{"id":18947,"date":"2014-05-15T13:26:00","date_gmt":"2014-05-15T11:26:00","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=18947"},"modified":"2014-05-15T13:26:00","modified_gmt":"2014-05-15T11:26:00","slug":"nomad-prin-satele-vlahilor-din-pind","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/nomad-prin-satele-vlahilor-din-pind\/","title":{"rendered":"Nomad prin satele vlahilor din Pind"},"content":{"rendered":"<p>&nbsp;<\/p>\n<p><em><strong>O c\u0103l\u0103torie recent\u0103 m-a purtat, pe la jum\u0103tatea lunii februarie, \u00een Grecia. Dar nu \u00eentr-o Grecie a afi\u015felor de turism, ci \u00eentr-o Grecie mai pu\u0163in \u015ftiut\u0103 \u015fi aproape deloc colindat\u0103. Vreme de dou\u0103sprezece zile, am fost nomad prin satele vlahilor de la Pind, \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie de cercetare. M-a \u00eenso\u0163it un prieten de la New York, cu \u00eendep\u0103rtate origini ardelene, dar n\u0103scut \u015fi tr\u0103it \u00een America, fapt care a l\u0103sat tot timpul loc unei foarte interesante, duble perspective asupra a ceea ce am \u00eent\u00e2lnit acolo. Antropolgia s-a oprit de altfel destul de mult asupra modului \u00een care oameni forma\u0163i \u00een culturi diferite observ\u0103, studiind aceea\u015fi realitate \u00een cercet\u0103rile de teren, lucruri diferite.<\/strong><\/em><\/p>\n<p>M-au interesat \u00een aceast\u0103 c\u0103l\u0103torie mai ales pie\u0163ele satelor arom\u00e2ne \u015fi felul \u00een care ele reflect\u0103 un anume tip de via\u0163\u0103 de comunitate. Aflate la \u00een\u0103l\u0163imi mari, ag\u0103\u0163ate de versan\u0163i abrup\u0163i de munte, satele acestea nu seam\u0103n\u0103 cu cele de la nord de Dun\u0103re. Sunt printre cele mai pitore\u015fti din Grecia, \u015fi nu doar din Grecia, ci din \u00eentreaga Europ\u0103. Nimfeio, Neveasca pe arm\u00e2ne\u015fte, din prefectura Florina, a fost de alminteri decretat de cur\u00e2nd cel mai frumos sat tradi\u0163ional al continentului. Dar astfel de nominaliz\u0103ri \u0163in de turism \u015fi, din fericire, turismul nu a c\u00e2\u015ftigat \u00eenc\u0103 \u00een acest col\u0163 de Grecie prea mult teren. Harta satelor arom\u00e2ne seam\u0103n\u0103 cu cea a satelor mediteraneene. Au un plan bine g\u00e2ndit, care reflect\u0103 o via\u0163\u0103 de comunitate clar organizat\u0103, nimic nu e construit la voia \u00eent\u00e2mpl\u0103rii. Str\u0103zile, pietruite, pe care uneori, ca la Syrrako sau Kalarrytes, ma\u015fina nu poate p\u0103trunde din cauza \u00eengustimii, duc toate c\u0103tre o pia\u0163\u0103 central\u0103, larg\u0103, pavat\u0103 cu piatr\u0103 din munte, numit\u0103, ca \u00een greac\u0103, platia. \u00cen jurul ei se afl\u0103 tot ce e important pentru sat. Biserica, \u015fcoala \u015fi cafenelele, unde se desf\u0103\u015foar\u0103 mare parte din via\u0163a comunit\u0103\u0163ii. De remarcat, de altfel, c\u0103 satele arom\u00e2ne, \u00eenst\u0103rite, rareori au o singur\u0103 biseric\u0103. Pot fi cinci sau \u015fi mai multe, la o popula\u0163ie de c\u00e2teva sute de locuitori, dovad\u0103 a prosperit\u0103\u0163ii pe care a\u015fez\u0103rile au cunoscut-o \u00een veacurile trecute. \u00cen mijlocul pie\u0163ei e un pom, cel mai adesea foarte b\u0103tr\u00e2n, care domin\u0103 prin pozi\u0163ia