{"id":18879,"date":"2014-05-09T10:57:31","date_gmt":"2014-05-09T08:57:31","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=18879"},"modified":"2014-05-09T10:57:31","modified_gmt":"2014-05-09T08:57:31","slug":"revista-cinema-intre-ideologie-si-cultura-cinematografica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/revista-cinema-intre-ideologie-si-cultura-cinematografica\/","title":{"rendered":"Revista Cinema \u00eentre ideologie \u015fi cultur\u0103 cinematografic\u0103"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Revista Cinema a reprezentat \u00een perioada comunist\u0103 o component\u0103 important\u0103 a industriei cinematografice rom\u00e2ne\u015fti, fiind singura revist\u0103 de cultur\u0103 cinematografic\u0103 important\u0103 \u00een publicistica de specialitate a vremii. Ini\u0163ial (1923-1924) s-a numit Film, pentru ca apoi s\u0103 se numeasc\u0103 Cinema (1924-1948). Apari\u0163ia revistei a fost \u00eentrerupt\u0103 pentru o perioad\u0103 de 5 ani, din 1958 p\u00e2n\u0103 \u00een 1963. P\u00e2n\u0103 \u00een 1948 era o revist\u0103 bilunar\u0103, din 1963 devine revist\u0103 lunar\u0103 de cultur\u0103 cinematografic\u0103.<\/strong> <\/em><br \/>\nDe\u015fi tendin\u0163a general\u0103 este una de etichetare \u00een sens exclusiv propagandistic a revistei, o privire mai atent\u0103 asupra con\u0163inutului vizual \u015fi textual al acesteia dezv\u0103luie o dinamic\u0103 interesant\u0103 a revistei \u00een raport cu cele dou\u0103 elemente care au structurat parcursul s\u0103u, ideologia \u015fi cultura cinematografic\u0103. Este, pe de alt\u0103 parte, un fapt c\u0103 revista a devenit treptat (\u00eencep\u00e2nd cu anii 1970) \u015fi un spa\u0163iu de vehiculare a mesajelor ideologice privind rolul cinematografiei \u00een societate \u015fi metodele de realizare a produc\u0163iei cinematografice \u00een contextul realismului socialist.<br \/>\nDac\u0103 ne referim la rubricile constante ale revistei \u00een perioada anilor 1960, titlurile acestora nu sugereaz\u0103 sub nicio form\u0103 vreo tendin\u0163\u0103 de ideologizare a revistei, ceea ce nu se mai \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu anii 1970. \u00cen perioada 1960-1989 au fost introduse rubrici noi, ca Geografii sentimentale sau Oameni de aur ai studioului. Universul muncii \u00een universul filmului \u015fi altele. Prima rubric\u0103 oferea, de exemplu, un spa\u0163iu de \u00eent\u00e2lnire \u00eentre \u201eimaginea de via\u0163\u0103\u201c \u015fi \u201eimaginea de film\u201c, propun\u00e2nd o hart\u0103 a Rom\u00e2niei pe care erau punctate itinerarele cinea\u015ftilor \u00een c\u0103utare de teme \u015fi subiecte pentru filmele care trebuiau s\u0103 redea realitatea social\u0103 \u015fi economic\u0103 a \u0163\u0103rii, precum \u015fi experien\u0163ele cinematografice propriu-zise. Scopul unei astfel de rubrici era de a imprima un caracter na\u0163ional produc\u0163iei cinematografice: \u00een spa\u0163iul na\u0163ional erau plasate deopotriv\u0103 sursele de inspira\u0163ie ale cinea\u015ftilor (teme \u015fi subiecte pentru filme), c\u00e2t \u015fi resursele \u015fi condi\u0163iile materiale pentru realizarea filmelor (locuri de filmare). At\u00e2t temele filmelor, c\u00e2t \u015fi realizarea lor erau \u00eenscrise \u00een limitele fizice ale teritoriului na\u0163ional, de unde \u015fi titlul sugestiv al rubricii.