{"id":18929,"date":"2014-05-15T12:47:21","date_gmt":"2014-05-15T10:47:21","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=18929"},"modified":"2014-05-15T12:47:21","modified_gmt":"2014-05-15T10:47:21","slug":"ce-europa-dorim","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/ce-europa-dorim\/","title":{"rendered":"Ce Europ\u0103 dorim?"},"content":{"rendered":"

Nu peste mult timp, dup\u0103 alegerile pentru Parlamentul European, ne a\u015ftept\u0103m ca Europa comunitar\u0103 s\u0103-\u015fi primeneasc\u0103 institu\u0163iile. Vom avea o nou\u0103 Comisie European\u0103 \u015fi un nou pre\u015fedinte, un Parlament \u00eennoit \u015fi, dac\u0103 ne ajut\u0103 Dumnezeu, eurodeputa\u0163i pe m\u0103sura viitorului pe care ni-l dorim. Politica actualei Comisii, \u00eempotmolit\u0103 \u00een fleacuri \u015fi planuri de austeritate, trebuie schimbat\u0103. Parlamentul European, ajuns forum de lobby al marilor corpora\u0163ii transna\u0163ionale, merit\u0103 s\u0103 fie readus la nevoile celor care au ales s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00eentr-o Europ\u0103 a lor.
\nPerspective de vot<\/strong>
\nExper\u0163ii afirm\u0103 c\u0103 alegerile din 25 mai pentru Parlamentul European vor reface echilibrul \u00eentre partidele de centru-dreapta, adic\u0103 \u201epopularii\u201c de extrac\u0163ie (neo-)liberal\u0103, \u015fi cele de centru-st\u00e2nga cu doctrin\u0103 social-democrat\u0103. Potrivit unor estim\u0103ri, \u201epopularii\u201c, majoritari acum, vor pierde 50 de locuri (de la 275 la 220), iar sociali\u015ftii vor c\u00e2\u015ftiga 20 (de la 194 la 224). St\u00e2nga radical\u0103 este \u00een revenire \u015fi ar putea c\u00e2\u015ftiga cca. 15 locuri. O progresie spectaculoas\u0103 o va \u00eenregistra extrema dreapt\u0103 care a\u015fteapt\u0103 s\u0103 c\u00e2\u015ftige 50 de locuri \u00een plus \u015fi s\u0103 ajung\u0103 astfel la 90.\u00a0 Se \u00eent\u0103resc r\u00e2ndurile antieuropenilor, iar for\u0163a lor va cre\u015fte \u015fi mai mult dac\u0103 vor \u00eendeplini condi\u0163ia de a-\u015fi crea un grup parlamentar, al lor, \u00een Parlamentul European. Aceasta este consecin\u0163a\u00a0 succeselor ob\u0163inute de Frontul Na\u0163ional \u00een Fran\u0163a, de Democra\u0163ii Suedezi, de Partidul Libert\u0103\u0163ii \u00een Austria, de Vlams Belang \u00een Belgia \u015fi de Lega Nord \u00een Italia. Nu este locul s\u0103 prezent\u0103m programele lor politice, marcate de virulen\u0163e xenofobe \u015fi na\u0163ionaliste. Merit\u0103 \u00eens\u0103 s\u0103 preciz\u0103m c\u0103 unitatea de ac\u0163iune a acestor partide nu va fi u\u015foar\u0103. Ele au abord\u0103ri diferite \u00een privin\u0163a statului (italienii \u015fi belgienii sunt adep\u0163i ai secesiunii) \u015fi o mo\u015ftenire critic\u0103 nuan\u0163at\u0103 \u00een problemele esen\u0163iale ale integr\u0103rii, de la restr\u00e2ngere la p\u0103r\u0103sirea Uniunii. Cu alte cuvinte, nu vor c\u00e2nta pe o singur\u0103 voce.
