{"id":18943,"date":"2014-05-15T13:15:17","date_gmt":"2014-05-15T11:15:17","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=18943"},"modified":"2014-05-15T13:15:17","modified_gmt":"2014-05-15T11:15:17","slug":"testul-si-textul-suferintei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/testul-si-textul-suferintei\/","title":{"rendered":"Testul \u015fi textul suferin\u0163ei"},"content":{"rendered":"

Aura Christi, Dostoievski \u2013 Nietzsche: elogiul suferin\u0163ei,<\/em>\u00a0 Editura Academiei Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 2013<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Prin (prejurul lui)<\/strong>
\nDostoievski \u015fi Nietzsche<\/p>\n

Dostoievski \u015fi Nietzsche, centrali \u00een acest volum al Aurei Christi au predecesori, nici aici ignora\u0163i, dimpotriv\u0103: Pu\u015fkin, Lermontov, Gogol, Tolstoi. Dar \u015fi succesorii exist\u0103, de la A. Gide \u015fi Th. Mann la rom\u00e2nul, contemporanul nostru, N. Breban. \u015ei Tolstoi este apropiat de subterana dostoievskian\u0103, nu doar Nietzsche. Tolstoi este un \u201e\u015fcolar al subteranei\u201d. Marca lui Dostoievski transpare \u00een nuvela sa Moartea lui Ivan Ilici. Despre Dostoievski, Tolstoi \u00eei m\u0103rturise\u015fte lui Strahov: \u201eel mi-a fost omul cel mai apropiat, cel mai drag \u015fi mai necesar\u201d. Sau, cum \u00eei declar\u0103 so\u0163iei aceluia, \u201eomul cel mai scump\u201d. S-a recunoscut, desigur t\u00e2rziu, inferior \u015fi ca scriitor \u00een compara\u0163ie cu el. Pentru aceasta o preocup\u0103 pe autoare Tolstoi, altfel v\u0103zut ca un viclean abil, e\u015fuat \u00een voin\u0163a de identificare cu omul comun.
\nCu mult admiratul Gogol, Dostoievski are-n comun \u00een\u0163elegerea pentru suferinda, trista Rusie, alian\u0163a slavofilo-occidental\u0103, starea de alienat lumesc \u015fi metafizic. De la M.I. Lermontov preia modelul dedublatului Peciorin. Iar de la Pu\u015fkin, feminitatea literar\u0103. \u00centre descenden\u0163ii dostoievskieni, lipsi\u0163i de anxietatea prescris\u0103 de un Harold Bloom,
\nN. Breban este prezent \u00een eseu, \u00eentre altele, prin con\u015ftiin\u0163a politic\u0103 expansiv\u0103, hybris, omul cu mai multe inimi (Neli din romanul P\u00e2nd\u0103 \u015fi seduc\u0163ie).
\nDostoievski \u00eei apare eseistei st\u0103p\u00e2nul deplin asupra personajelor sale, nu pu\u0163ini supraoameni e\u015fua\u0163i, in\u015fi pierdu\u0163i, diabolici, ca Svidrigailov. Scriitorul descrie \u00een chip metodic \u015fi nu judec\u0103 omul \u00een ad\u00e2nc. Exploreaz\u0103 infernul omenesc \u015fi lumesc precum Nietzsche \u015fi Proust. Este, cum crede Nietzsche, un profund \u015fi necru\u0163\u0103tor analist al psihologiilor, \u00eentruc\u00e2t subteranistul batjocore\u015fte cunoa\u015fterea de sine socratic\u00e3. Lui Strahov, Dostoievski \u00eei spune c\u0103 vizeaz\u0103 iadul \u00een Crim\u0103 \u015fi pedeaps\u0103 \u015fi Amintiri din Casa Mor\u0163ilor. Inferen\u0163ele sale fic\u0163ionale conduc \u00eentr-o a\u015fa numit\u0103 de autoare \u201erealitate deviat\u0103\u201d. \u00cenamorat\u0103 intelectual de acest bolnav ales, numit \u201esf\u00e2nt epileptic\u201d, Aura Christi \u00eel vede \u00een mod direct dublu. Evident, dedublat, divin \u015fi demonic. Dar nu deopotriv\u0103. Ca atare, nemarcat de m\u0103sur\u0103, \u00eens\u0103 delirant, dezechilibrat, sl\u0103bit de lecturile care \u00eel st\u0103p\u00e2nesc \u015fi \u00eent\u0103rit \u00eenspre sfin\u0163enie. Ca imitator smerit al lui Hristos, marele scriitor rus este recunoscut prin exegetul s\u0103u Mihail Bahtin. Creator de oper\u0103 religioas\u0103, \u00eensetat de etern \u015fi ideal, strict religios, Dostoievski este un cre\u015ftin nedogmatic, a\u015fadar un cre\u015ftin real, la fel cum crede Nietzsche, subliniaz\u0103 autoarea, \u00een alian\u0163\u0103 cu M. Heidegger, Gilles Deleuze \u015fi chiar cu \u015et. Aug. Doina\u015f.