central\u0103 \u015fi m\u0103re\u0163ie. De obicei, un platan. Legenda spune c\u0103 p\u0103storii arom\u00e2ni plantau ace\u015fti pomi \u00een peregrin\u0103rile lor sezoniere cu turmele acolo unde voiau s\u0103 \u00eentemeieze un sat. Dac\u0103 pomului \u00eei mergea bine ani la r\u00e2nd, acolo era \u00eentemeiat satul, iar pomul devenea centrul a\u015fez\u0103rii. Era o modalitate de a testa voin\u0163a divin\u0103, de a afla dac\u0103 locul e bun sau r\u0103u, dac\u0103 via\u0163a viitoare a satului va curge cum trebuie \u00een acel loc \u015fi va fi ferit\u0103 de rele, pentru c\u0103 locurile nu sunt neutre, cum am spune noi azi, ci \u00eenc\u0103rcate de un spirit al lor, care aduce nenoroc sau, din contr\u0103, fericire \u015fi bel\u015fug. Eliade \u2013 \u015fi, evident, nu e singurul \u2013 vorbe\u015fte pe larg despre semnifica\u0163iile arborelui cosmic, despre leg\u0103tura mistic\u0103 dintre cer \u015fi p\u0103m\u00e2nt pe care o presupune acest simbol, ca de altfel \u015fi despre practicile prin care oamenii culturilor arhaice testau calitatea unui loc. Astfel de cutume \u015fi legendele care le reflect\u0103 sunt atestate peste tot \u00een Europa veche, ele \u0163in sistemul de g\u00e2ndire al culturii populare, dar nic\u0103ieri pe cuprinsul continentului nu se mai p\u0103streaz\u0103 p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, at\u00e2t de coerent, dovada acestor practici vechi de \u00eentemeiere a localit\u0103\u0163ilor, ca \u00een a\u015fez\u0103rile arom\u00e2ne din Pind. Pentru c\u0103 toate satele din Vlahohoria, cum numesc grecii a\u015fez\u0103rile locuite de arom\u00e2ni, \u015fi toate cele 45 de sate din Zagori p\u0103streaz\u0103,\u00a0 f\u0103r\u0103 excep\u0163ie, acest detaliu \u201earhitectonic\u201d, pomul care e inima a\u015fez\u0103rii \u015fi \u00een jurul c\u0103ruia e construit satul. Grecia a inventat agora, dar nu agora e cel mai vechi tip de pia\u0163\u0103. Acolo unde arhitectura spa\u0163iului construit continu\u0103 natura, \u00eentr-o g\u00e2ndire\u00a0 pe care, pentru a o \u00een\u0163elege, trebuie s\u0103 cobori la r\u0103d\u0103cinile unui alt tip de a concepe spa\u0163iul \u015fi timpul, acolo trebuie c\u0103utat\u0103 cea mai veche form\u0103 de pia\u0163\u0103 din lume.<br \/>\nDe altfel, la Iliohori, Dobrinovo, sat arom\u00e2n din Zagori de r\u0103s\u0103rit, se afl\u0103 unul dintre cei mai b\u0103tr\u00e2ni pomi din Grecia. Are o circumferin\u0163\u0103 de 11 metri, crengile ajung p\u00e2n\u0103 la treizeci \u015fi cinci de metri. Sub el se desf\u0103\u015fura\u00a0 via\u0163a \u00eentreag\u0103 a comunit\u0103\u0163ii, acolo se adunau cogeaba\u015fii, acolo se \u0163ineau s\u0103rb\u0103torile, acolo se \u00eent\u00e2mpla totul.<br \/>\nDar nu despre pie\u0163e \u015fi pomi vreau s\u0103 vorbesc aici. \u015ei nici despre oamenii foarte interesan\u0163i pe care i-am \u00eent\u00e2lnit \u00een c\u0103l\u0103torie. V\u0103 propun un traseu, mai pu\u0163in cunoscut, unde pute\u0163i auzi \u015fi \u00een\u0163elege \u2013 e drept, doar \u00een parte \u2013 o limb\u0103 arhaic\u0103, singura limb\u0103 nescris\u0103 a Europei, transmis\u0103 numai pe cale oral\u0103 secole de-a r\u00e2ndul. V\u0103 ve\u0163i \u00eentoarce din Pind cu bucuria unor peisaje extraordinare, dar \u015fi cu sentimentul unei c\u0103l\u0103torii \u00een timp.