\nCandida\u0163ii la pre\u015fedin\u0163ia Comisiei Europene <\/strong>
\nCele dou\u0103 mari grup\u0103ri politice \u015fi-au desemnat candida\u0163ii la pre\u015fedin\u0163ia Comisiei Europene. Sociali\u015ftii pe germanul Martin Schultz, \u00eenc\u0103 pre\u015fedinte al Parlamentului European, iar popularii pe fostul prim-ministru luxemburghez Jean-Claude Juncker. P\u00e2n\u0103 acum, pre\u015fedintele Comisiei era desemnat de Consiliul \u015fefilor de stat \u015fi de guvern. Tratatul de la Lisabona din 2009 a introdus o prevedere care oblig\u0103 Consiliul s\u0103 ia \u00een considera\u0163ie rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European. Aceasta \u00eenseamn\u0103 ceva mai mult\u0103 democra\u0163ie, ceea ce poate spori interesul pentru participarea la vot. A\u015fadar, c\u00e2nd mergem la urne, la 25 mai, trebuie s\u0103 \u015ftim nu numai\u00a0 cine dorim s\u0103 ne reprezinte \u00een Parlamentul European, ci \u015fi pe cine prefer\u0103m \u00een locul popularului Jos\u00e9 Manuel Barroso, cel care a \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat conceptul \u201emai mult\u0103 Europ\u0103\u201c \u015fi l-a abandonat la prima confruntare cu realitatea. Adic\u0103, pe Barroso, care a crezut c\u0103 austeritatea este singura cale de ie\u015fire din criz\u0103? Sau pe socialistul Martin Schultz, primul care s-a l\u0103sat p\u0103c\u0103lit \u00een 2012 \u015fi a criticat referendumul de suspendare a pre\u015fedintelui Rom\u00e2niei confund\u00e2ndu-l cu un atac la statul de drept ?
\nCum vrem s\u0103 arate Europa?<\/strong>
\nExtinderea spre Est a adus \u00een interiorul Uniunii o \u201ezon\u0103 secundar\u0103\u201c, cea a fostelor state comuniste: Polonia, Rom\u00e2nia, Cehia, Slovacia, Bulgaria, Statele baltice. Timpul a ar\u0103tat c\u0103 acestea suport\u0103 un tratament de \u201eegale de m\u00e2na a doua\u201c, de\u015fi istoria le-a h\u0103r\u0103zit rolul de metereze la cea mai \u00eencercat\u0103 frontier\u0103 a spa\u0163iului comunitar. Fie \u015fi pentru aceasta, \u015fi ele ar fi meritat mai mult sprijin, mai pu\u0163ine condi\u0163ion\u0103ri \u015fi dojene de la centru. Democra\u0163ia nu ar trebui s\u0103 aib\u0103 prefera\u0163i. \u00cen 1963, Robert Schuman, unul dintre p\u0103rin\u0163ii fondatori ai Europei unite, sus\u0163inea c\u0103 legea democratic\u0103 a majorit\u0103\u0163ii este suportat\u0103 mai pu\u0163in umilitor dec\u00e2t deciziile impuse de cel mai puternic. Cu o condi\u0163ie: s\u0103 fie liber acceptat\u0103. Criza din zona euro nu a confirmat aceast\u0103 axiom\u0103.
