{"id":18897,"date":"2014-05-09T11:38:44","date_gmt":"2014-05-09T09:38:44","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=18897"},"modified":"2026-01-23T21:03:27","modified_gmt":"2026-01-23T19:03:27","slug":"moda-si-progres-romanesc-o-panorama-istorica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/moda-si-progres-romanesc-o-panorama-istorica\/","title":{"rendered":"Mod\u0103 \u015fi progres rom\u00e2nesc. O panoram\u0103 istoric\u0103"},"content":{"rendered":"

\"moda-si-lux-la-portile-orientului\"<\/a>Poate c\u0103 o istorie veritabil\u0103 a comunit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti ar trebui s\u0103 \u00eenceap\u0103 de la tabieturile vestimentare \u015fi de la ticurile mondene \u00een materie de ornament personal. Poate c\u0103 nimic nu dezv\u0103luie mai exact felul de a fi, fantasmele, tirania modelelor, succesiunea modelor, complexele de inferioritate \u015fi superioritate, n\u0103zuin\u0163ele politice, frustr\u0103rile de ordin cultural \u015fi arhetipurile civilizatoare dec\u00e2t maniera de a schimba ve\u015ftmintele.<\/strong> <\/em>
\nCum te \u00eenf\u0103\u0163i\u015fezi lumii, ce chip oferi oglinzii sociale? \u2013 iat\u0103 adev\u0103rata miz\u0103 prilejuit\u0103 de cultivarea \u015fi celebrarea modei. \u015ei pentru c\u0103 80% din informa\u0163iile cu care opereaz\u0103 subiectul uman provin din contactul vizual cu exteriorul, este transparent atunci ce importan\u0163\u0103 cap\u0103t\u0103 stilistica \u015fi estetica vestimentar\u0103 \u00een economia acestui tip de cunoa\u015ftere. Dac\u0103 esen\u0163a omului ajunge s\u0103 fie topit\u0103 \u00een forma perceptibil\u0103 vizual \u015fi con\u0163inutul s\u0103u spiritual se metamorfozeaz\u0103 \u00een formula pur\u0103 a \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u0103rii-c\u0103tre-cel\u0103lalt, atunci e lesne de \u00een\u0163eles de ce moda a \u00eencetat s\u0103 mai fie un moft, devenind o compulsiv\u0103 nevoie vital\u0103. Ori te conformezi ei, ori dispari ca insignifiant. Maniera \u00een care ast\u0103zi este pus accentul pe registrul vestimentar, de la chic-ul \u015focant al starurilor TV, paradele suprarealiste ale creatorilor de stil \u015fi p\u00e2n\u0103 la costumul-uniform\u0103 al corporati\u015ftilor de ambe sexe, totul, dar absolut totul reflect\u0103 dependen\u0163a de mod\u0103. Doar ignoran\u0163ii \u015fi inocen\u0163ii mai pot a\u015feza \u00eentre paranteze aceast\u0103 nemiloas\u0103 tiranie. Pl\u0103tind, fire\u015fte, pre\u0163ul unei dureroase marginalit\u0103\u0163i.
\nDar de ce o at\u00e2t de lung\u0103 expunere introductiv\u0103? Ei bine, pentru c\u0103 excelenta carte-album De la i\u015flic la joben. Mod\u0103 \u015fi lux la Por\u0163ile Orientului, construit\u0103 pe temeiul textelor semnate de istoricul Constan\u0163a Vintil\u0103-Ghi\u0163ulescu \u015fi pe baza aportului vizual oferit de materialul iconografic selec\u0163ionat de C\u0103t\u0103lin D. Constantin, ilustreaz\u0103 f\u0103r\u0103 drept de apel constat\u0103rile de mai sus. Volumul la care fac referire a ap\u0103rut \u00een anul 2013 la Editura Peter Pan Art din Bucure\u015fti, \u00eentr-o formul\u0103 grafic\u0103 realmente excep\u0163ional\u0103.
