{"id":18958,"date":"2014-05-15T13:41:47","date_gmt":"2014-05-15T11:41:47","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=18958"},"modified":"2014-05-15T13:41:47","modified_gmt":"2014-05-15T11:41:47","slug":"trecutul-inlaturat","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/trecutul-inlaturat\/","title":{"rendered":"Trecutul \u00eenl\u0103turat"},"content":{"rendered":"

Asist\u0103m la o extraordinar\u0103 evolu\u0163ie a\u00a0 umanit\u0103\u0163ii. Un ritm din ce \u00een\u00a0 ce mai rapid, o lume \u00een permanent\u0103 schimbare, cuceriri uimitoare, dar din p\u0103cate se constat\u0103 totodat\u0103 multe manifest\u0103ri de dezechilibre, decalaje progresiv accentuate, \u00een loc s\u0103 fie \u00eenl\u0103turate, r\u0103m\u00e2neri \u00een urm\u0103, crize repetate. Marile provoc\u0103ri se intensific\u0103, oblig\u00e2nd la solidaritate uman\u0103, la o str\u00e2ngere\u00a0 a r\u00e2ndurilor, de\u015fi omenirea continu\u0103 s\u0103 se comporte parc\u0103 necon\u015ftient\u0103 de marile muta\u0163ii ce au loc. Este vremea ca oamenii s\u0103 se preg\u0103teasc\u0103 pentru noile timpuri care sunt \u00een curs s\u0103 ia \u00een primire planeta, dar pu\u0163ini sunt cei care se str\u0103duesc s\u0103 fac\u0103 acest lucru \u015fi din p\u0103cate se arat\u0103 prea pu\u0163ini con\u015ftien\u0163i tocmai cei din\u00a0 r\u00e2ndul oamenilor politici.<\/strong><\/em>
\nExist\u0103 o serie de inov\u0103ri \u00een mersul lumii, dar nu toate vin \u00eentr-adev\u0103r \u00een\u00a0 sprijinul oamenilor \u015fi al genera\u0163iilor viitoare. Printre aceste \u201enout\u0103\u0163i\u201c constat\u0103m \u015fi abandonul trecutului, ca \u015fi cum omenirea a ap\u0103rut ieri sau chiar \u00een zorii zilei! \u015etiin\u0163ele umane, \u00een genere, dar mai ales istoria, au fost deplasate pe un al doilea sau chiar al treilea plan. Efectele se v\u0103d cu ochiul liber. Cultura general\u0103 este din ce \u00een ce mai s\u0103rac\u0103, p\u00e2n\u0103 \u015fi limba \u015fi exprimarea ei dezv\u0103luie evolu\u0163ii \u00eengrijor\u0103toare. Cunoa\u015fterea \u201eumanist\u0103\u201c a devenit deseori par\u0163ial\u0103, mult mai redus\u0103 fa\u0163\u0103 cea a celor mai v\u00e2rstnici, a p\u0103rin\u0163ilor \u015fi bunicilor no\u015ftri \u015fi chiar a noastr\u0103.
\nDar, dincolo de\u00a0 componenta de cunoa\u015ftere, mai este vorba \u015fi de leg\u0103turile cu trecutul \u015fi evolu\u0163ia care sunt grav afectate. T\u00e2n\u0103rului i se transmite incomplet ansamblul de date menite a-i defini identitatea \u00een propria con\u015ftiin\u0163\u0103. Apartenen\u0163a sa la o entitate este limitat\u0103 sau chiar \u00eenl\u0103turat\u0103. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 umanitatea va evolua \u015fi c\u0103, la un moment dat, \u00een cursul evolu\u0163iei ei, se va ajunge la \u015ftergerea deosebirilor \u015fi la o unitate a lumii cu mult mai accentuat\u0103, dar pentru acest lucru va fi necesar\u0103 asigurarea unei evolu\u0163ii pe toate planurile a componen\u0163ilor viitoarei omeniri, ceea ce ast\u0103zi\u00a0 nu reprezint\u0103 dec\u00e2t o n\u0103zuin\u0163\u0103 aparent chiar utopic\u0103. Realizarea unei unific\u0103ri aparente n-ar fi similar\u0103 dec\u00e2t construirii unei societ\u0103\u0163i \u00een care oamenii ar avea \u00eentre ei pere\u0163i desp\u0103r\u0163itori \u015fi n-ar fi vorba de\u00a0 egalitate \u015fi nici de fraternitate.
