B\u0103tr\u00e2nic\u0103. Plin\u0103 la trup. Cu m\u00e2inile mari, muncite. Trece ca o vijelie prin secretariat. Dup\u0103 ce sunase la u\u015f\u0103 cu disperare. Ne arunc\u0103 peste um\u0103r un \u201eAm \u00eent\u00e2rziat. Vin de la lucru\u201c. \u015ei intr\u0103 \u00een clas\u0103, la curs.
\nDe dup\u0103 u\u015f\u0103 se aude glasul profesorului. Or\u0103 de limba englez\u0103. Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd se aude \u015fi glasul c\u00e2te unui cursant. R\u0103spunde la \u00eentreb\u0103ri. Printre alte glasuri disting \u015fi glasul ei.
\nLa pauz\u0103 elevii \u015fi profesorul ies \u00een unica sal\u0103, care serve\u015fte \u015fi de secretariat. Ea se apropie de noi. Simte nevoia s\u0103 se explice.
\n\u201eAm \u00eenainte de s\u0103rb\u0103tori tare mult de lucru. Trec pe zi pe la c\u00e2teva case. \u015ei sunt case grele. Sp\u0103l ferestre, sc\u0103ri, unii au zugr\u0103vit \u015fi au nevoie de o cur\u0103\u0163enie mare… De asta am \u00eent\u00e2rziat. Dar nu am pierdut mult din lec\u0163ie\u201d.
\nSpre sear\u0103, acel du-te-vino din \u015fcoal\u0103 se mai potole\u015fte. La ora 20 se \u00eencheie \u015fi ultimul curs. Toat\u0103 lumea pleac\u0103 spre sta\u0163iile de metrou sau de autobuze. Ea e singura care r\u0103m\u00e2ne. Are cearc\u0103ne grele, se vede c\u0103 e obosit\u0103 de nu mai poate. Fa\u0163a \u00eei este congestionat\u0103 \u015fi de efortul pe care l-a f\u0103cut ca s\u0103 ia parte activ\u0103 la curs.
\nSecretariatul se gole\u015fte de lume. Pleac\u0103 \u015fi ultimul elev. Se scurg spre u\u015f\u0103, oameni maturi, munci\u0163i, \u00eembr\u0103ca\u0163i cu ce se nimere\u015fte, cu figurile roase de g\u00e2nduri. \u00cenva\u0163\u0103 limba greac\u0103 dac\u0103 nu sunt greci. \u00cenva\u0163\u0103 alte limbi, cu g\u00e2ndul s\u0103 emigreze. Pleac\u0103 \u015fi ultimul profesor. Singur\u0103 ea r\u0103m\u00e2ne, s\u0103 cotrob\u0103ie printr-o debara dup\u0103 un aspirator \u015fi ni\u015fte scule pentru \u00eentre\u0163inut cur\u0103\u0163enia. M\u0103 conduce la plecare, s\u0103 \u00eenchid\u0103 dup\u0103 mine u\u015fa. \u015ei mai petrece aici \u00eenc\u0103 vreo c\u00e2teva ore, s\u0103 fac\u0103 curat prin clase. \u0102sta este angajamentul ei fa\u0163\u0103 de \u015fcoal\u0103. S\u0103 participe la lec\u0163iile de englez\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 pl\u0103teasc\u0103. \u00cen schimb, pentru banii pe care s-ar fi cuvenit s\u0103-i dea \u015fcolii, s\u0103 fac\u0103 cur\u0103\u0163enie \u00een local.
\nCu fa\u0163a ro\u015fie, cu trupul \u00eengreunat de v\u00e2rst\u0103, cu m\u00e2inile mari, muncite, \u00een care \u0163ine o m\u0103tur\u0103, \u00eenchide dup\u0103 mine u\u015fa de la intrare. \u00cemi spune \u201es\u0103rb\u0103tori fericite!\u201c. Este jovial\u0103. Nu pare deloc ap\u0103sat\u0103 de situa\u0163ie. Ba chiar e fericit\u0103. \u201eMerge bine\u201c, \u00eemi spune. Am \u00eenceput s\u0103 m\u0103 descurc \u00eentr-un text\u201d.<\/p>\n
*
\nAlerg \u015fi eu peste drum. La ora 20 \u00eencepe la Centrul Cultural al Atenei o conferin\u0163\u0103. A sosit de la renumita \u015ecoal\u0103 Superioar\u0103 de Economie din Chicago unul dintre cei mai mari speciali\u015fti ai lumii. Vorbe\u015fte despre viitorul Europei. Marea \u015fi ultraluxoasa sal\u0103 de conferin\u0163e din centrul cultural cl\u0103dit \u00een urm\u0103 cu c\u00e2\u0163iva ani, c\u00e2nd \u00eenc\u0103 mai existau bani \u00een Grecia, e plin\u0103 ochi. Oameni de toate v\u00e2rstele, de toate profesiile. Lume care g\u00e2nde\u015fte. Care vrea s\u0103 \u015ftie. Care sper\u0103 c\u0103, undeva, cineva a g\u0103sit o solu\u0163ie.
