\u201eStatul este dator s\u0103 le asigure tuturor cet\u0103\u0163enilor s\u0103i subzisten\u0163a, hrana, \u00eembr\u0103c\u0103mintea convenabil\u0103 \u015fi un mod de via\u0163\u0103 care s\u0103 nu fie contrar s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii\u201c. Iat\u0103 o g\u00e2ndire care ne las\u0103 vis\u0103tori. Nu pentru c\u0103 ne-am dori alt stat \u2013 s\u0103 ne d\u0103d\u0103ceasc\u0103. Ci numai ca al nostru s\u0103 nu-i supun\u0103 cu cinism pe cet\u0103\u0163enii s\u0103i la sacrificii: la costuri imorale ale traiului de zi cu zi, la nesiguran\u0163a zilei de m\u00e2ine; un stat care s\u0103 nu priveze bolnavii de tratament, pun\u00e2ndu-le via\u0163a \u00een pericol din cauza incapacit\u0103\u0163ii de a gestiona sistemul public de s\u0103n\u0103tate; un stat care s\u0103 nu se fac\u0103 vinovat de tragedii familiale asemenea celor tr\u0103ite de concet\u0103\u0163eni de-ai no\u015ftri invita\u0163i, bun\u0103oar\u0103, de \u00eensu\u015fi pre\u015fedintele Rom\u00e2niei, s\u0103 plece la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate. Am fost \u015fi suntem p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de azi, nu consterna\u0163i, revolta\u0163i pentru c\u0103 Ceau\u015fescu a v\u00e2ndut Occidentului cet\u0103\u0163eni rom\u00e2ni \u2013 nem\u0163i \u015fi evrei \u2013, l\u0103s\u00e2ndu-ne, f\u0103r\u0103 ace\u015ftia, mai s\u0103raci. \u015ei am fost la fel de consterna\u0163i \u015fi revolta\u0163i pentru c\u0103, f\u0103c\u00e2nd t\u00e2rgul cu dictatorul, Occidentul a fost de acord atunci s\u0103-i cumpere. Acum, se pare c\u0103 le-a venit r\u00e2ndul altor cet\u0103\u0163eni de la noi, rom\u00e2ni \u015fi de alte etnii, s\u0103 fie livra\u0163i; de ast\u0103-dat\u0103, \u00een numele mobilit\u0103\u0163ii for\u0163ei de munc\u0103 \u015fi a liberei circula\u0163ii: oameni tineri \u015fi califica\u0163i, dispu\u015fi s\u0103 munceasc\u0103 oriunde, \u00een orice condi\u0163ii, fie \u015fi pentru un salariu de mizerie. S\u0103 fie vorba tot de un nego\u0163? \u00centre Occidentul interesat s\u0103 importe m\u00e2n\u0103 de lucru bun\u0103 \u015fi ieftin\u0103 pentru a-\u015fi scoate economiile din criz\u0103 \u015fi statul rom\u00e2n, bucuros s\u0103 exporte cet\u0103\u0163eni pentru a avea mai pu\u0163ine guri de hr\u0103nit? S\u0103 fie, pentru statul rom\u00e2n, exportul de cet\u0103\u0163eni o solu\u0163ie mascat\u0103 contra \u015fomajului? Singura posibil\u0103, pentru a le asigura \u2013 pe riscul lor, evident \u2013 \u201etuturor cet\u0103\u0163enilor s\u0103i subzisten\u0163a\u201c? Dac\u0103, politic, se cheam\u0103 c\u0103 suntem \u00een UE \u015fi \u00een Europa, \u00een unele afaceri s\u0103 fi r\u0103mas cumva \u00een lag\u0103rul din Est?
\n\u00cens\u0103 despre c\u00e2t de dator se simte statul nostru fa\u0163\u0103 de cet\u0103\u0163enii s\u0103i, ne vorbesc, dac\u0103 mai e nevoie, \u015fi cifrele. Potrivit unuia dintre numeroasele sondaje IRES, 46% dintre rom\u00e2ni declar\u0103 c\u0103 \u201eabia le ajung banii de la o lun\u0103 la alta\u201c, 79% \u201enu \u00ee\u015fi permit financiar\u201c s\u0103 m\u0103n\u00e2nce s\u0103n\u0103tos, doar 6% dintre ei au \u00eencredere \u00een sistemul de s\u0103n\u0103tate, pe c\u00e2t\u0103 vreme al\u0163ii, afl\u0103m din pres\u0103, au motive s\u0103-l considere criminal. Prin urmare, rezisten\u0163a fizic\u0103, instinctul de conservare, for\u0163a de mobilizare sunt la fel de hot\u0103r\u00e2toare \u00een lupta pentru supravie\u0163uire ca \u00een jungl\u0103. \u015ei ca s\u0103 completeze tabloul, oricum dezolant, un Eurobarometru publicat de Uniunea European\u0103 ne confirm\u00e3 un adev\u0103r de care nimeni nu se \u00eendoie\u015fte, necum s\u0103-l conteste: anume, c\u0103 mai mult de jum\u0103tate dintre cona\u0163ionalii no\u015ftri nu au \u00eencredere \u00een justi\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103.
