u0163iale ale scenariului apocaliptic ne sunt dezv\u0103luite dup\u0103 mai bine de o or\u0103 din film, iar unele abia la final.<br \/>\nExist\u0103 o mul\u0163ime de promisiuni care, mai devreme sau mai t\u00e2rziu, sunt \u00eendeplinite. Un b\u0103tr\u00e2n violonist \u015fi un b\u0103ie\u0163el n\u0103zb\u00e2tios cu zulufi sunt lua\u0163i pe sus \u015fi du\u015fi undeva, \u00een fa\u0163a unui misterios e\u015falon superior; spre final, cei doi reapar. Kronol, drog al viitorului cu care sunt mitui\u0163i Minsu \u015fi Yona, deschiz\u0103torii (la propriu) de u\u015fi, e puternic inflamabil; ia ghici\u0163i ce explodeaz\u0103 spre final? Lui Curtis (Chris Evans) nu-i sur\u00e2de deloc ideea de a fi liderul unei noi revolu\u0163ii; mai devreme sau mai t\u00e2rziu, va trebui s\u0103-\u015fi asume acest rol. Punctul final al planului s\u0103u include o confruntare cu conductorul absolut, Wilford (Ed Harris), despre care prea multe informa\u0163ii nu ni se dau (de altfel, e posibil ca el nici s\u0103 nu existe altundeva dec\u00e2t \u00een imagina\u0163ia n\u0103p\u0103stui\u0163ilor din ultimul vagon). \u00cen ultimul act, Wilford se arat\u0103 \u015fi o lupt\u0103, fie ea \u015fi ideatic\u0103, are loc.<br \/>\nTraseul din ultimul vagon p\u00e2n\u0103 la locomotiv\u0103 decurge linear, asemeni nivelurilor din jocurile video: cu c\u00e2t avanseaz\u0103 mai mult armata oprima\u0163ilor, cu at\u00e2t cresc gabaritul adversarilor lor \u015fi pozi\u0163ia acestora pe scara social\u0103 futurist\u0103. Cu toate acestea, drumul lor neab\u0103tut pe aceast\u0103 ax\u0103, fizic\u0103 \u015fi simbolic\u0103 totodat\u0103, nu devine plictisitor, fiecare vagon fiind diferit de cel precedent (c\u00e2teodat\u0103 prea diferit). Undeva la jum\u0103tatea filmului, murd\u0103ria celor din ultimul vagon (una veritabil\u0103, nu un simulacru de murd\u0103rie, adic\u0103 o pat\u0103 artistic\u0103 de funingine \u015fi at\u00e2t) e opus\u0103 gradului maxim posibil de cur\u0103\u0163enie fizic\u0103 \u015fi etic\u0103, Curtis \u015fi ai lui ajung\u00e2nd \u00een vagonul-gr\u0103dini\u0163\u0103. Teoretic, ei nu prea ar avea de ce s\u0103 z\u0103boveasc\u0103 at\u00e2t de mult acolo. Practic, e prima dat\u0103 c\u00e2nd afl\u0103m mai multe despre apocalipsa de ordin ecologic care va fi schimbat totul, iar \u00eencr\u00e2ncenarea confrunt\u0103rilor cu s\u00e2nge \u015fi topoare las\u0103 locul unei feerii de semn schimbat \u00e0 la Willy Wonka.<br \/>\nCare sunt totu\u015fi motivele pentru care microcosmosul feroviar din viitor e unul care se cere a fi schimbat din r\u0103d\u0103cini? De data aceasta, la \u00eenceput, cel pu\u0163in, nu e foarte clar ce e acolo sus; ce reiese dincolo de orice dubiu e c\u0103 jos (adic\u0103 \u00een ultimul vagon) e r\u0103u. De ce e r\u0103u? Pentru c\u0103 un soi de s\u0103pun indigest de culoare maro le \u0163ine loc de alimenta\u0163ie oprima\u0163ilor (stomacul, \u00eentotdeauna stomacul\u2026). Pentru c\u0103 exist\u0103 gratii (\u015fi, odat\u0103 cu ele, b\u0103nuiala c\u0103 \u201edincolo e mai bine\u201c). Pentru c\u0103, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, copiii dispar dincolo de gratii, pentru a fi folosi\u0163i \u00een ceea ce b\u0103nuim a fi experimente de un fel sau altul (iar scenari\u015ftii Kelly Masterson \u015fi Joon-ho Bong \u00eentre\u0163in credin\u0163a asta, probele bipede fiind atent m\u0103surate \u00eenainte de a fi luate pe sus).<br \/>\n\u00cen\u015firarea relelor de care se fac vinova\u0163i Cei-de-sus (\u00een cazul de fa\u0163\u0103, cei din vagoanele mai apropiate de locomotiv\u0103) nu e lipsit\u0103 de umor (aerul pansiv cu care unul dintre gardieni \u00ee\u015fi las\u0103 capul pe um\u0103rul unui coleg interpretat de Vlad Ivanov, \u00een timpul unui discurs \u0163inut de Mason\/ Tilda Swinton, un adev\u0103rat scheci \u00een sine). Av\u00e2ndu-l drept produc\u0103tor pe Chan-wook Park, Joon-ho reu\u015fe\u015fte s\u0103 ne ofere un film care are parte de satir\u0103 (a unei lumi din viitor \u00een care doar decorul s-a schimbat), de action pur (lupta cu topoare) de momente malickiene (stropii de s\u00e2nge \u0163\u00e2\u015fnesc av\u00e2nd drept fundal sonor o muzic\u0103 elegiac\u0103, \u00een timp ce un personaj urm\u0103re\u015fte hipnotizat balansul unui fulg de z\u0103pad\u0103), de mecanismul clasic al unei lupte antisistem \u00eentr-un viitor postapocaliptic, dar \u015fi de un plot twist final care schimb\u0103 totul, f\u0103r\u0103 s\u0103 te fac\u0103 s\u0103 te sim\u0163i luat peste picior.<br \/>\nUn red herring cu trei capete (nimeni nu e cine credeam c\u0103 ar fi, adic\u0103 cei buni nu sunt chiar at\u00e2t de buni, cei r\u0103i nu sunt victimele revolu\u0163iei, dimpotriv\u0103, iar celor indiferen\u0163i chiar le pas\u0103), un rastel plin cu pistoale ale lui Cehov, un Produs maro \u015fi un Holy Motor: peisajul postapocaliptic al lui Joon-ho e oricum, numai sterp nu.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen\u015fel\u0103tor, distopia sud-coreean\u0103 Snowpiercer debuteaz\u0103, f\u0103r\u0103 a ie\u015fi prea mult din tipare, cu un montaj audio cu ajutorul c\u0103ruia, pe repede-\u00eenainte, afl\u0103m din fragmente de \u015ftiri finalul trist al civiliza\u0163iei contemporane: \u00een \u00eencercarea de a sc\u0103pa de consecin\u0163ele negative ale efectului de ser\u0103, oamenii au c\u0103zut din lac \u00een pu\u0163 (dintr-o lume a\u015fa cum o&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/rosu-cehov-maro-snowpiercer-de-bong-joon-ho\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Ro\u015fu, Cehov, maro: \u201eSnowpiercer\u201c de Bong Joon-ho<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[150,83,11215],"class_list":["post-18971","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-cinema","tag-film","tag-snowpiercer"],"views":1041,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18971","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18971"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18971\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18971"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18971"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18971"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}