\nFruct al pasiunii \u015fi rezultat al unei munci entuziaste, titlul invocat dezv\u0103luie coeren\u0163a unui proiect de anvergur\u0103 \u015fi substan\u0163a unei colabor\u0103ri intelectuale remarcabile. Comentar \u015fi imagine, documentare pe surs\u0103 \u015fi arheologie imagistic\u0103, argumentare str\u00e2ns\u0103 \u015fi bun-sim\u0163 ilustrativ, formulare sagace \u015fi reproducere vizual\u0103 inspirat ritmat\u0103 \u00een amplasamentul paginal \u2013 nici nu \u015ftiu ce a\u015f putea l\u0103uda mai cur\u00e2nd!
\nCeea ce m-a impresionat cu asupra de m\u0103sur\u0103 a fost \u00eens\u0103 reconfortantul sentiment c\u0103, de fapt, monumentalul volum are un singur autor \u015fi este forjat potrivit unui stil unic, p\u00e2n\u0103-ntr-at\u00e2t de unitar\u0103 este viziunea conceperii sale. Edificat pe temelia unei comunic\u0103ri interauctoriale des\u0103v\u00e2r\u015fite, c\u0103ci este de necontestat calitatea fructuosului dialog \u00eentre istoricul Constan\u0163a Vintil\u0103-Ghi\u0163ulescu \u015fi literatul C\u0103t\u0103lin D. Constantin, albumul De la i\u015flic la joben d\u0103 seama cu privire la complexul progres \u00eenregistrat la nivelul high life-ului rom\u00e2nesc \u00een planul mentalit\u0103\u0163ii \u015fi\u00a0 al imaginarului vestimentar \u00een zorii modernit\u0103\u0163ii noastre istorice. Cei doi autori ne d\u0103ruiesc, \u00eentr-un elan de o generozitate sublim\u0103, o \u201efelie\u201c din istoria na\u0163ional\u0103 privit\u0103 din perspectiva sensibilit\u0103\u0163ii vestimentare. Albumul lor ne ofer\u0103 o imagine netrucat\u0103 a felului \u00een care elita \u00eenainta\u015filor no\u015ftri \u00een\u0163elegea s\u0103 se \u00eembrace \u015fi s\u0103-\u015fi simbolizeze astfel altitudinea condi\u0163iei. Povestea vizual\u0103 a evolu\u0163iei gustului \u015fi stilisticii vestimentare s-a cerut \u00eens\u0103 contextualizat\u0103 \u015fi sincronizat\u0103 cu pa\u015fii logici \u015fi cronologici ai istoriei.
\nDe aceea, schimbarea gustului pentru mod\u0103 \u015fi ornamentica personal\u0103 a coincis cu o anumit\u0103 presiune politic\u0103 \u015fi cu emergen\u0163a unei noi perspective economice. Parcurgerea unor etape care au ilustrat acest \u00eendelungat \u015fi anevoios proces a \u00eensemnat deopotriv\u0103 \u015fi marcarea unor noi v\u00e2rste istorice, ca \u015fi satisfacerea unor orizonturi de a\u015fteptare manifestate de elita rom\u00e2neasc\u0103 referitor la intrarea \u00een modernitatea european\u0103 de tip apusean. Or, este de la sine \u00een\u0163eles c\u0103 schimbarea institu\u0163iilor \u015fi adoptarea noilor modele intelectuale occidentale s-a concretizat \u015fi \u00een modificarea sensibilit\u0103\u0163ii vestimentare.
\nDac\u0103 \u00eenainte vreme \u201elumina\u201c venea din Orient, tonul modelor fiind dat de sensibilit\u0103\u0163ile metropolei otomane, reformele realizate administrativ \u015fi politic sub influen\u0163a apusean\u0103 au concis cu preluarea unor ticuri \u015fi ritualuri vestimentare contemporane cu evenimentele semnificative \u00een acest registru de la Paris, Berlin, Londra, Roma \u015fi Viena. Ba de multe ori predilec\u0163ia unei p\u0103r\u0163i a elitelor noastre pentru straiele occidentale a luat-o \u00eenaintea \u00eemp\u0103m\u00e2ntenirii noilor institu\u0163ii apusene.