<br \/>\n<strong>Aspropotamos<\/strong><br \/>\nDi undi hi\u0163i? ne \u00eentreab\u0103 b\u0103rbatul. Ditu Rum\u00e2nie \u015fi ditu Americ\u0103, r\u0103spundem noi, \u00een pu\u0163inele cuvinte pe care le \u015ftiam deja, din c\u0103r\u0163i, \u00een grai arm\u00e2nesc. \u00cencercaser\u00e3m mai \u00eent\u00e2i \u00een englez\u0103 \u015fi a dat din cap c\u0103 nu pricepe. Apoi am \u00eentrebat: Vlahika? Arm\u00e2ne\u015fte? Him fra\u0163i! zice, deodat\u0103, bucuros \u015fi uimit, cel\u0103lalt b\u0103rbat, de\u015fi \u00een\u0163elege c\u0103 suntem rom\u00e2ni, nu arm\u00e2ni. Cum e drumul la Haliki? Nu pare s\u0103 deslu\u015feasc\u0103 tot, a\u015fa c\u0103 \u00eencerc altfel: Cum \u00eei calea? \u00cei neau\u0103 mult\u0103, vine r\u0103spunsul prompt, odat\u0103 cu \u00eendemnul de a nu merge mai departe. \u015ei cei doi se sf\u0103tuiesc \u00eentre ei asupra drumului, \u00een greac\u0103, semn c\u0103 le e mai u\u015for s\u0103 vorbeasc\u0103 a\u015fa \u00eentre ei \u015fi c\u0103 limba aceasta veche, de\u015fi o \u015ftiu, nu prea o mai folosesc. Eram la Kastania, unul dintre primele sate de pe valea r\u00e2ului Aspropotamos, R\u00e2ul Alb, deja \u00een mun\u0163ii Pindului. \u015ei nu am ascultat \u00eendemnul, am mers mai departe, cu g\u00e2ndul de a ajunge \u00een aceea\u015fi sear\u0103, t\u0103ind muntele pe un drum neumblat, p\u00e2n\u0103 la Metsovo, ast\u0103zi sta\u0163iune de munte \u015fi capitala neoficial\u0103 a vlahilor din Grecia.<br \/>\nImediat \u00een spatele celebrelor m\u0103n\u0103stiri de la Meteore, \u00eencepe o zon\u0103 unde turismul nu a p\u0103truns \u015fi unde prezen\u0163a a doi str\u0103ini, \u00een miez de februarie, st\u00e2rnea uimire. Valea r\u00e2ului Aspropotamos e cel mai izolat col\u0163 al Greciei. Las\u00e2nd \u00een urm\u0103 Kalambaka, treci un pod, peste poeticul r\u00e2u Pinios, \u015fi p\u0103trunzi \u00eentr-o zon\u0103 care nu mai seam\u0103n\u0103 cu Grecia \u015ftiut\u0103. Mun\u0163ii nu sunt sterpi, din contr\u0103, amintesc de abunden\u0163a forestier\u0103 a Carpa\u0163ilor, pe care o \u015fi \u00eentrec, peisajul e surprinz\u0103tor, la fiecare col\u0163 de drum perspectiva se schimb\u0103, ochiul e mereu uimit de varia\u0163ia \u015fi frumuse\u0163ea peisajului. De aici \u00eencolo se \u00een\u015fir\u0103 doar sate, rare, toate arm\u00e2ne\u015fti. Peste iarn\u0103 nu sunt locuite dec\u00e2t de doi, trei, maximum zece oameni, dar vara locuitorii revin, din locuin\u0163ele lor de la ora\u015f, \u00een satele de origine. E un reflex al vechii vie\u0163i transhumante, chiar dac\u0103 ast\u0103zi copiii fo\u015ftilor picurari sunt oameni cu afaceri prospere la Salonic sau Trikala. Ne-am ales special momentul vizitei, \u015ftiind acest lucru. Exist\u0103 un profil al oamenilor care r\u0103m\u00e2n, \u00een timp ce al\u0163ii pleac\u0103. Pe ace\u015ftia voiam s\u0103-i cunoa\u015ftem. \u015ei nu e neap\u0103rat lucru u\u015for c\u00e2nd vii din Rom\u00e2nia, pentru c\u0103 mul\u0163i dintre arom\u00e2nii greci resping apropierea de Rom\u00e2nia.