\nNe bucur\u0103m cu adev\u0103rat c\u0103 suntem cet\u0103\u0163eni ai Uniunii Europene? \u00cen mare, da. Exist\u0103 \u015fi alte r\u0103spunsuri. Francezii au recurs la un sondaj pentru a afla p\u0103rerea na\u0163iunii fa\u0163\u0103 de Uniune. S-a constatat c\u0103 sentimentul de\u00a0 ambiguitate, ca s\u0103 nu-i spun scepticism, este \u00een cre\u015ftere. Pentru 49% dintre francezi, Uniunea European\u0103 este \u201eceva negativ\u201c; 45% v\u0103d partea bun\u0103 a integr\u0103rii. Politic, pentru 52% Uniunea European\u0103 a devenit \u201eo constr\u00e2ngere penalizant\u0103\u201c; economic, procentul dezam\u0103gi\u0163ilor este \u015fi mai mare: 58%. Nu m-am oprit la statisticile din Marea Britanie, portdrapelul euroscepticilor, nici la opiniile grecilor deveni\u0163i de-a dreptul ostili Bruxelles-ului. M-am folosit de acest sondaj pentru c\u0103 Fran\u0163a, \u00eempreun\u0103 cu Germania, au o responsabilitate istoric\u0103 pentru ideea european\u0103. Ei bine, chiar \u015fi francezii sunt \u00eencerca\u0163i de regrete \u015fi de nostalgii,\u00a0 64%, dintre ei \u015fi-ar dori o Uniune European\u0103 restr\u00e2ns\u0103 la cele \u015fase state fondatoare sau m\u0103car la actuala zon\u0103 euro.
\nNevoia de pace<\/strong>
\nDup\u0103 r\u0103zboi, ideea de Europ\u0103 unit\u0103 s-a n\u0103scut din necesitatea de a avea pace pe continent. R\u0103zboiul nu a fost evitat, pacea nu este instalat\u0103 definitiv. Criza din Ucraina, confirm\u00e2nd tragedia Iugoslaviei, a eviden\u0163iat nu limitele, ci incapacitatea Uniunii Europene de a fi devenit ceea ce trebuia: un spa\u0163iu al p\u0103cii. \u201eEuropa ap\u0103r\u0103rii\u201c r\u0103m\u00e2ne departe de bulvers\u0103rile ivite pe continent. C\u00e2teva reu\u015fite, cum ar fi Comandamentul European pentru Transportul Aerian constituit de Fran\u0163a, Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg \u015fi Spania, sau EATC \u2013 Capacitate opera\u0163ional\u0103 complet\u0103 \u2013 nu fac fa\u0163\u0103 \u00eencerc\u0103rilor la care este supus\u0103 Uniunea European\u0103 pe plan militar. O serie de factori, constat\u0103 exper\u0163ii, eviden\u0163iaz\u0103 o ne\u00eencredere \u00een capacitatea proprie de ap\u0103rare a Europei. Primul \u0163ine de bugetul redus alocat ap\u0103r\u0103rii \u00een toate statele membre. Cauza real\u0103 a acestui dezinteres rezid\u0103 \u00een rolul atribuit NATO \u00een asigurarea securit\u0103\u0163ii pe continent. Dar, dup\u0103 \u201eaventura din Afganistan\u201c cum este \u00eeng\u0103duitor numit r\u0103zboiul dus \u00een aceast\u0103 \u0163ar\u0103 \u00eempotriva terorismului, s-a demonstrat c\u0103 for\u0163a NATO nu se ridic\u0103 la nevoile opera\u0163ionale. Alian\u0163a a avut nevoie p\u00e2n\u0103 \u015fi de ajutorul Rusiei. \u00cen Europa, optimi\u015ftii \u00eencearc\u0103 s\u0103 g\u0103seasc\u0103 resurse de \u00eencredere \u00een existen\u0163a \u201escutului nuclear franco-britanic\u201c. Ceea ce este cel pu\u0163in deplasat, pentru c\u0103 recursul la arma nuclear\u0103 nu ar fi dec\u00e2t sf\u00e2r\u015fitul sf\u00e2r\u015fitului. O alt\u0103 greutate care apas\u0103 pe capacitatea de ap\u0103rare a Europei vine din politica multora dintre statele membre de a nu se angaja militar \u00een str\u0103in\u0103tate. Germania este un exemplu. Excep\u0163ia Fran\u0163ei, implicat\u0103 \u00een dou\u0103 r\u0103zboaie \u00een Africa, a eviden\u0163iat \u015fi mai mult aceast\u0103 rezerv\u0103. S\u0103 fi jucat descurajant \u201eaventura din Afganistan\u201c? Sau politica Parisului este considerat\u0103 eronat\u0103? Sunt \u00eentreb\u0103ri care se pun tot mai frecvent.