\nFanariotul, turc sau grec, \u00ee\u015fi expunea cu voluptate caftanul, anteriul, giubeaua, i\u015flicul \u015fi bl\u0103nurile, iar boierul autohton, prins sau nu \u00een activit\u0103\u0163ile dreg\u0103tore\u015fti, imita cu os\u00e2rdie acest port. La \u00eenceput o f\u0103cea ca s\u0103 nu fie remarcat drept corp str\u0103in de sensibilitatea reprezentan\u0163ilor puterii otomane, ulterior prinz\u00e2nd gust pentru aceast\u0103 costuma\u0163ie ce trezea interesul \u015fi curiozitatea c\u0103l\u0103torilor apuseni \u00een \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne. Ve\u015ftm\u00e2ntul nu era \u00eens\u0103 totul \u00een aceast\u0103 \u201ecoregrafie\u201c a apari\u0163iei personale. Parfumul, greu ca o noapte petrecut\u0103 la Smirna, \u00eenso\u0163ea cromatica vie, cu predilec\u0163ie verde, galben\u0103 \u015fi ro\u015fie, a straielor. De trei ori trecut\u0103 prin alambic, esen\u0163a de trandafiri ob\u0163inut\u0103 din florile cultivate pe mo\u015fia de la Pa\u015fcani a boierului Bal\u015f d\u0103dea cea mai \u00eenmiresmat\u0103 \u201eap\u0103\u201c monden\u0103 a Moldovei. Vizual \u015fi olfactiv se \u00eengem\u0103nau astfel \u00eentr-o sinestezie \u015fi rafinat\u0103, \u015fi exotic\u0103.
\n\u00cen aceste circumstan\u0163e, imaginea social\u0103 devine rapid o obliga\u0163ie a demnitarilor \u015fi aristocra\u0163ilor megie\u015fi, iar acest aspect presupune cheltuial\u0103 \u015fi aten\u0163ie mereu treaz\u0103 la tendin\u0163ele modei inspirate de Orient. Mai mult, negustorii \u00ee\u015fi \u00eencep asaltul pe verticala social\u0103, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-\u015fi cumpere dreg\u0103toriile \u015fi s\u0103-\u015fi \u201ealb\u0103streasc\u0103\u201c s\u00e2ngele. Ei investesc serios \u00een ve\u015ftminte pentru a-\u015fi achizi\u0163iona un simbol al ascensiunii elitare. Ce se vede pare a comunica l\u0103untrul, depun\u00e2nd astfel m\u0103rturie \u00eentru autenticitatea rangului.
\n\u00cen primele decenii ale veacului al XIX-lea, situa\u0163ia politic\u0103 este tulbure, revolu\u0163iile \u015fi mi\u015fc\u0103rile insurec\u0163ionale se succed\u0103, iar moda nu poate s\u0103 nu respecte aceast\u0103 realitate fluid\u0103. Costache Negruzzi observ\u0103 sardonic cum boierul autohton trece pe r\u00e2nd de la \u015falvari \u015fi i\u015flic la frac \u015fi must\u0103\u0163i rase, pentru a reveni atunci c\u00e2nd vremurile o cer, ulterior schimb\u00e2nd din nou macazul \u2013 potrivit cu imperativul supravie\u0163uirii \u00eentr-un timp nesigur. Melanjul vestimentar este practicat pe scar\u0103 larg\u0103 \u00een interiorul famiilor importante, c\u0103ci tat\u0103l \u00eenc\u0103 poart\u0103 caftan, iar fiul se \u00eembrac\u0103 dup\u0103 ultima mod\u0103 parizian\u0103. Femeile \u015fi tinerii sunt foarte receptivi la schimbarea de paradigm\u0103, v\u00e2rstnicii sunt, fire\u015fte, mai conservatori.
\nServiciul militar reprezint\u0103 un mediu fertil experimentelor vestimentare, iar \u00een acest plan influen\u0163a apusean\u0103 aproape c\u0103 nu are adversar, c\u0103ci tehnologia avansat\u0103 cere \u015fi o croial\u0103 pe m\u0103sur\u0103 a straielor de r\u0103zboi. Uniforma reflect\u0103 statutul social \u015fi prime\u015fte o clar\u0103 conota\u0163ie politic\u0103, de rezisten\u0163\u0103, autonomie \u015fi independen\u0163\u0103. \u00centre altele, s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 pe vremea Regulamentelor Organice ofi\u0163erii \u0163ari\u015fti au fost cei care au dat tonul \u201eoccidentaliz\u0103rii\u201c moravurilor \u015fi costumelor \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103 de v\u00e2rf. De la renun\u0163area la barb\u0103 \u015fi musta\u0163\u0103 \u015fi p\u00e2n\u0103 la adoptarea pletelor \u015fi a ciocului n-a mai fost dec\u00e2t un pas.