<br \/>\nDe la Murgani\u00a0 p\u00e2n\u0103 la Haliki, drumul str\u0103bate p\u0103duri \u015fi apoi creste gola\u015fe, c\u00e2nd te apropii de 2.000 de metri altitudine. Nu \u00eent\u00e2lne\u015fti o ma\u015fin\u0103 zeci de kilometri la r\u00e2nd. Drumurile sunt totu\u015fi bune \u015fi cur\u0103\u0163ate, \u00een ciuda z\u0103pezii abundente c\u0103zute de cur\u00e2nd. Peisajul combin\u0103 straniu trei anotimpuri. E z\u0103pad\u0103 pe v\u00e2rfuri, str\u0103luce\u015fte puternic \u00een soare, dar, la poale, pomii p\u0103streaz\u0103 pe ei tot frunzi\u015ful uscat, de parc\u0103 ar fi toamn\u0103. Iar sub copaci se \u00eentind covoare uluitoare de ghiocei \u015fi sp\u00e2nz. E deja prim\u0103var\u0103. Sunt 18 grade \u015fi suntem \u00een tricou, dar c\u00e2nd urc\u0103m c\u0103tre Chiatra brasta (Chiatra, a\u015fa e \u015fi pe hart\u0103, \u015fi destule v\u00e2rfuri\u00a0 poart\u0103 \u00een Pind numele chiatra\u2026), punctul cel mai \u00eenalt, temperatura scade brusc \u015fi cea\u0163a nu las\u0103 s\u0103 se vad\u0103 dec\u00e2t conturul copacilor. \u00cemi amintesc comentariul colegului meu american: drumul \u0103sta seamn\u0103 cu povestea arom\u00e2nilor, pierdut\u0103 \u00een cea\u0163a istoriei. Dar sus, la Chiatra brasta, e soare \u015fi vizibilitate maxim\u0103, privirea cuprinde p\u00e2n\u0103 departe, peste \u00eentreaga c\u00e2mpie a Thesaliei, p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rfurile muntelui Olimp, \u00eenz\u0103pezite \u015fi incredibil de roz \u00een b\u0103taia soarelui de amiaz\u0103. Cobor\u00e2m apoi brusc \u015fi \u00een mai pu\u0163in de 15 de minute suntem iar\u0103\u015fi \u00een plin\u0103 prim\u0103var\u0103, la biserica medieval\u0103 de la Doliana, cea cu 13 turle. De aici ne \u00eendrept\u0103m c\u0103tre Krania, Cornu pe arom\u00e2ne\u015fte, unde singurul locuitor pare a fi b\u0103tr\u00e2nul Zacharias, proprietarul frumoasei taverne La Cornu, unde afl\u0103m, prin \u00eencerc\u0103ri succesive, c\u0103 la br\u00e2nz\u0103, pe vl\u0103he\u015fte, se zice ca\u015fu.\u00a0 O parantez\u0103 aici: g\u0103se\u015fti \u00een satele vlahe mici hoteluri \u015fi taverne cu nume care te fac s\u0103 crezi c\u0103 e\u015fti\u2026 acas\u0103. Unele, \u00een grafie latin\u0103, altele, cu caractere grece\u015fti. Sun\u0103 a\u015fa: La munte, La moar\u0103, Casa cald\u0103, La casa di lemnu, La codru, La noi. L\u0103s\u0103m \u00een urm\u0103 alte sate nelocuite pe timp de iarn\u0103, cu pie\u0163e frumoase, \u015fi ajungem la Anthusa, Lipini\u0163a, unde doar pe un co\u015f iese fum. Frumoas\u0103 \u015fi mare plateia cu platani a Lipini\u0163ei, unde la intrare e o inscrip\u0163ie, prima bilingv\u0103 de p\u00e2n\u0103 aici, din care putem citi doar ce scrie sus: Ghini vini, oaspe! \u00cen graiul de aici, oaspe nu e oaspete, ci prieten.\u00a0 A\u015fa cum verbul a fugi, pe care \u00eel distingi clar, nu \u00eenseamn\u0103 a fugi, ci doar a pleca, \u00een grai arm\u00e2nesc.<br \/>\nUltimul popas e la Haliki, cel mai \u00eenalt sat din Aspropotamos, unde norocul ne salveaz\u0103, pentru c\u0103 e sear\u0103 deja, ninge abundent \u015fi nu mai putem \u00eenainta pe drumul astupat de z\u0103pad\u0103. Dintre cei c\u00e2\u0163iva locuitori ai satului, unul e un personaj de-a dreptul pitoresc, Iorgos, grec pontic, care nu s-a sim\u0163it acas\u0103 la Atena \u015fi a venit cu so\u0163ia \u00een satul de origine al mamei ei, pentru a deschide o caban\u0103 \u015fi a \u00eencerca s\u0103 \u00eenve\u0163e limba locului, despre care, ne anun\u0163\u0103, seam\u0103n\u0103 cu rom\u00e2na. A\u015fa c\u0103 avem unde dormi. Petrecem o sear\u00e3 de film englez, \u00eentr-o izolare minunat\u0103, cu z\u0103pad\u0103 afar\u0103 \u015fi \u015femineu \u00een camer\u0103, ceai pe sob\u0103, rachi \u00een pahare, \u00een compania t\u00e2rzie a lui Iorgos, a unui medic grec, h\u00e2tru, venit de la Atena pentru v\u00e2n\u0103toare, \u015fi a locuitorului singurei case cu fum pe horn de la Lipini\u0163a, gonac \u015fi responsabil de cur\u0103\u0163atul drumurilor dintre sate. \u00cel cheam\u0103 Ianis, e vlah, are doar pu\u0163in peste doi metri \u00een\u0103l\u0163ime, nu se teme de urs \u015fi ne \u00een\u0163elegem de minune. A doua zi \u00eencerc\u0103m s\u0103 trecem muntele spre Metsovo, dar \u015foseaua urc\u0103 la peste 2.000 de metri, peste noapte a nins, e complet acoperit\u0103, a\u015fa c\u0103 facem cale \u00eentoars\u0103 prin toate satele deja \u015ftiute \u015fi o lu\u0103m c\u0103tre Metsovo pe autostrada care taie muntele \u00een paralel, \u00eencheiat\u0103 de cur\u00e2nd, \u00een 2008.<br \/>\n<strong>Aminciu<\/strong><br \/>\nMetsovo, dup\u0103 slujba de duminic\u0103. Aminciu, pe arm\u00e2ne\u015fte. Sat mare, cel mai mare, grecii \u00eel socotesc ora\u015f, singurul turistic din toat\u0103 zona. La \u00eenceput ne-a dezam\u0103git. Frumos \u2013\u00a0 e cea mai cunoscut\u0103 sta\u0163iune de munte din Grecia, dar prea la vedere, iar noi ne obi\u015fnuiser\u00e3m deja cu satele ascunse din Aspropotamos,\u00a0 unde ai impresia c\u0103 e\u015fti primul str\u0103in sosit vreodat\u0103 acolo.<br \/>\nNe-am revizuit apoi p\u0103rerea despre Metsovo.<br \/>\nB\u0103t\u00e2nele, la slujb\u0103, poart\u0103 costum popular. Neclar dac\u0103 pentru turi\u015fti sau dac\u0103 a\u015fa au apucat. De fapt, turi\u015fti nu sunt, cel pu\u0163in acum, doar un cuplu bine \u015fi \u00een v\u00e2rst\u0103 din Israel, \u015fi eu, cu aparatul foto, care nu par deloc turist \u2013 mi-au spus-o \u015fi evreii \u015fi mi-a picat bine c\u0103 mi-au spus-o. De vorb\u0103, stau mult cei de la Aminciu dup\u0103 ce spargi ghia\u0163a, dar ghia\u0163a nu o spargi neap\u0103rat u\u015for. Ghea\u0163\u0103 e glis\u0103, pe arm\u00e2ne\u015fte. Di undi hi\u0163i?, \u00eentreab\u0103 alt Iorgos, bine \u00eembr\u0103cat, cu \u0163inut\u0103 ce impune, \u00een v\u00e2rst\u0103. \u015ei urmeaz\u0103 o \u00eentreag\u0103 poveste. Cea mai simpatic\u0103, dintre toate, e Lefteria, bunica de 84 de ani a Spiridulei, cea cu f\u0103rm\u0103chie la Ianina, care a trebuit s\u0103 fac\u0103 \u015fase ani de \u015fcoal\u0103 ca s\u0103 \u00ee\u015fi poat\u0103 deschide f\u0103rm\u0103chie. \u015ease ani!, tot repet\u0103 Lefteria. B\u0103tr\u00e2na, la poz\u0103, \u00ee\u015fi pune m\u00e2inile \u00een \u015folduri \u015fi zice f\u0103r\u0103 urm\u0103 de \u00eendoial\u0103: MU\u015eAT\u0102! Adic\u0103 frumoas\u0103! Acu\u2019 ce s\u0103 zic, e frumoas\u0103 \u00een felul ei b\u0103tr\u00e2na\u2026 Dou\u0103 zile mai t\u00e2rziu suntem la mas\u0103 la restaurantul familiei ei \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103m cum se zice cartof. Durduf\u0103. La feta gras\u0103 tot durduf\u0103 \u00eei zice. \u015ei ghinghi\u0163\u0103 \u00eenv\u0103\u0163am. Restul