{"id":18962,"date":"2014-05-15T13:47:41","date_gmt":"2014-05-15T11:47:41","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=18962"},"modified":"2014-05-15T13:47:41","modified_gmt":"2014-05-15T11:47:41","slug":"despre-constructori-festivalul-international-shakespeare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/despre-constructori-festivalul-international-shakespeare\/","title":{"rendered":"Despre constructori. Festivalul Interna\u0163ional \u201eShakespeare\u201c"},"content":{"rendered":"<p>Dou\u0103zeci de ani de Festival \u201eShakespeare\u201c. Directorul s\u0103u, Emil Boroghin\u0103, are cu ce se l\u0103uda. A f\u0103cut, poate, cea mai impun\u0103toare construc\u0163ie din teatrul rom\u00e2nesc. A \u00eenceput ca director la Teatrul Na\u0163ional din Craiova c\u00e2nd, mai cu seam\u0103 datorit\u0103 parteneriatului cu regizorul s\u0103u iubit, Silviu Purc\u0103rete, a purtat teatrul rom\u00e2nesc pe unde nici g\u00e2ndul n-a g\u00e2ndit. Cele mai importante festivaluri din lume au fost onorate s\u0103 aduc\u0103 \u00een fa\u0163a publicului lor spectacolele Na\u0163ionalului din Craiova. Emil Boroghin\u0103, care nu \u015fi-a pierdut niciodat\u0103 modestia, ar trebui omagiat \u015fi r\u0103s-omagiat. Sunt rari asemenea constructori \u00een spa\u0163iul rom\u00e2nesc, indiferent de domeniu.<br \/>\n\u015ei efortul lui nu s-a oprit aici. A avut o viziune, Festivalul Interna\u0163ional \u201eShakespeare\u201c, a crezut \u00een ea \u015fi continu\u0103 cu aceea\u015fi for\u0163\u0103 ca la \u00eenceput. Nu a obosit, nu s-a plictisit, nu s-a sleit, nu s-a l\u0103sat dezgustat de limitele pe care le impune realitatea rom\u00e2neasc\u0103. Va r\u0103m\u00e2ne un model pentru to\u0163i cei ce vor s\u0103 pun\u0103 piatr\u0103 peste piatr\u0103, \u00een orice domeniu, \u00een orizontul cultural rom\u00e2nesc. Cu p\u0103rul alb de c\u00e2nd \u00eel \u015ftiu, vorbe\u015fte cu aceea\u015fi pasiune despre cum va evolua festivalul. Reprezint\u0103 ecua\u0163ia de succes a constructorilor din toate timpurile: viziune, efort, for\u0163\u0103, modestie \u015fi entuziasm. Plus respect pentru valoare. A f\u0103cut parteneriate, a f\u0103cut proiecte \u015fi, s\u0103 nu ne ascundem dup\u0103 deget, a f\u0103cut rost de bani. \u015ei-a v\u0103zut de drum. Timp de dou\u0103zeci de ani a adus \u00een fa\u0163a publicului rom\u00e2nesc spectacole \u015fi creatori despre care auziser\u0103m doar din c\u0103r\u0163i: Robert Wilson (care acum preg\u0103te\u015fte un spectacol la Craiova), Ostermeier, Declan Donnellan, Wooster Group, Nekrosius, Korsunovas. \u015ei lista ar putea continua mult \u015fi bine. La edi\u0163ia aceasta jubiliar\u0103 mi-a m\u0103rturisit c\u0103 singurul pe care nu l-a putut aduce, din cauza unor condi\u0163ii obiective, a fost Robert LePage. O alt\u0103 legend\u0103 despre care am citit doar prin bibliografii.<br \/>\nNici acum nu s-a l\u0103sat mai prejos, evident, sus\u0163inut de Na\u0163ionalul din Craiova \u015fi de actualul s\u0103u director, Mircea Corni\u015fteanu. Africa de Sud, China, spectacole de peste m\u0103ri \u015fi \u0163\u0103ri \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, o companie care \u015fi-a consolidat renumele de vreo sut\u0103 de ani \u00eencoace: Teatrul \u201eVaghtangov\u201c, cu M\u0103sur\u0103 pentru m\u0103sur\u0103, \u00een regia lui Yuri Butusov. Sunt voci \u00een critica noastr\u0103 care g\u0103sesc desuet\u0103 afinitatea publicului rom\u00e2nesc cu teatrul rus \u015fi excesul s\u0103u de emo\u0163ionalitate. Uneori, argumentele le sunt pertinente. Dar criticii ace\u015ftia ar fi trebuit s\u0103 vad\u0103 spectacolul rus de la Craiova. C\u00e2teva mese, vreo cinci, un mald\u0103r de stilcle de plastic goale \u015fi un pumn de confetti. Vreo dou\u0103 momente \u00een care s-a aplaudat la scen\u0103 deschis\u0103. Nu-i pu\u0163in lucru c\u00e2nd \u00een sal\u0103 sunt 90% speciali\u015fti. Un spectacol de o simplitate exemplar\u0103. Cum exemplar\u0103 i-a fost \u015fi poezia. Evident, cu actori valoro\u015fi \u015fi cu o muzic\u0103 ce transporta publicul, pe nesim\u0163ite, \u00een straturi de emo\u0163ie.