\nRaportate la realit\u0103\u0163ile de la noi, cele c\u00e2teva \u00eendatoriri enumerate mai sus \u015fi considerate de Montesquieu esen\u0163iale \u2013, acelea\u015fi, de altfel, care \u00eei garanteaz\u0103 \u015fi \u00een momentul de fa\u0163\u0103 \u00een statele civilizate, dac\u0103 nu bun\u0103starea, m\u0103car o via\u0163\u0103 decent\u0103 cet\u0103\u0163eanului de r\u00e2nd \u2013, sunt, a\u015fadar, din perspectiva noastr\u0103, proiec\u0163ii moarte \u00een fa\u015fa unei utopii.
\nTrebuie s\u0103 spunem totu\u015fi c\u0103, de\u015fi mai complex\u0103 \u015fi mai nuan\u0163at\u0103, viziunea ilustrului filosof asupra statului garant al demnit\u0103\u0163ii statutului de cet\u0103\u0163ean este tributar\u0103 contextului istoric. Ea r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 la fel de valabil\u0103 \u00een fundamentele ei \u015fi ast\u0103zi, la 266 de ani de la apari\u0163ia Spiritului legilor, \u00een toate democra\u0163iile. De n-ar fi s\u0103 invoc\u0103m dec\u00e2t principiul separa\u0163iei puterilor \u00een stat, instituit \u00een magistrala sa lucrare de g\u00e2nditorul francez, pe care Rom\u00e2nia este pe cale s\u0103-l piard\u0103. C\u0103ci, la noi, legislativul, executivul \u015fi judiciarul se disput\u0103, se negociaz\u0103 pentru a ajunge, \u00een cele din urm\u0103, la m\u00e2na unei singure autorit\u0103\u0163i. \u201eSpiritul legilor\u201c \u015fi ordinea lucrurilor fiind astfel \u00eenc\u0103lcate, este alterat\u0103 \u00eens\u0103\u015fi esen\u0163a statului de drept. S\u0103 nu ne mir\u0103m, atunci, c\u0103 se limpeze\u015fte \u00een cet\u0103\u0163eanul rom\u00e2n sentimentul c\u0103 modul s\u0103u de via\u0163\u0103, ca \u015fi soarta statului \u00een care tr\u0103ie\u015fte, sunt la discre\u0163ia unui pumn de politicieni; situa\u0163ie de care nici legea nu-l scap\u0103, nici justi\u0163ia nu-l ap\u0103r\u0103.
\nIar adev\u0103rul acesta este: c\u0103 la noi nu se practic\u0103 modera\u0163ia \u2013 de vom fi cunoscut-o vreodat\u0103 \u00een politic\u0103 \u2013, a\u015fa cum este recomandat\u0103, nu doar din ra\u0163iuni de elegan\u0163\u0103, de filosoful iluminist (\u015fi nu numai de el). \u015ei nici nu are cine s-o practice: \u00een general, politicienii no\u015ftri, unii dintre ei chiar legiuitori, se consider\u0103 mai presus de lege, sunt vizionari de rezerva\u0163ie, mari cultivatori de perspective pitice purt\u00e2nd altoiul pervers al propriilor interese. S-a v\u0103zut nu o dat\u0103, c\u0103 pe acestea le ap\u0103r\u0103 cu vehemen\u0163\u0103 \u2013 la nevoie, cu ajutorul masca\u0163ilor \u2013 \u00eempotriva interesului general. \u015ei-au aruncat pe r\u00e2nd, unii altora, mai ales \u00een perioadele electorale, acuza\u0163ii grave, de subminare a economiei na\u0163ionale, de tr\u0103dare de \u0163ar\u0103, de \u00een\u015felare a a\u015ftept\u0103rilor cet\u0103\u0163enilor, de insensibilitate, de autism fa\u0163\u0103 de problemele acestora. Ceva va fi fiind adev\u0103rat din toate acestea, de vreme ce lucrurile merg at\u00e2t de prost. \u015ei, dac\u0103 merg astfel, este poate \u015fi din cauz\u0103 c\u0103 politicienii \u201eno\u015ftri\u201c nu mai sunt crescu\u0163i \u00een popor, \u015fi-au pierdut \u00een\u0163elegerea \u015fi respectul fa\u0163\u0103 de el, pentru c\u0103 \u015fi-au pierdut mai \u00eent\u00e2i ata\u015famentul. Iar pe m\u0103sur\u0103 ce s-au eliberat de acest ata\u015fament, s-au desc\u0103rcat \u015fi de povara responsabilit\u0103\u0163ii. Din puful m\u0103nos al \u00eembog\u0103\u0163irii rapide \u015fi de dincolo de zidurile de protec\u0163ie ale propriilor bunkere cl\u0103dite