sunt la fel cuvintele. Tot un\u0103 soi. Voi cum zi\u0163e\u0163i? Ap\u0103? Ap\u0103 zi\u0163em \u015f\u00ee noi! Carne? Carne zi\u0163em \u015f\u00ee noi! De fapt, nu \u00een\u0163elegem tot. Rom\u00e2na e prea modern\u0103, limba picurarilor de la Pind prea veche. Bun\u0103 calea! De la Metsovo plec\u0103m spre Valia Kalda, o minune de rezerva\u0163ie natural\u0103, printre cele mai pu\u0163in vizitate din Europa, cel mai sudic avanpost al ur\u015filor bruni, unde sunt pres\u0103rate c\u00e2teva sate arom\u00e2ne. Ameru, Doliani, Tristeno, Flamburari, B\u0103iasa, Perivoli. Pie\u0163e cu pomi b\u0103tr\u00e2ni, biserici vechi, poduri de piatr\u0103 din epoca otoman\u0103, o moar\u0103 de ap\u0103 la Tristeno, o tavern\u0103 care se cheam\u0103 La punti, l\u00e2ng\u0103 un pod splendid arcuit de pe la 1780, la B\u0103iasa. Seara se \u00eencheie la Avdela, satul fra\u0163ilor Manaki, pionerii cinematografiei balcanice, \u015fi al familiei de filologi Papahagi. Pe paznicul de azi al satului \u00eel cheam\u0103, de altfel, tot Papahagi. La intrare \u00een tavern\u0103 (singurul loc unde se vedea lumin\u0103) ne \u00eent\u00e2mpin\u0103, pentru a ne ap\u0103ra de c\u00e2ine, o doamn\u0103 bine (profesor la Universitatea din Atena, aveam s\u0103 afl\u0103m). Salut\u0103m, a\u015fa cum deja \u015ftiam c\u0103 se salut\u0103: Ghini ti aflai! Ne \u00eentreab\u0103 de unde suntem \u015fi, c\u00e2nd afl\u0103, izbucne\u015fte \u00een r\u00e2s. Aici se zice, ne spune ea, Bine te-am g\u0103sit! La Avdela a fost, p\u00e2n\u0103 \u00een anii \u201940, \u015fcoal\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, a\u015fa cum a fost \u015fi \u00een alte sate de aici.<br \/>\n<strong>Kalarrytes \u015fi Syrrako<\/strong><br \/>\nKalarrytes \u015fi Syrrako, C\u0103lari \u015fi Seracu, pe vlahika. Alt\u0103 \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare, altfel de arhitectur\u0103. Aduc cu micile ora\u015fe medievale din Apusul Europei. Sunt mai la sud, \u00een Tzumerka, coco\u0163ate pe v\u00e2rf de munte, \u00eentr-o izolare natural\u0103 extrem\u0103, care\u00a0 te face s\u0103 te \u00eentrebi cum de au putut fi construite at\u00e2t de solid \u015fi cum de casele sunt a\u015fa de mari. Stau fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 pe doi versan\u0163i opu\u015fi. De sub Kalarrytes izvor\u0103sc dou\u0103 cascade. Dac\u0103 le vezi \u00eentr-o fotografie, ai impresia c\u0103 cele dou\u0103 sate sunt desp\u0103r\u0163ite de un drum de un kilometru. \u00centre ele e \u00eens\u0103 o vale foarte ad\u00e2nc\u0103, str\u0103b\u0103tut\u0103 de un r\u00e2u, a\u015fa c\u0103 fie o iei la pas c\u00e2teva ore prin albia r\u00e2ului, fie trebuie s\u0103 ocole\u015fti aproape 20 de kilometri cu ma\u015fina, trec\u00e2nd pe la m\u0103n\u0103stirea vlah\u0103 de la Kipina, a c\u0103rei biseric\u0103 se continu\u0103 cu o pe\u015fter\u0103 natural\u0103, lung\u0103 de 20 de kilometri.