{"id":18885,"date":"2014-05-09T11:05:33","date_gmt":"2014-05-09T09:05:33","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=18885"},"modified":"2014-05-09T11:05:33","modified_gmt":"2014-05-09T09:05:33","slug":"noah-epifanii-ecologiste","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/noah-epifanii-ecologiste\/","title":{"rendered":"\u201eNoah\u201c \u2013 epifanii ecologiste"},"content":{"rendered":"<p>Cel mai recent lungmetraj al lui Darren Aronofsky, Noah, este un blockbuster oarecum atipic, ce p\u0103streaz\u0103 linia tradi\u0163ionalist\u0103 pe care a pornit creatorul s\u0103u odat\u0103 cu \u201eThe Fountain\u201c. Indiferent de subiect, atunci c\u00e2nd se adapteaz\u0103 o \u201epoveste\u201c a Bibliei pot izbucni controverse, \u00een special \u00een r\u00e2ndul publicului religios. Pentru unii, Biblia reprezint\u0103 un fel de enciclopedie care \u00eenregistreaz\u0103 greut\u0103\u0163ile \u00eenfruntate de omenire \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputurile sale, \u00een timp ce, pentru al\u0163ii, nu este dec\u00e2t o carte cu \u201ebasme\u201c \u015fi evenimente mitologice fic\u0163ionalizate, care se afund\u0103 \u00eentr-o mla\u015ftin\u0103 fantastic\u0103. \u00cen mod paradoxal, Darren Aronofsky reu\u015fe\u015fte s\u0103 \u00eembine ambele perspective. Abordarea de c\u0103tre regizor a celei mai vechi pove\u015fti a potopului con\u0163ine cele mai spectaculoase efecte vizuale produse \u00een studio de ceva timp, dar, chiar \u015fi a\u015fa, e limitat\u0103 la o schem\u0103 de evenimente melodramatice, c\u0103rora nu le lipse\u015fte interpretarea tradi\u0163ional\u0103. Astfel, balan\u0163a tinde s\u0103 \u00eencline c\u00e2nd \u00eentr-o parte, c\u00e2nd \u00een cealalt\u0103, pentru c\u0103 odiseea monolitic\u0103 cu ocazionalele tu\u015fe cosmice ofer\u0103 fr\u00e2nturi ale unui vizionarism \u00een floare, inundat de un potop mai degrab\u0103 melodramatic dec\u00e2t dramatic.<br \/>\nFilmul lui Aronofsky are ca fundament solid povestea originar\u0103 din Biblie, dar \u00ee\u015fi permite c\u00e2teva libert\u0103\u0163i narative \u2013 Noe (Russel Crowe) este singurul om bun la suflet \u015fi vrednic \u00eentr-o lume dominat\u0103 de corup\u0163ie \u015fi de r\u0103utate, f\u0103c\u00e2nd parte din ultima linie de descenden\u0163i ai lui Seth. \u00cen momentul \u00een care Noe afl\u0103 prin intermediul unor viziuni c\u0103 Dumnezeu, numit \u00een film Creatorul, urmeaz\u0103 s\u0103-\u015fi distrug\u0103 \u00eentreaga crea\u0163ie din cauza pervertirii omenirii, acesta caut\u0103 r\u0103spunsul \u015fi construie\u015fte o arc\u0103 uria\u015f\u0103, care s\u0103 ad\u0103posteasc\u0103 toate animalele, toate fiin\u0163ele vii demne de o a doua genez\u0103. Astfel, doar Noe \u015fi, implicit, familia lui, plus toate speciile existente pe p\u0103m\u00e2nt pot supravie\u0163ui. Pe aceast\u0103 temelie, Aronofosky, al\u0103turi de co-scenaristul lui, Ari Handel, mai pipereaz\u0103 povestea ad\u0103ug\u00e2nd ingrediente de circumnstan\u0163\u0103. Astfel, Noah se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de scriptur\u0103, umpl\u00e2nd golurile ei cu informa\u0163ii adiacente. Spre exemplu, \u00een Genez\u0103 sunt men\u0163iona\u0163i cei trei fii ai lui Noe, dar nu \u015fi so\u0163ia lui. Filmul o \u201einventeaz\u0103\u201c, a\u015fa cum inventeaz\u0103 \u015fi o fat\u0103 r\u0103mas\u0103 orfan\u0103, Ila (Emma Watson), numai bun\u0103 de distribuit \u00eentr-o poveste