\nIar frumuse\u0163ea feminin\u0103 local\u0103? Ei bine, pe la finele secolului al XVIII-lea, gustul masculin \u201erum\u00e2nesc\u201c este unul tipic oriental. Femeia frumoas\u0103 este fatalmente plin\u0103, planturoas\u0103 \u015fi masiv\u0103. Cronicarii apuseni ironizeaz\u0103 burta doamnelor valahe, element corporal dizgra\u0163ios, care acoper\u0103, vr\u00e2nd-nevr\u00e2nd, avanscena oric\u0103rei \u00eent\u00e2lniri mondene. Doar c\u0103 lucrurile sunt \u00een continu\u0103 mi\u015fcare. Dac\u0103, p\u00e2n\u0103 s\u0103 se m\u0103rite, aristocratele rom\u00e2nce sunt sub\u0163iri, ulterior talia lor disp\u0103r\u00e2nd dramatic, spre jum\u0103tatea veacului al XIX-lea Perspectiva prime\u015fte alte coordonate. Dansul \u015fi balurile cer condi\u0163ie fizic\u0103 \u015fi o bun\u0103 \u00eentre\u0163inere a corporalit\u0103\u0163ii. Decolteele devin regul\u0103, iar bijuteriile fine \u015fi coafura savant\u0103 agremenenteaz\u0103 rochiile str\u00e2nse \u00een sistem \u201eviespe\u201c prin demonicul corset. Prin urmare, \u00eenalta societate rom\u00e2neasc\u0103 f\u0103cuse hot\u0103r\u00e2t pasul spre Apus, adopt\u00e2nd cu entuziasm particularit\u0103\u0163ile vestimentare \u015fi mondene ale occidentalilor. Sub multiple aspecte, lumea fin\u0103 a rom\u00e2nilor devenise parte indiscutabil\u0103 a universului occidental, iar aceast\u0103 realitate a contribuit \u015fi ea la progresul general al societ\u0103\u0163ii.
\nDespre aceste realit\u0103\u0163i, mentalit\u0103\u0163i \u015fi evolu\u0163ii poveste\u015fte volumul la care am f\u0103cut referire. Dincolo \u00eens\u0103 de punctualitatea detaliului istoric r\u0103m\u00e2n farmecul indicibil \u015fi reveria profund\u0103 pe care ne-o induc parcurgerea paginilor c\u0103r\u0163ii-album scrise \u015fi ilustrate cu har de Constan\u0163a Vintil\u0103-Ghi\u0163ulescu \u015fi C\u0103t\u0103lin D. Constantin. \u015ei asta pentru c\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, De la i\u015flic la joben. Mod\u0103 \u015fi lux la Por\u0163ile Orientului se adreseaz\u0103 ochiului, ca filtru primar pentru o ad\u00e2nc\u0103 bucurie a spiritului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Poate c\u0103 o istorie veritabil\u0103 a comunit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti ar trebui s\u0103 \u00eenceap\u0103 de la tabieturile vestimentare \u015fi de la ticurile mondene \u00een materie de ornament personal. Poate c\u0103 nimic nu dezv\u0103luie mai exact felul de a fi, fantasmele, tirania modelelor, succesiunea modelor, complexele de inferioritate \u015fi superioritate, n\u0103zuin\u0163ele politice, frustr\u0103rile de ordin cultural \u015fi arhetipurile… Cite\u0219te mai mult »Mod\u0103 \u015fi progres rom\u00e2nesc. O panoram\u0103 istoric\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[11168,1152,11167,11169],"class_list":["post-18897","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-albumul-de-la-islic-la-joben","tag-catalin-d-constantin","tag-constanta-vintila-ghitulescu","tag-moda-si-lux-la-portile-orientului"],"views":1867,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18897","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18897"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18897\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":28363,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18897\/revisions\/28363"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18897"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18897"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18897"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}