pe temeliile \u00een\u015fel\u0103toare ale banului, se \u00eent\u00e2mpl\u0103 adesea s\u0103 nici nu mai z\u0103reasc\u0103 bine poporul: s\u0103 b\u0103nuiasc\u0103 doar, de la distan\u0163\u0103, c\u0103 vin dinspre el o mul\u0163ime de cerin\u0163e, asemenea unor miasme, anume parc\u0103 s\u0103-i dezguste, s\u0103 le strice tihna \u015fi s\u0103 le \u00eencurce afacerile. \u015ei-apoi, la ce bun s\u0103-l z\u0103reasc\u0103? La o atent\u0103 cercetare, aproape toat\u0103 clasa noastr\u0103 politic\u0103 este o colec\u0163ie de costume de marc\u0103 ascunz\u00e2nd \u00een ele \u015fi \u00eencheind cu nasturi ni\u015fte suflete f\u0103r\u0103 identitate \u015fi f\u0103r\u0103 umanitate. Pe de o parte, pretind c\u0103 reprezint\u0103 poporul, pe de alt\u0103 parte, politicienii \u201econtravin\u201c prin faptele lor spiritului acestuia. Dar le-ar putea repro\u015fa cineva c\u0103 nu-\u015fi cunosc aleg\u0103torii? M\u0103car at\u00e2t c\u00e2t s\u0103 le smulg\u0103 voturile? C\u00e2nd o bun\u0103 parte dintre ace\u015ftia \u00ee\u015fi fur\u0103 bucuros c\u0103ciula ca s\u0103 primeasc\u0103 \u00een campanii o pung\u0103 de m\u0103lai? Oare nu \u015ftiu politicienii c\u0103 tocmai asemenea m\u0103runte binefaceri le vor aduce m\u00e2ine marele profit? Nu se ocup\u0103 ei ne\u00eencetat, nu se zbat \u00eendeajuns, nu-\u015fi dau toat\u0103 silin\u0163a s\u0103 \u00eenve\u0163e cum s\u0103 atrag\u0103, s\u0103 conving\u0103 \u015fi s\u0103 manipuleze un num\u0103r c\u00e2t mai mare de indivizi? \u015ei cum s\u0103 mobilizeze aceast\u0103 mas\u0103 de manevr\u0103 pentru a \u00eendupleca prin votul ei, a\u015fa cum vor, voin\u0163a poporului?
\nAstfel de \u201econtraven\u0163ii\u201c comise de o parte \u015fi de alta, ca \u015fi lipsa de chimism \u00eentre politicieni \u015fi popor, sunt teme pe care, dup\u0103 p\u0103rerea mea, tinerii no\u015ftri scriitori \u015fi jurnali\u015fti ar putea construi o literatur\u0103 mare \u015fi o oper\u0103 jurnalistic\u0103 \u00eensemnat\u0103. Dac\u0103, fire\u015fte, mesajul transmis de ei va fi suficient de puternic \u00eenc\u00e2t s\u0103-i fac\u0103 pe cititori s\u0103 le \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feasc\u0103 sentimentul de identificare cu na\u0163iunea c\u0103reia to\u0163i \u00eei apar\u0163in, con\u015ftiin\u0163a responsabilit\u0103\u0163ii comune, voca\u0163ia pentru valorile civice \u015fi culturale. \u015ei dac\u0103, dincolo de limb\u0103 \u015fi de stil, scrisul lor va fi, cum ar spune Barthes, solidar cu istoria. A\u015fa cum a fost \u015fi va r\u0103m\u00e2ne, de pild\u0103, scrisul marelui M\u00e1rquez. Dar nu voi vorbi aici despre destinul operei acestuia \u00een universalitate. Voi aminti doar \u00een treac\u0103t o relatare cuprins\u0103 \u00eentr-un text din volumul s\u0103u, N-am venit s\u0103 \u0163in un discurs, ea fiind simbolic\u0103 gra\u0163ie compara\u0163iei \u2013 pe care scriitorul ne-o induce involuntar \u2013, \u00eentre o \u0163ar\u0103 din America Latin\u0103 \u015fi Rom\u00e2nia. Personajul pe care \u00eel pune \u00een lumin\u0103 maestrul \u2013 trezind, inevitabil, \u00een mintea noastr\u0103 un paralelism \u2013 este Belisario Betancour, de forma\u0163ie avocat \u015fi arhitect, cunoscut jurnalist \u015fi scriitor, pre\u015fedinte al Columbiei \u00eentre 1982 \u015fi 1986 (ulterior consilier al Papei Ioan Paul al II-lea pentru probleme de pace \u015fi justi\u0163ie). Scriitorul ne poveste\u015fte cum, telefon\u00e2nd odat\u0103, dintr-o gre\u015feal\u0103 de calcul a fusului orar, la trei diminea\u0163a la Palatul Preziden\u0163ial \u015fi, fiind deja prea t\u00e2rziu