\nSavantul o fi el american, doar c\u0103 e italian. N\u0103scut, crescut, educat \u00een State. \u00cens\u0103 inina lui, se vede c\u00e2t de colo, este mediteraneean\u0103. Temperamentul. \u00cen\u0163elegerea. Expunerea. Expresivitatea. Ardoarea. \u00cei \u00een\u0163elege pe greci. Vrea s\u0103 le dovedeasc\u0103 acest lucru. \u00centr-o conferin\u0163\u0103 prezentat\u0103 cu sim\u0163ire italian\u0103. \u015ei cu metodologie american\u0103. Prin fa\u0163a noastr\u0103, pe ecran, se \u00een\u015fir\u0103 grafice, unul dup\u0103 altul. Linii \u00een sus \u015fi-n jos, curbe cresc\u0103toare \u015fi descresc\u0103toare, linii colorate, cadre de referin\u0163\u0103, plan\u015fe comparative pe ani. Cu mult aplomb, savantul ne expune o teorie la care probabil c\u0103 trebuia ca deciden\u0163ii politici s\u0103 se fi g\u00e2ndit \u00een urm\u0103 cu 50 de ani. Anume c\u0103 popoarele care formeaz\u0103 actuala Uniune European\u0103 sunt diferite unul de altul. C\u0103 una e Sudul. C\u0103 alta e Nordul. C\u0103 nu merge \u00een Creta ceea ce se potrive\u015fte \u00een Finlanda. C\u0103, dac\u0103 e s\u0103 ne lu\u0103m to\u0163i dup\u0103 acelea\u015fi legi, g\u00e2ndite-n Germania, sus\u0163inute de Fran\u0163a \u015fi aplicabile \u00een Olanda, partea de sud a continentul va da chix. C\u0103 moneda unic\u0103 \u00een \u0163\u0103ri cu diferen\u0163e de salarizare incomensurabile nu poate face fa\u0163\u0103 cerin\u0163elor vie\u0163ii de zi cu zi.
\nPersonal, am mai auzit teoria asta. \u00cen urm\u0103 cu aproape un deceniu. La Mitsos, \u0163\u0103ranul care vinde ceap\u0103 \u015fi cartofi \u00een pia\u0163\u0103. Are taraba de c\u00e2nd \u00eel \u015ftiu \u00een acela\u015fi col\u0163, la \u00eencruci\u015farea dintre str\u0103zile Synopis \u015fi Mikras Asias. E un b\u0103rbat trecut de prima tinere\u0163e, m\u0103t\u0103h\u0103los, cu m\u00e2inile b\u0103t\u0103torite de munca p\u0103m\u00e2ntului. Are vocea puternic\u0103, adun\u0103 lumea \u00een jurul lui. \u201eCum pot eu s\u0103 v\u00e2nd cartofii la pre\u0163ul vechi, al drahmei\u201c, se scuz\u0103 cu glas de tunet, \u201ec\u00e2nd apa \u015fi benzina le pl\u0103tesc \u00een euro? Cine poate s\u0103-mi cear\u0103 mie una ca asta?\u201d. La sf\u00e2r\u015fitul zilei, \u00eendurerat, \u00ee\u015fi adun\u0103 marfa \u00een co\u015furi. N-a reu\u015fit s\u0103 v\u00e2nd\u0103 nici jum\u0103tate, dac\u0103 e s\u0103 compar\u0103m cu v\u00e2nzarea pe care ar fi f\u0103cut-o el \u00een urm\u0103 cu c\u00e2\u0163iva ani, pe vremea drahmei.