\nEseista \u00eel crediteaz\u0103 deplin pe Nietzsche (\u201eapolitic, asocial, atemporal, anistoric\u201d), un alt mare \u015ftiutor, ca \u015fi Dostoievski sau Proust. Cu to\u0163ii sunt sedu\u015fi de voin\u0163a de putere \u00een (ori \u015fi) adev\u0103r. Aura Christi alege s\u0103-l prind\u0103 pe Nietzsche \u00eentr-un moment de modestie, c\u00e2nd el scrie cuiva s\u0103 i se arate nu partizanat, dar curiozitate. Admirator al presocraticilor, Nietzsche sare peste Socrate \u015fi face critica autocunoa\u015fterii. Dar \u015fi a cre\u015ftinismului ca institu\u0163ie, ca unul deloc ateu, chiar religios, cum \u00eel descoper\u0103
\nTh. Mann, incluz\u00e2ndu-l, nu f\u0103r\u0103 (de)limitare (\u201eNietzsche, dar cu m\u0103sur\u0103\u201d), ca \u015fi pe Dostoievski, \u00een categoria seismografilor timpului social \u015fi istoric. \u015ei el un nihilist paradoxal, Nietzsche proclam\u0103 via\u0163a (amor fati), afirm\u0103 voin\u0163a de putere dincolo de moral\u0103 \u015fi dincoace de con\u015ftiin\u0163a comun\u0103, cea rea sau a r\u0103ului, \u00een sf\u00e2r\u015fit dezv\u0103luie via\u0163a ca fiin\u0163\u0103 a fiin\u0163\u0103rii. Astfel adnoteaz\u0103 autoarea, dup\u0103 M. Heidegger. Bibliografic, \u00eel angreneaz\u0103 \u00een analiz\u0103 \u015fi pe G. Deleuze. De Dostoievski pe Nietzsche \u00eel leag\u0103 psihologia ilimitat\u0103, calea direct\u0103 de afinitate congenial\u0103.
\nExist\u0103 \u00eentre cei doi \u015fi o apropiere (trans)etnicist\u0103: Nietzsche, care se recunoa\u015fte a nu fi un german(ic), vede \u00een Dostoievki rusul ad\u00e2nc. Eseista rom\u00e2nc\u0103 \u00eel nume\u015fte pe Nietzsche ruso-german, pun\u00e2ndu-i \u00een parantez\u0103 francismul\/fran\u0163uzismul.