<br \/>\nIar pentru cine simte nevoia s\u0103-\u015fi ancoreze \u015fi mintea \u00eentr-un concept, nu doar s\u0103 se lase \u00een voia sensibilit\u0103\u0163ii, regizorul a creat un spectacol rotund, cu \u00eenceput \u015fi sf\u00e2r\u015fit simetrice. Actorii intr\u0103 pe scen\u0103. Le ia doar c\u00e2teva clipe s\u0103 fac\u0103 dezordine. Mut\u0103 mesele, arunc\u0103 sticlele de plastic cu zgomot \u00een sus, le \u00eempr\u0103\u015ftie peste tot. E haos. Unul biblic, de sorginte medieval\u0103, c\u0103ci tolerantul conduc\u0103tor al cet\u0103\u0163ii pleac\u0103 \u015fi, odat\u0103 cu dispari\u0163ia sa, dreapta m\u0103sur\u0103 \u00eentre libertate \u015fi stricte\u0163e, \u00eentre pedepsele rigide \u015fi zbenguiala viului explodeaz\u0103. La sf\u00e2r\u015fit, c\u00e2nd monarhul se \u00eentoarce \u015fi se las\u0103 prad\u0103 dorin\u0163elor preaomene\u015fti, deranj\u00e2nd treburile Cerului, c\u00e2nd, adic\u0103, siderat de virtu\u0163ile celei promise m\u0103n\u0103stirii, vrea s\u0103 i-o smulg\u0103, ciclul se va relua la fel ca la \u00eenceput. Acelea\u015fi pet-uri aruncate, aceea\u015fi dezordine. Hybris-ul conduc\u0103torului va atrage din nou haosul \u015fi distrugerea \u00een cetate.<br \/>\nDar \u00eentre aceste dou\u0103 coper\u0163i via\u0163a se desf\u0103\u015foar\u0103 cu toat\u0103 puterea. Mai ales c\u00e2nd este reprezentat\u0103 de un personaj mult prea uman, cum e codo\u015ful. Un actor comic (Eugeniy Kosyrev), supraponderal, cu fizic \u015fi uneori chiar gesturi desprinse din Stan \u015fi Bran, f\u0103r\u0103 ca jocul s\u0103-i cad\u0103,\u00a0 \u00eens\u0103, \u00een deriziune ieftin\u0103. Fa\u0163a buc\u0103lat\u0103, pi\u015ficher\u0103 \u015fi mobil\u0103 \u00eel ajut\u0103 la gaguri, dar mai ales la tu\u015fele at\u00e2t de omene\u015fti ale personajului. Acelea\u015fi care se reg\u0103sesc la toate caracterele ce se fac vinovate de sl\u0103biciuni: fie Claudio (tandru \u015fi juc\u0103u\u015f cu iubita sa, cum o arat\u0103 dansul din \u00eenchisoare), fie prietenii lui, fie cel \u00eenchis de ani buni \u00een temni\u0163\u0103. Nici vorb\u0103 de tragic dostoievskian \u00een interpretarea lor, nici de p\u0103cat grotesc. Doar limitele firii asumate simplu \u015fi uman. Acestea sunt \u00eembr\u0103\u0163i\u015fate \u015fi de autorit\u0103\u0163i, de monarhul deghizat \u00een c\u0103lug\u0103rul cu statura gigantic\u0103 a actorului Sergei Epishev, cel ce joac\u0103 inclusiv personajul intransigentului loc\u0163iitor al ducelui.<br \/>\nDar adev\u0103rata moned\u0103 a omenescului, a pendul\u0103rii confuze, incontrolabile, \u00eentre chemarea c\u0103tre divinul eterat \u015fi simplitatea firii p\u0103m\u00e2nte\u015fti, o reprezint\u0103 personajul feminin (Eugeniya Kregzhde). \u00cen scena emblematic\u0103, probabil cea mai izbutit\u0103 a spectacolului, prietenii fratelui o smulg din prima zi de m\u0103n\u0103stire. Menirea sa va fi s\u0103-l conving\u0103 pe magistrat s\u0103-l ierte pe b\u0103rbatul condamnat la moarte pentru p\u0103c\u0103tul de a a\u015ftepta de la logodnic\u0103 un copil \u00eenainte de c\u0103s\u0103torie. Cu darul vorbirii, fata pledeaz\u0103 cauza fratelui \u00een fa\u0163a potentatului. El o refuz\u0103. Ea se retrage, n\u0103ucit\u0103 cum e, \u00eentre cur\u0103\u0163ia monahal\u0103 \u015fi zbaterile firii pentru care nu se simte preg\u0103tit\u0103. Dar c\u00e2nd d\u0103 s\u0103 plece, prietenii o sufl\u0103 \u00eenapoi, din direc\u0163ii opuse, ca pe o frunz\u0103. Copila se \u00eentoarce, ca tras\u0103 cu a\u0163a, s\u0103-\u015fi continue pledoaria. Jocul se reia, cu fata suflat\u0103 ca un fulg de voin\u0163ele celor din jur. De o simplitate exemplar\u0103, scena are un impact pe m\u0103sur\u0103. Cam a\u015fa \u00een\u0163elege regizorul Yuri Butusov s\u0103 construiasc\u0103 dimensiunea shakespearean\u0103 pigment\u00e2nd-o, nu de pu\u0163ine ori, \u015fi cu comic de bun-gust.