\nDintr-o \u201epoveste\u201c pl\u0103cut\u0103, istoria \u2013 \u00een relatarea c\u0103reia a disp\u0103rut criteriul cronologic \u2013 a fost \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 problematic, netransmi\u0163\u00e2ndu-se elevului imaginea unei evolu\u0163ii motivate \u015fi succesive,\u00a0 generaliz\u0103rile acoperind relatarea articulat\u0103. La aceasta se mai adaug\u0103 \u015fi \u201ecorectitudinea\u201c politic\u0103, care uneori amenin\u0163\u0103 cunoa\u015fterea adev\u0103rului. Tabu-urile pun \u00een primejdie adev\u0103rul \u015fi \u00een\u0163elegerea complet\u0103. Se transmite o \u201erealitate\u201c dirijat\u0103, cur\u0103\u0163at\u0103 de \u201eimpurit\u0103\u0163i\u201c, dar uneori prin aceasta de o parte a adev\u0103rului. Libertatea cuv\u00e2ntului \u015fi a scrisului sunt afectate. Ocolirea nu rezolv\u0103 problemele, ci \u00een unele cazuri le acutizeaz\u0103. Am tr\u0103it jum\u0103tate din via\u0163\u0103 sub regimul cenzurii \u015fi al sanc\u0163ion\u0103rii unei exprim\u0103ri sau alteia care nu conveneau regimului la putere. Te chinuiai s\u0103 g\u0103se\u015fti formule la ad\u0103postul c\u0103rora s\u0103 po\u0163i \u00eenregistra \u015fi transmite cititorului adev\u0103rul neafectat \u015fi \u00een decembrie 1989 am tr\u0103it momentul schimb\u0103rii ca o eliberare din c\u0103tu\u015fe, cu dou\u0103 sentimente puternice: cel dint\u00e2i, c\u0103 spiritul \u00eemi va fi deplin liber \u015fi c\u0103 nu voi mai trebui s\u0103-mi pierd timpul c\u0103ut\u00e2nd formule indirecte \u015fi c\u0103i l\u0103turalnice pentru a-mi exprima deplin g\u00e2ndul, \u015fi cel de-al doilea,\u00a0 c\u0103 realizarea c\u0103l\u0103toriilor \u00eemi este din acel moment liber\u0103, nesupus\u0103 unui control \u00eenjositor \u015fi deseori absurd, relei voin\u0163e \u015fi arbitrarului. Cel de-al doilea sentiment s-a dovedit justificat, dar primul din p\u0103cate doar par\u0163ial!
\nDar revenind la ceea ce este esen\u0163ial \u00een formarea tinerilor, sunt nevoit s\u0103 constat c\u0103 actuala stare de lucruri este grav deficitar\u0103, tocmai prin absen\u0163a \u00een m\u0103sura cuvenit\u0103 a disciplinelor umane \u00een procesul de educare \u015fi \u00eenv\u0103\u0163are. \u00cemi aduc aminte totdeauna cu mare pl\u0103cere \u00eent\u00e2lnirea pe care am avut-o la Tel Aviv, \u00een ultimii ani ai mileniului trecut, cu regretatul profesor Zvi Yavetz, care m-a impresionat nu numai prin utilizarea unei limbi rom\u00e2ne perfecte, ci prin faptul c\u0103 mi-a recitat zeci de versuri de Eminescu pe care le \u00eenv\u0103\u0163ase \u00een Rom\u00e2nia cu o jum\u0103tate de veac mai \u00eenainte \u015fi care \u00eei r\u0103m\u0103seser\u0103 \u00eentip\u0103rite ne\u015ftirbite \u00een minte. Tineri, suntem capabili \u015fi dornici de a asimila cuno\u015ftin\u0163e, mai ales dac\u0103 ne sunt transmise atractiv \u015fi acest ansamblu de cuno\u015ftin\u0163e ne \u00eenso\u0163e\u015fte \u00een \u00eentreaga existen\u0163\u0103. Ele contribuie la formarea orizontului de cunoa\u015ftere a fiec\u0103ruia, ca \u015fi la accentuarea procesului nostru de con\u015ftientizare a statutului nostru de oameni \u015fi a celui de legare de locurile natale \u015fi de cadrul ini\u0163ial de vie\u0163uire. Prin asimilarea disciplinelor umaniste \u015fi \u00een primul r\u00e2nd a istoriei