\nSuferin\u0163a<\/strong>
\nSuferin\u0163a, anun\u0163at\u0103 \u00een prefa\u0163a autoarei ca fiind suprem\u0103 cauzalitate ori, altfel spus, ca origine total\u0103, este undeva pus\u0103 \u00een seama exclusiv\u0103 a omului. Omul, doar el, este generator al suferin\u0163ei (359). Aici, acceptat\u0103 \u00een variabilitatea sa fenomenologic\u0103, \u00een via sa contradic\u0163ie, suferin\u0163a este urm\u0103rit\u0103 \u00een g\u00e2ndirea unor personaje \u015fi personalit\u0103\u0163i. \u00cen primul \u015fi \u00een ultimul r\u00e2nd, suferin\u0163a are ori cap\u0103t\u0103 sens. Ea posed\u0103 chiar sensuri, la plural, \u015fi devine un test precum nivelurile de suportat ale adev\u0103rului. Exist\u0103 o suferin\u0163\u0103 \u00een adev\u0103r, nu doar \u00eentr-adev\u0103r. \u00cen sl\u0103biciune, suferin\u0163a distruge, \u00een putere ea edific\u0103. Primatul este unul de pozitivare \u00een sau prin suferin\u0163\u0103. \u00cen orice caz, ea trebuie \u00eencercat\u0103, de la accept la elogiu. Paremiologic, teza, care nu poate fi circumscris\u0103 moral, prea reductiv, s-ar formula: tot r\u0103ul exist\u0103 spre bine. Ea nu se rezum\u0103 nici la \u00eentoarcerea (metanoia) teologic\u0103. De\u015fi terminologia moral-religioas\u0103 nu este eludat\u0103. Orizontul ontologic devine cel deschis contempl\u0103rii \u00een g\u00e2ndirea artistic\u0103, literar\u0103, epic\u0103 \u015fi filosofic\u0103. Fundamental r\u0103m\u00e2ne un fel de prelungire a unui existen\u0163ialism spiritual, metafizic. Suferin\u0163a exist\u0103 ca tr\u0103ire \u00een bucurie, primit\u0103 \u2013 iar aici religiosul cre\u015ftin \u00ee\u015fi impune pozi\u0163ia \u2013 ca dar, rod, bel\u015fug de via\u0163\u0103. Suferin\u0163a \u00eembel\u015fugheaz\u0103 via\u0163a, o spune, surprinz\u0103tor, cum ni se documenteaz\u0103 aici, suspectul anticre\u015ftin Fr. Nietzsche. \u00cenaintea acestuia, Shakespeare, Dostoievski, Meister Eckhart reflect\u0103 deplin realitatea suferin\u0163ei.
\nSuferin\u0163a este ambivalent\u0103, zei\u0163\u0103 \u015fi scorpie, spune Aura Christi. Dar zei\u0163a este \u015fi scorpie adesea, o vedem, o citim, \u00een propria ei poezie. Suferin\u0163a ia chip diferit, clar, clasic, neechivoc, fiind luminoas\u0103, la Nietzsche, ori \u00eentunecat\u0103, la Schopenhauer. Ea are func\u0163ie metodic\u0103. Este, prin urmare, o cale spre sfin\u0163enie, pentru Meister Eckhart, Nietzsche, Dostoievski.
\nPentru Nietzsche, recunoscut de autoare drept elogiator \u015fi dasc\u0103l al suferin\u0163ei, suferin\u0163a este multiplu \u00eenchipuit\u0103: suferin\u0163\u0103 de sine, voin\u0163\u0103 singularizant\u0103 de suferin\u0163\u0103, lentoare a trupului. Pornind de la Nietzsche, pentru Aura Christi suferin\u0163a este existen\u0163a \u00eens\u0103\u015fi. \u201eSuf\u0103r, deci exist.\u201d O emblem\u0103 a viului: \u201eosie tremur\u00e2nd\u0103 a paideii viului teribil\u201d, \u201eagent al viului\u201d. \u201eSuferin\u0163a este, probabil, pre\u0163ul darului de a fi vii.\u201d M\u0103re\u0163ia de zeu \u015fi maestru a suferin\u0163ei este primit\u0103 ca \u201emesager al viului \u015fi-al st\u0103p\u00e2nirii de sine, camera de tortur\u0103 a voin\u0163ei de a fi\u201d. Suferin\u0163a devine activ\u0103 la modul intens agresiv, st\u0103 la p\u00e2nd\u0103 ca moartea. Ea poate fi \u015fi op\u0163ional\u0103, \u00eenainte de a fi destinal\u0103, iar atunci suferin\u0163a apare ca alegere. Suferin\u0163a te \u00eenvinge \u015fi te autentific\u0103, adic\u0103 te red\u0103 \u0163ie \u00eensu\u0163i.