<br \/>\nDesigur, varietatea r\u0103m\u00e2ne marea calitate a Festivalului \u201eShakespeare\u201c. Cele dou\u0103 variante de Richard III, una din Africa de Sud, cealalt\u0103 din Beijing, prezentate \u00een aceea\u015fi zi, una dup\u0103 alta, o atest\u0103. Din Africa de Sud, un spectacol studio, \u00een care toate personajele sunt jucate de trei actori ajuta\u0163i de multimedia. Dialogurile dintre Richard \u015fi mor\u0163ii s\u0103i, materializa\u0163i \u00een spate, din eter, ca ni\u015fte holograme, m\u0103\u015ftile expresive cu care actorii \u00ee\u015fi acoper\u0103 o parte din fa\u0163\u0103 pentru a juca rolurile feminine, plus coafurile savante \u0163in de un limbaj teatral flexibil, modern, vehiculat cu u\u015furin\u0163\u0103 de regizorul Fred Abrahamse.<br \/>\nDin cap\u0103tul cel\u0103lalt al lumii, de la Teatrul Na\u0163ional din Beijing, Richard III, \u00een regia lui Wang Xiaoying, are infiltra\u0163ii de teatru popular \u015fi de oper\u0103 din Pekin. Durerea lui Lady Anne se manifest\u0103 \u00een tonuri tradi\u0163ional chineze\u015fti \u015fi \u00een mi\u015fcarea delicat\u0103 a degetelor din teatrul asiatic. Aceea\u015fi actri\u0163\u0103 (Zhang Xin) va cuceri publicul \u00een apari\u0163ia gracil\u0103 a Prin\u0163ului de Wales, cu podoabe juc\u0103u\u015fe care \u00eei acoper\u0103 capul. Exotismul costumelor tradi\u0163ional chineze\u015fti, ca \u015fi al coafurilor purtate de personajele masculine nu poate dec\u00e2t s\u0103 st\u00e2rneasc\u0103 curiozitatea spectatorilor rom\u00e2ni.<br \/>\nSunt doar mici mostre dintr-un festival de o exemplar\u0103 diversitate. Data viitoare vom vedea cum mai \u00een\u0163eleg britanicii comicul shakespearean.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Dou\u0103zeci de ani de Festival \u201eShakespeare\u201c. Directorul s\u0103u, Emil Boroghin\u0103, are cu ce se l\u0103uda. A f\u0103cut, poate, cea mai impun\u0103toare construc\u0163ie din teatrul rom\u00e2nesc. A \u00eenceput ca director la Teatrul Na\u0163ional din Craiova c\u00e2nd, mai cu seam\u0103 datorit\u0103 parteneriatului cu regizorul s\u0103u iubit, Silviu Purc\u0103rete, a purtat teatrul rom\u00e2nesc pe unde nici g\u00e2ndul n-a&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/despre-constructori-festivalul-international-shakespeare\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Despre constructori. Festivalul Interna\u0163ional \u201eShakespeare\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[6251,5920,2240,11210,11211,9055,11212],"class_list":["post-18962","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-emil-boroghina","tag-festival-de-teatru","tag-festivalul-shakespeare","tag-mircea-cornisteanu","tag-montari-de-teatru","tag-teatrul-national-din-craiova","tag-trupe-de-teatru"],"views":1147,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18962","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18962"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18962\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18962"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18962"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18962"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}