s\u0103-\u015fi repare gafa, aude jenat \u00een receptor chiar vocea pre\u015fedintelui Betancour; pre\u015fedintele, \u00eens\u0103, se gr\u0103be\u015fte s\u0103-l lini\u015fteasc\u0103, explic\u00e2ndu-i cu delicate\u0163e \u015fi \u00een obi\u015fnuita-i \u201ecaden\u0163\u0103 episcopal\u0103\u201c c\u0103, dat fiindc\u0103 numeroasele \u201ecomplica\u0163ii\u201c ale func\u0163iei nu-i mai l\u0103sau nici o alt\u0103 or\u0103 pentru a se bucura de poezie, \u00ee\u015fi oferise un mic r\u0103gaz s\u0103 reciteasc\u0103 \u201eversurile matematice ale lui don Pedro Salinas\u201c. Ne impresioneaz\u0103, desigur, \u00een povestirea de fa\u0163\u0103, faptul c\u0103 pre\u015fedintele Columbiei, animat de puternice idealuri de libertate, un adev\u0103rat lupt\u0103tor, \u00een tinere\u0163e, \u00eempotriva unui regim dictatorial, este \u015fi un intelectual erudit; ne impresioneaz\u0103, de asemenea, fericita \u00eent\u00e2mplare c\u0103 pre\u015fedintele este poet \u015fi c\u0103, poet fiind, \u00eel recite\u015fte pe Salinas, un clasic al poeziei spaniole \u015fi universale; \u015fi ne impresioneaz\u0103 mai ales, pentru c\u0103 o face \u00eenainte de rev\u0103rsatul zorilor, pentru a-\u015fi putea dedica apoi \u00een \u00eentregime ziua treburilor \u0163\u0103rii. Cu adev\u0103rat memorabile \u015fi mai presus de toate, \u00eens\u0103, sunt cuvintele prin care M\u00e1rquez, ilustrul s\u0103u concet\u0103\u0163ean, \u00eel \u00eennobileaz\u0103 definindu-l moral \u015fi fix\u00e2ndu-l \u00een efigie: \u201eun poet c\u0103ruia destinul i-a r\u00e2nduit peniten\u0163a puterii\u201c. O astfel de viziune asupra puterii \u015fi responsabilit\u0103\u0163ii \u2013 ca peniten\u0163\u0103, iar nu ca prilej de domina\u0163ie \u015fi surs\u0103 de profit \u2013, credem c\u0103 le lipse\u015fte acelor pu\u0163ini intelectuali care pretind c\u0103 ne reprezint\u0103 pe scena public\u0103. Ar fi de dorit s\u0103 mediteze la modelul m\u00e1rquezian, s\u0103-\u015fi impun\u0103 aceast\u0103 peniten\u0163\u0103, \u015fi ei, dar mai ales politicienii no\u015ftri, oriunde va fi s\u0103-i r\u00e2nduiasc\u0103, mai devreme sau mai t\u00e2rziu, soarta: la Palatul Parlamentului, la Palatul Victoria ori la Palatul Cotroceni. Ne g\u00e2ndim, fire\u015fte, \u00een sensul acesta, \u015fi la viitorii europarlamentari la Bruxelles.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u201eStatul este dator s\u0103 le asigure tuturor cet\u0103\u0163enilor s\u0103i subzisten\u0163a, hrana, \u00eembr\u0103c\u0103mintea convenabil\u0103 \u015fi un mod de via\u0163\u0103 care s\u0103 nu fie contrar s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii\u201c. Iat\u0103 o g\u00e2ndire care ne las\u0103 vis\u0103tori. Nu pentru c\u0103 ne-am dori alt stat \u2013 s\u0103 ne d\u0103d\u0103ceasc\u0103. Ci numai ca al nostru s\u0103 nu-i supun\u0103 cu cinism pe cet\u0103\u0163enii s\u0103i… Cite\u0219te mai mult »Vizionari de rezerva\u0163ie<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[4,3284,3687,278,600,11171],"class_list":["post-18927","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-editorial","tag-emigratie","tag-salarii","tag-societate","tag-stat","tag-veniturile-romanilor"],"views":2776,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18927","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18927"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18927\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18927"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18927"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18927"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}