\nS\u0103 revenim la cazul concret al evenimentelor din Ucraina. Criza din aceast\u0103 \u0163ar\u0103 nu a putut fi evitat\u0103, pentru c\u0103 Occidentul nu a luat \u00een calcul virulen\u0163a reac\u0163iei Rusiei. Moscova oferise nenum\u0103rate dovezi c\u0103 nu este dispus\u0103 s\u0103-\u015fi negocieze interesele \u00een \u201evecin\u0103tatea apropiat\u0103\u201c. Occidentul a ignorat \u015fi o realitate, anume c\u0103 Rusia, ca orice mare putere, nu poate fi dec\u00e2t un colaborator vremelnic. Raportul parteneriat\/confruntare\u00a0 fusese deja tran\u015fat de Moscova de la r\u0103zboiul din Georgia, din 2008. Investi\u0163iile \u00een constituirea unei opozi\u0163ii favorabile Occidentului nu au \u0163inut cont de na\u0163ionalismul exacerbat ucrainean \u015fi nici de for\u0163a tradi\u0163iei panslavismului.\u00a0 Chiar dac\u0103 ad\u0103ug\u0103m la acestea ra\u0163iunile de ordin social (s\u0103r\u0103cia), economic (dependen\u0163a de sursele de energie din Rusia), militar (concepte \u015fi armament sovietic) \u015fi religios, tabloul r\u0103m\u00e2ne incomplet. R\u0103zboiul vorbelor nu reu\u015fe\u015fte s\u0103 \u00eenl\u0103ture b\u0103nuiala c\u0103, din motive diferite, statele de m\u0103rime mijlocie, \u00een Europa, nu mai sunt agreate. Pro memoria: cazul Iugoslaviei.\u00a0 Pentru toat\u0103 lumea a devenit limpede c\u0103 sciziunea Ucrainei nu va putea fi evitat\u0103 dec\u00e2t dac\u0103 se ajunge la o \u00een\u0163elegere de federalizare a acestui stat. Uniunea European\u0103 va trebui s\u0103 ias\u0103 din ambiguit\u0103\u0163i \u015fi s\u0103 adopte o pozi\u0163ie onest\u0103 care s\u0103 contribuie la stoparea violen\u0163elor \u015fi la evitarea r\u0103zboiului civil. Declara\u0163ii de genul \u201eComisia European\u0103 este hot\u0103r\u00e2t\u0103 s\u0103 sprijine Ucraina \u015fi s\u0103 fac\u0103 tot posibilul pentru ca aceast\u0103 \u0163ar\u0103 s\u0103 primeasc\u0103 ajutoarele necesare pe termen scurt \u015fi mediu\u201c nu servesc unui astfel de scop.
\nCred c\u0103 ne dorim un alt fel de Europ\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Nu peste mult timp, dup\u0103 alegerile pentru Parlamentul European, ne a\u015ftept\u0103m ca Europa comunitar\u0103 s\u0103-\u015fi primeneasc\u0103 institu\u0163iile. Vom avea o nou\u0103 Comisie European\u0103 \u015fi un nou pre\u015fedinte, un Parlament \u00eennoit \u015fi, dac\u0103 ne ajut\u0103 Dumnezeu, eurodeputa\u0163i pe m\u0103sura viitorului pe care ni-l dorim. Politica actualei Comisii, \u00eempotmolit\u0103 \u00een fleacuri \u015fi planuri de austeritate, trebuie schimbat\u0103.… Cite\u0219te mai mult »Ce Europ\u0103 dorim?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[11172,11174,11175,11173,6288],"class_list":["post-18929","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-aventura-din-afganistan","tag-alegeri-europalamentare","tag-candidati-europeni","tag-nevoia-de-pace","tag-razboiul-din-georgia"],"views":1501,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18929","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18929"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18929\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18929"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18929"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18929"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}