\nSuferin\u0163a, tema central\u0103 a lui Dostoievski, este un mijloc de regenerare, ca \u015fi la Nietzsche. Dostoievski se arat\u0103 a fi un voluptuos provocator al suferin\u0163ei. El are compasiune pentru suferin\u0163a omului aflat \u00een nevoie, dup\u0103 cum observase, ad\u00e2nc impresionat, socialistul Bielinski, de care ulterior se va \u00eendep\u0103rta. Dostoievski ia suferin\u0163a ca mod etnic, rusesc, de a fi. El crede pur \u015fi simplu \u00eentr-o nevoie ruseasc\u0103 de suferin\u0163\u0103. Porfiri Petrovici, anchetatorul din Crim\u0103 \u015fi pedeaps\u0103, romanul lui Dostoievski, face elogiul suferin\u0163ei, c\u0103reia Raskolnikov este chemat s\u0103 i se predea. Raskolnikov consider\u0103 suferin\u0163a, ca \u015fi durerea ori triste\u0163ea, obligatorii pentru omul mare, adic\u0103 important. \u00cen\u0163elesul suferin\u0163ei r\u0103m\u00e2ne primordial: \u201e\u00een suferin\u0163\u0103 st\u0103 ideea\u201d, adic\u0103 totul, deduce autoarea din faimoasa propozi\u0163ie a lui Raskolnikov, \u00eencuviin\u0163at\u0103 dup\u0103 Mikolka. Expresia suprem existen\u0163ial\u0103 a suferin\u0163ei ia dou\u0103 chipuri pregnante: religios \u015fi estetic, nu pe deplin separate. Exist\u0103 isp\u0103\u015firea cre\u015ftin\u0103 prin suferin\u0163\u0103, \u00een absen\u0163a iubirii, \u00eentr-o via\u0163\u0103 infernal\u0103, dezv\u0103luit\u0103 de stare\u0163ul Zosima. Isp\u0103\u015firea nu este doar a omului, trebuie men\u0163ionat, dar a lui Isus \u00eensu\u015fi, \u00eentru salvarea omului. \u015ei numai a\u015fa se \u00een\u0163elege suferin\u0163a smerit\u0103 a Fiului.
\nAura Christi admite apoi c\u0103 suferin\u0163a moral\u0103 \u015fi estetic\u0103 este o m\u0103sur\u0103 a vie\u0163ii. Pun\u00e2nd un accent oarecum insolit, necesar, pe virtutea creatoare, artistic\u0103, eseista consider\u0103 c\u0103 \u201eSuferin\u0163a d\u0103 har, iar \u2013 \u00een cazuri foarte rare \u2013 geniu.\u201d Marele beneficiu al suferin\u0163ei (\u015fi m\u0103 \u00eentreb acum dac\u0103 exist\u0103 \u015fi o pragmatic\u0103 a acesteia) ar fi rodul viu al tr\u0103irii excep\u0163ionale.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Aura Christi, Dostoievski \u2013 Nietzsche: elogiul suferin\u0163ei,\u00a0 Editura Academiei Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 2013   Prin (prejurul lui) Dostoievski \u015fi Nietzsche Dostoievski \u015fi Nietzsche, centrali \u00een acest volum al Aurei Christi au predecesori, nici aici ignora\u0163i, dimpotriv\u0103: Pu\u015fkin, Lermontov, Gogol, Tolstoi. Dar \u015fi succesorii exist\u0103, de la A. Gide \u015fi Th. Mann la rom\u00e2nul, contemporanul nostru, N.… Cite\u0219te mai mult »Testul \u015fi textul suferin\u0163ei<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[2059,11194],"class_list":["post-18943","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-aura-christi","tag-dostoievski-nietzsche-elogiul-suferintei"],"views":1390,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18943","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18943"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18943\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18943"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18943"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18943"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}