de dragoste \u00een care e implicat \u015fi fiul mai mare al lui Noe, Shem (Douglas Booth). Prezen\u0163a Ilei nu este g\u00e2ndit\u0103 doar din punct de vedere rela\u0163ional, asta pentru c\u0103 ea reprezint\u0103, \u00een cele din urm\u0103, o proiec\u0163ie matern\u0103, care va asigura na\u015fterea viitoarelor genera\u0163ii. Surprizele fantastice \u015fi extrapol\u0103rile lui Aronofsky, care extind grani\u0163ele sale vizionare, apar \u00een \u201ereadaptarea\u201c \u00eengerilor c\u0103zu\u0163i cunoscu\u0163i ca Nephilim, transforma\u0163i \u00een ni\u015fte uria\u015fi de piatr\u0103 cu patru m\u00e2ini, numi\u0163i \u201eWatchers\u201c, \u015fi care \u00eel vor ajuta pe Noe \u00een construc\u0163ia corabiei. De asemenea, scenari\u015ftii \u00eei atribuie lui Noe un singur antagonist, care se trage din aceea\u015fi formul\u0103 schematic\u0103 a liniei descendente, Tubal-Cain (Ray Winstone), cu rol de intruziune \u015fi de r\u0103zvr\u0103tire \u00eempotriva miracolelor Creatorului.<br \/>\nAd\u0103ugirile narative par destul de fire\u015fti, ba chiar p\u0103streaz\u0103 tradi\u0163ia rabinic\u0103 \u201eMidrash\u201c, prin care supliment\u0103rile la nivel de poveste au rolul de a acoperi elipsele din Biblie \u015fi de a oferi un fir narativ dramatic c\u00e2t se poate de coerent. \u00cen ciuda acestor mici condiment\u0103ri (f\u0103r\u0103 sare) narative, scenariul are la baz\u0103 o poveste la fel de monocrom\u0103 ca \u015fi nuan\u0163ele p\u0103m\u00e2ntii ale costumelor personajelor sau ca p\u0103durile CGI-izate \u015fi lipsite de via\u0163\u0103. Este adev\u0103rat c\u0103 scenariul se schimb\u0103 atunci c\u00e2nd Noah se presupune c\u0103 ar trebui s\u0103 \u00eembrace pelerina unui blockbuster, \u015fi, tocmai de aceea, finalul filmului este marcat de mecanisme narative specifice unui astfel de film \u2013 replici melodramatico-cli\u015feizate, ac\u0163iune filmic\u0103 mai accentuat\u0103 etc. \u00cen schimb, Aronofsky, \u00een drumul s\u0103u c\u0103tre extrapolare \u015fi revigorare narativ\u0103, ofer\u0103, prin construc\u0163ia personajului Methusaleh (Anthony Hopkins), bunicul lui Noe, c\u00e2teva momente de tip gag. Asta pentru c\u0103 regizorul mizeaz\u0103 pe un umor care ar trebui s\u0103 mai alunge din preten\u0163iozitatea personajului \u2013 singura dorin\u0163\u0103 a b\u0103tr\u00e2nului Methusaleh, \u00eenzestrat cu putere divin\u0103, demonstrat\u0103 \u00eenc\u0103 de la \u00eent\u00e2lnirea acestuia cu nepotul lui, Noe, este cea de a m\u00e2nca fructe de p\u0103dure.<br \/>\nTema central\u0103 a filmelor lui Aronofsky este chinul la care se supune individul \u00een \u00eencercarea de a atinge perfec\u0163iunea. \u00cen Noah, individul este influen\u0163at de for\u0163e externe: Creatorul \u00eei transmite mesaje prin intermediul unor viziuni, care vor ap\u0103rea \u00een mai multe episoade puternic marcate emo\u0163ional \u015fi psihologic, la fel de \u201eextravagante\u201c ca montajul hip-hop din Requiem For A Dream. Din p\u0103cate, fuziunea ambi\u0163ioas\u0103 a lui Aronofsky se spulber\u0103 \u00een cea de-a doua jum\u0103tate a filmului \u015fi ia forma unei psihodrame pe mare, \u00een care Noe se lupt\u0103 cu con\u015ftiin\u0163a sa vinovat\u0103. Filmul se transform\u0103 \u00eentr-un mi\u015fma\u015f al suspansului \u015fi al melodramei, ilustr\u00e2nd, mai degrab\u0103, o criz\u0103 a materialului scris \u015fi nu o criz\u0103 de convingere religioas\u0103 a