<br \/>\nKalarrytes e atestat de pe la anul o mie, c\u00e2nd e locuit tot de vlahi. De notat c\u0103 la nord de Dun\u0103re nu exist\u0103 nici un sat atestat at\u00e2t de timpuriu \u00een istorie. Prosperitatea celor dou\u0103 a fost, \u00een istorie, mare. Aveau rela\u0163ii comerciale cu Vene\u0163ia, la Syrrako s-au \u0163esut cape pentru armata lui Napoleon, la Kallarites au existat ateliere de f\u0103cut bijuterii din aur \u015fi argint. Au ars de c\u00e2teva ori \u00een istorie, au fost mereu ref\u0103cute. Nimeni nu locuia peste iarn\u0103 la Syrrako, dar am aflat c\u0103 unele familii se chem\u0103 Djuvara. La \u00eentoarcere, domnul Neagu Djuvara mi-a povestit c\u0103 cea mai veche atestare a numelui s\u00e3u e din veacul al XV-lea, c\u00e2nd o v\u0103duv\u0103 Djuvara apare \u00een recens\u0103mintele otomane\u2026<br \/>\nLa Kalarrytes l-am cunoscut pe Napoleon, cu una dintre cele mai frumoase taverne din c\u00e2te am v\u0103zut vreodat\u0103. Mare specialist la Atena \u00een IT, s-a retras aici la moartea tat\u0103lui, care pe vremuri fusese me\u015fter de papuci ce ajungeau \u00een Italia, av\u00e2nd o mic\u0103 tavern\u0103 deasupra atelierului \u015fi camere de \u00eenchiriat, pentru completarea afacerii. La Kalarrytes, peste iarn\u0103, mai locuiesc Monica, T\u0103nase, me\u015fterul care acoper\u0103 case cu piatr\u0103, b\u0103tr\u00e2na Irina, de 85 de ani, care cre\u015fte\u00a0 vreo 40 de pisici, \u015fi \u015fase fra\u0163i care c\u00e2nt\u0103 la vioar\u0103 \u015fi care au m\u0103gari pentru c\u0103rat orice \u00een sat, c\u0103ci ma\u015finile nu intr\u0103 pe str\u0103zile \u00eenguste. Napoleon ne-a c\u00e2ntat \u00een vlahic\u00e3 despre un munte nalt, o fecioar\u0103 \u015fi o soacr\u0103 rea. La Kalarrytes mi-a pl\u0103cut mult \u015fi vreau s\u0103 revin \u015fi \u00een var\u0103, c\u00e2nd satul se umple de lume vesel\u0103, dup\u0103 cum spune Napoleon.<br \/>\n<strong>Zagori<\/strong><br \/>\nE un \u0163inut foarte frumos cu 45 de sate, spre grani\u0163a cu Albania, al c\u0103rui nume vine din slav\u0103 \u2013 za goro \u2013 \u015fi \u00eenseamn\u0103 dincolo de munte. Aici se afl\u0103 cheile r\u00e2ului Vikos, intrate \u00een cartea recordurilor drept cel mai ad\u00e2nc canion din lume, pentru c\u0103 pere\u0163ii lui ajung la un kilometru \u00een\u0103l\u0163ime. S\u0103lb\u0103ticia e la ea acas\u0103, a\u015fa c\u0103 nu era deloc ciudat c\u0103 vulpile ne t\u0103iau des calea ma\u015finii.<br \/>\nP\u00e2n\u0103 nu demult, \u00een anii \u201980, Zagori a suferit de o izolare extrem\u0103, nu existau \u015fosele, ci o re\u0163ea de c\u0103r\u0103ri pietruite, s\u0103pate \u00een munte, care f\u0103ceau leg\u0103tura \u00eentre sate. \u015ei multe, foarte multe poduri de piatr\u0103, adev\u0103rate bijuterii arhitecturale, arcuite peste r\u00e2uri. Izolarea a \u00eensemnat \u00eens\u0103 \u00een istorie \u015fi protec\u0163ie fa\u0163\u0103 de st\u0103p\u00e2nii otomani \u015fi aceasta se vede \u00een prosperitatea pe care o denot\u0103 arhitectura impozant\u0103 a cl\u0103dirilor. Satele din r\u0103s\u0103rit sunt \u015fi ast\u0103zi locuite de arom\u00e2ni. Altele, probabil toate, dovad\u0103 unele nume vechi, au fost locuite de vlahi\u00a0 p\u00e2n\u0103 \u00een veacul al XVIII-lea, c\u00e2nd au fost grecizate de c\u0103lug\u0103rul Cosma, care a propov\u0103duit c\u0103 doar greaca e limba lui Dumnezeu \u015fi orice alt\u0103 limb\u0103 e limba diavolului. S-a dezvoltat\u00a0 pe vremuri \u00een aceste sate, pe l\u00e2ng\u0103 me\u015fte\u015fuguri \u015fi p\u0103storit, \u015fi o meserie special\u0103, cea a medicilor caloiatri, care vindecau boli de tot felul cu plante culese din canion \u015fi care pe la fine de secol XIX \u015fi-au deschis farmacii p\u00e2n\u0103 departe, la Alexandria, Bucure\u015fti sau Odesa.