\nCeea ce nu \u015ftie \u00eens\u0103 Mitsos se pare c\u0103 \u015ftie savantul american. El lanseaz\u0103 o teorie care ne face s\u0103 \u00een\u0163epenim \u00een scaune. Cum c\u0103, ar fi posibil\u0103, pentru ie\u015firea din criz\u0103, o divizare a monedei, un euro \u00een Sud \u015fi altul \u00een Nord; am\u00e2ndou\u0103 monede euro, va s\u0103 zic\u0103, doar c\u0103… Deoarece, ne explic\u0103 savantul, suntem noi o Uniune, dar suntem diferi\u0163i. \u015ei, pentru a-\u015fi condimenta discursul \u00een stil american \u015fi cu umor meridional, \u00eel citeaz\u0103 pe de Gaulle, care ar fi spus la un moment dat c\u0103 e greu s\u0103 ob\u0163ii unitate \u00eentr-o \u0163ar\u0103 ca Fran\u0163a, care are at\u00e2tea feluri de br\u00e2nz\u0103… Or, dac\u0103 \u015fi \u00een Fran\u0163a e greu din cauza diferen\u0163elor dintre tipurile de br\u00e2nz\u0103, ce s\u0103 faci \u00eentr-o Europ\u0103 \u00een care ciprio\u0163ii o prefer\u0103 dulce, olandezii tare etc., etc…
\nIes de la conferin\u0163\u0103. V\u0103d pe trotuar, \u00een fa\u0163a ie\u015firii, o cer\u015fetoare. A\u015fezat\u0103 pe jos, cu un picior sub ea. \u00cembrobodit\u0103 de nu i se vede deloc chipul. E slab\u0103. Pare b\u0103tr\u00e2n\u0103. Are \u015fi un tremurat al corpului, ritmic, care te duce cu g\u00e2ndul la boal\u0103.
\nNu \u015ftiu \u00eens\u0103 cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 c\u0103, \u00een momentul \u00een care sunt cel mai aproape de ea, undeva, \u00eentr-un buzunar al zdren\u0163elor cu care e \u00eembr\u0103cat\u0103, sun\u0103 un telefon mobil. \u201eBaba\u201d scoate de sub catrafuse o m\u00e2n\u0103 pentru a ajunge la telefon. M\u00e2na este a unei femei tinere, e alb\u0103 \u015fi nemuncit\u0103. \u015ei pentru ca \u015focul s\u0103 fie total, \u00eei aud \u015fi vocea, spun\u00e2nd \u00een rom\u00e2ne\u015fte: \u201eN-am str\u00e2ns cine \u015ftie ce, m\u0103 Gheorghi\u0163\u0103, c\u0103 aici, la col\u0163ul la care m-ai trimis, \u0103\u015ftia nu d\u0103\u201d…
\nAcum, ce s\u0103 vorbim de \u0163\u0103ri, de Sud \u015fi de Nord, de Charles de Gaulle \u015fi de felurile de br\u00e2nz\u0103, \u015fi s\u0103 nu ne g\u00e2ndim la oameni? De ce adic\u0103 unul este \u00eentr-un fel \u015fi altul \u00eentr-altul? De ce unul munce\u015fte ca un disperat la b\u0103tr\u00e2ne\u0163e \u015fi are ambi\u0163ia s\u0103 \u00eenve\u0163e \u015fi limba englez\u0103, iar altul, din acela\u015fi neam, \u00een plin\u0103 putere, st\u0103 cu m\u00e2na \u00eentins\u0103?
\nSuntem diferi\u0163i spune savantul, nu se pot aplica acelea\u015fi legi \u00een Nord \u015fi \u00een Sud. Suntem diferi\u0163i… Deci va trebui g\u0103sit un r\u0103spuns.
\nDar pentru diferen\u0163ele dintre felul cum oamenii se raporteaz\u0103 la propriul curs al vie\u0163ii cine ne va da un r\u0103spuns? Cum s\u0103 \u00een\u0163elegem faptul c\u0103 unul se na\u015fte cu sentimentul demnit\u0103\u0163ii \u015fi altul nu? \u015ei c\u0103, probabil, diferen\u0163ele de acolo \u00eencep, \u015fi nu de la euro, de la locul pe hart\u0103, de la felurile de br\u00e2nz\u0103 \u015fi a\u015fa mai departe?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
B\u0103tr\u00e2nic\u0103. Plin\u0103 la trup. Cu m\u00e2inile mari, muncite. Trece ca o vijelie prin secretariat. Dup\u0103 ce sunase la u\u015f\u0103 cu disperare. Ne arunc\u0103 peste um\u0103r un \u201eAm \u00eent\u00e2rziat. Vin de la lucru\u201c. \u015ei intr\u0103 \u00een clas\u0103, la curs. De dup\u0103 u\u015f\u0103 se aude glasul profesorului. Or\u0103 de limba englez\u0103. Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd se aude… Cite\u0219te mai mult »C\u00e2te feluri de br\u00e2nz\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[6210],"class_list":["post-18891","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-emigranti"],"views":1142,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18891","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18891"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18891\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18891"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18891"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18891"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}