personajelor. Obsesia grandioas\u0103 tipic\u0103 personajelor lui Aronofsky este \u00eenlocuit\u0103, \u00een acest caz, de \u00eencercarea e\u015fuat\u0103 a scenari\u015ftilor de a crea o dram\u0103 autentic\u0103, ajung\u00e2nd, \u00een cele din urm\u0103, s\u0103 fie posesorii unor cli\u015fee specifice filmelor de ac\u0163iune. De asemenea, nu lipse\u015fe nici amprenta ideologic\u0103 din spatele filmului, surprins\u0103 prin frumuse\u0163ea fizic\u0103 a lui Shem, care pune \u00een balan\u0163\u0103 percep\u0163iile universale cu privire la popoarele semite.<br \/>\nNoah are \u015fi p\u0103r\u0163i bune, chiar originale, ele fiind tu\u015fele cu care opereaz\u0103 Aronofsky decupajul cinematografic \u2013 \u00een mare parte CGI. Chiar \u015fi a\u015fa, regizorul ofer\u0103 o recapitulare inteligent\u0103 a mitului Crea\u0163iei, \u00eencep\u00e2nd cu povestea lui Adam \u015fi Eva, reprezenta\u0163i prin dou\u0103 siluete aurii \u015fi luminoase, \u015fi continu\u0103 cu alte siluete pe fundalul unui cer de apus \u00een mai multe nuan\u0163e, care ilustreaz\u0103 evolu\u0163ia violen\u0163ei de-a lungul genera\u0163iilor. Efectele pristine ale crea\u0163iei lui Aronofsky sunt cele care evoc\u0103 geneza \u015fi trecerea ireversibil\u0103 a timpului, prin timelapse-uri spectaculoase, uneori plasate din perspectiva unei creaturi (broasc\u0103, \u015farpe) care, \u00een 3D, pot fi percepute ca un soi de P.O.V-urie ale \u201epersonajelor\u201c respective. Afirma\u0163iile lui Aronofsky cum c\u0103 Noah este primul film biblic care sus\u0163ine, mai degrab\u0103, mediul \u00eenconjur\u0103tor (\u00een englez\u0103 ar fi environmentalist film) \u015fi nu iertarea p\u0103catelor pot trezi scepticism, dar pot fi reg\u0103site \u015fi \u00een anumite secven\u0163e de mare impact. De asemenea, aceast\u0103 \u00eencadrare nou\u0103 \u00een spa\u0163iul cinematografic constituie \u015fi punctul de plecare a argumentelor cre\u015ftinilor contraria\u0163i de Noah \u015fi de povestea transpus\u0103 pe marele ecran. A\u015fa c\u0103, referitor la reclama\u0163iile publicului, o parte din ele nu ar trebui transferate spre Aronofosky, ci spre cel care st\u0103 cu c\u00e2teva etaje mai sus de el.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cel mai recent lungmetraj al lui Darren Aronofsky, Noah, este un blockbuster oarecum atipic, ce p\u0103streaz\u0103 linia tradi\u0163ionalist\u0103 pe care a pornit creatorul s\u0103u odat\u0103 cu \u201eThe Fountain\u201c. Indiferent de subiect, atunci c\u00e2nd se adapteaz\u0103 o \u201epoveste\u201c a Bibliei pot izbucni controverse, \u00een special \u00een r\u00e2ndul publicului religios. Pentru unii, Biblia reprezint\u0103 un fel de&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/noah-epifanii-ecologiste\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">\u201eNoah\u201c \u2013 epifanii ecologiste<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[150,83,11162],"class_list":["post-18885","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-cinema","tag-film","tag-noah"],"views":1397,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18885","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18885"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18885\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18885"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18885"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18885"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}