<br \/>\nPentru c\u0103 \u00een Zagori totul e foarte frumos \u015fi s\u0103lbatic, de vreo zece ani a p\u0103truns, nu \u00eenc\u0103 agresiv, turismul. Am locuit \u00een hotelul de la Monodendri, construit cu fonduri europene,\u00a0 al unor fra\u0163i saraca\u0163ani \u2013 popula\u0163ie nomad\u0103 p\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd, pastoral\u0103 ca \u015fi arom\u00e2nii, dar vorbind o greac\u0103 arhaic\u0103, despre care grecii spun c\u0103 ar fi chiar greaca lui Homer. Un hotel modern \u015fi dichist. La 11 seara fra\u0163ii ne-au \u00eentrebat dac\u0103 pot lipsi pu\u0163in, because, you know, we have two jobs. Our hotel is a family business, but we have also another family job. Engleza era \u00eengrijit\u0103, serviciul foarte bun, hotelul civilizat, a\u015fa c\u0103 nu aveam de ce s\u0103 ne sup\u0103r\u0103m, fra\u0163ii au urcat \u00een munte s\u0103-\u015fi ajute tat\u0103l \u015fi bunicul la mulsul celor 500 de oi, proprietate de familie. De la Monodendri am pornit, prin Vi\u0163a, \u015eopo\u0163eli \u015fi Tsepelovo, c\u0103tre Iliohori \u015fi Vrisohori, unde \u015fi azi se vorbe\u015fete vlaha.\u00a0 De acolo, la Coni\u0163a, pe vremuri t\u00e2rg de cai, cum \u00eei spune \u015fi numele slav, ast\u0103zi re\u015fedin\u0163a de iarn\u0103 a mai multor arom\u00e2ni din satele din Pindul de nord. \u015ei, mai departe, gonind, c\u0103tre Salonic, cu un traseu din care, \u00een dou\u0103sprezece zile, nu f\u0103cuser\u00e3m dec\u00e2t jum\u0103tate, fa\u0163\u0103 de planul ini\u0163ial, care cuprindea \u015fi Samarina, cel mai \u00eenalt sat din Grecia \u015fi din Peninsula Balcanic\u0103, \u015fi Breaza, \u015fi satele de pe malurile lacului Prespa, \u015fi satele din Gramos, toate arom\u00e2ne\u015fti\u2026<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>&nbsp; O c\u0103l\u0103torie recent\u0103 m-a purtat, pe la jum\u0103tatea lunii februarie, \u00een Grecia. Dar nu \u00eentr-o Grecie a afi\u015felor de turism, ci \u00eentr-o Grecie mai pu\u0163in \u015ftiut\u0103 \u015fi aproape deloc colindat\u0103. Vreme de dou\u0103sprezece zile, am fost nomad prin satele vlahilor de la Pind, \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie de cercetare. M-a \u00eenso\u0163it un prieten de la New&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/nomad-prin-satele-vlahilor-din-pind\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Nomad prin satele vlahilor din Pind<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[2427,11202,11201,11199,11200],"class_list":["post-18947","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-grecia","tag-sate-din-zagori","tag-satele-aromane","tag-satele-vlahilor-de-la-pind","tag-syrrako-sau-kalarrytes"],"views":9772,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18947","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18947"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18947\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18947"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18947"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18947"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}