se evit\u0103 fenomenele de alienare \u015fi crizele de identitate, fiecare \u00een\u0163eleg\u00e2ndu-\u015fi propria devenire \u015fi identific\u00e2ndu-se cu cadrul s\u0103u de formare \u015fi vie\u0163uire, perceput ca o sacr\u0103 mo\u015ftenire. Punctele de reper le g\u0103se\u015fte \u00een preajma sa, \u00eentr-un proces de lung\u0103 durat\u0103, \u00een cadrul c\u0103ruia face parte ca o unitate a unui tot, el succed\u00e2nd genera\u0163ilor anterioare ale \u00eenainta\u015filor s\u0103i de care este legat indestructibil. Dar sentimentul de continuitate se va \u00eembina \u00een mod necesar cu cel al datoriei de \u00eemplinit ca parte a unui \u00eentreg pierdut \u00een veacuri \u015fi c\u0103ruia el \u00eei asigur\u0103 continuitatea, ca om \u015fi ca membru al unei comunit\u0103\u0163i identitare, al unei na\u0163iuni.
\nTrecutul nu trebuie \u00eenl\u0103turat din con\u015ftiin\u0163a oamenilor, c\u0103ci ei nu sunt dec\u00e2t rezultanta evolu\u0163iei sale \u015fi le revine a se comporta, la r\u00e2ndul lor, ca p\u0103r\u0163i ale unui \u00eentreg care-i leag\u0103 de genera\u0163iile anterioare, de fapta \u015fi mo\u015ftenirea lor. F\u0103r\u0103 acest sentiment de continuitate, \u00een\u0163eles \u00een toat\u0103 complexitatea sa,\u00a0\u00a0 omul r\u0103m\u00e2ne o fiin\u0163\u0103 cu r\u0103d\u0103cinile rupte, r\u0103t\u0103cind \u00een necunoscut. Reducerea p\u00e2n\u0103 la absurd a orelor de profil, o program\u0103 str\u0103in\u0103 de realit\u0103\u0163ile \u015fi problemele acestei \u0163\u0103ri, manuale construite neatractiv, nu pot contribui eficient la obiectivul firesc de a forma cet\u0103\u0163eni ai Rom\u00e2niei \u015fi ai intereselor ei. Trecutul nostru, \u00eentregul nostru trecut, cu bune \u015fi cu rele, trebuie conservat \u00een con\u015ftiin\u0163a genera\u0163iilor ce vor veni, dac\u0103 vrem ca aceast\u0103 \u0163ar\u0103 s\u0103-\u015fi continue o existen\u0163\u0103 al\u0103turi de celelalte entit\u0103\u0163i statele ale lumii \u015fi ca rom\u00e2nii s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u201e\u00een calendarul lumii\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Asist\u0103m la o extraordinar\u0103 evolu\u0163ie a\u00a0 umanit\u0103\u0163ii. Un ritm din ce \u00een\u00a0 ce mai rapid, o lume \u00een permanent\u0103 schimbare, cuceriri uimitoare, dar din p\u0103cate se constat\u0103 totodat\u0103 multe manifest\u0103ri de dezechilibre, decalaje progresiv accentuate, \u00een loc s\u0103 fie \u00eenl\u0103turate, r\u0103m\u00e2neri \u00een urm\u0103, crize repetate. Marile provoc\u0103ri se intensific\u0103, oblig\u00e2nd la solidaritate uman\u0103, la o… Cite\u0219te mai mult »Trecutul \u00eenl\u0103turat<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[11207,11209,11208],"class_list":["post-18958","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-cultura-generala","tag-cunosterea-umanista","tag-exprimarea"],"views":1005,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18958","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18958"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18958\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18958"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18958"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18958"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}