<br \/>\nAccentele na\u0163ionale ale socialismului, mai ales \u00een anii 1980, s-au manifestat concret \u015fi \u00een tematica unora dintre rubricile revistei. Este vorba despre introducerea unei rubrici noi (aceasta neexist\u00e2nd \u00een prima jum\u0103tate a anilor 1970) care are ca tematic\u0103 limba na\u0163ional\u0103. Rubrica se intitula chiar Limba rom\u00e2neasc\u0103 \u00een filmul rom\u00e2nesc. \u00centr-o perioad\u0103 \u00een care na\u0163iunea de\u0163inea un rol simbolic central \u00een societate, valorizarea unui asemenea element fundamental al culturii poporului rom\u00e2n care red\u0103 \u00eentr-un grad \u00eenalt caracterul de specificitate al na\u0163iunii cap\u0103t\u0103 sens. Introducerea acestei problematici cu un puternic caracter \u201ena\u0163ional\u201c d\u0103 seama despre amploarea \u015fi intensitatea necesit\u0103\u0163ii politice de afirmare a caracteristicilor fundamentale ale na\u0163iunii. Aten\u0163ia \u015fi grija pentru p\u0103strarea \u015fi cultivarea \u201elimbii rom\u00e2ne\u015fti\u201c, inclusiv \u00een filme, reprezenta o alt\u0103 form\u0103 de manifestare a formulei na\u0163ionale a socialismului \u00een Rom\u00e2nia anilor 1970 \u015fi 1980.<br \/>\nUna dintre rubricile revistei, la \u00eenceputul anilor 1980, era \u00cen centrul aten\u0163iei: actorul, redenumit\u0103 ulterior \u00cen centrul aten\u0163iei: scenariul. De la actor la scenariu, adic\u0103 de la individ la produs, de la jocul actoricesc la text. Aceast\u0103 modificare nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103toare. Anumite elemente de context explic\u0103 reorientarea aten\u0163iei ideologilor \u00een domeniul culturii spre componenta scenariului. \u00cen martie 1971, la \u00eent\u00e2lnirea cu creatorii din domeniul cinematografiei, Ceau\u015fescu atr\u0103gea aten\u0163ia asupra faptului c\u0103 \u00een cinematografie nu se promova \u201eun concurs serios de scenarii\u201c. Importan\u0163a acordat\u0103 scenaristicii se justific\u0103 \u015fi prin faptul c\u0103 o asemenea component\u0103 era una \u00een mai mare m\u0103sur\u0103 susceptibil\u0103 de a \u00eencorpora imperativele ideologice ale epocii dec\u00e2t componenta reprezentat\u0103 de performan\u0163a actoriceasc\u0103, aceasta fiind \u00een mare parte ghidat\u0103 de con\u0163inutul scenariului. \u00cen condi\u0163iile \u00een care filmele trebuiau s\u0103 \u00eencorporeze \u015fi s\u0103 exprime (oficial) ideologia de partid \u015fi stat, cea mai eficient\u0103 zon\u0103 de interven\u0163ie nu era jocul actoricesc, ci scenariul care stabilea temele \u015fi ideile urm\u00e2nd a fi reflectate \u00een film.<br \/>\nDac\u0103 \u00een anii 1960 revista se caracteriza prin diversitate exprimat\u0103 mai ales prin varietatea rubricilor, pe de o parte, \u015fi prin spa\u0163iul alocat cinematografiei interna\u0163ionale, pe de alt\u0103 parte, aceast\u0103 situa\u0163ie se schimb\u0103 semnificativ \u00een cea de-a doua jum\u0103tate a anilor 1970. Reducerea treptat\u0103 a spa\u0163iului destinat evolu\u0163iilor \u015fi actualit\u0103\u0163ii cinematografiei interna\u0163ionale s-a suprapus cu reducerea semnificativ\u0103 a paginilor revistei: de la 32-40 de pagini \u00een anii 1960 la 24 de pagini \u00eencep\u00e2nd cu a doua jum\u0103tate a anilor 1970, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd acela\u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een 1989. Spa\u0163iul alocat informa\u0163iilor despre cinematografia interna\u0163ional\u0103 (articole, interviuri, cronici, coresponden\u0163e, critici, afi\u015fe) se reduce treptat, de la 55% la 31% din num\u0103rul total de pagini.<br \/>\n\u00cencep\u00e2nd cu anii 1970, tematica revistei devine \u00een mare parte circumscris\u0103 scopurilor politice \u015fi simbolice. Pentru a doua jum\u0103tate a anilor 1970 \u015fi anii 1980, revista a servit ca spa\u0163iu de vehiculare a imperativelor ideologice privind rolul, func\u0163iile, sursele \u015fi metodele produc\u0163iei cinematografice. Principalele tematici vizau dimensiunea de clas\u0103 a artei, imperativul l\u0103rgirii leg\u0103turilor cu membrii clasei muncitoare ca metod\u0103 de creare, elaborare \u015fi realizare a filmelor, promovarea categoriilor de personaje tipice care trebuiau s\u0103 se reg\u0103seasc\u0103 constant \u00een filmele rom\u00e2ne\u015fti (\u201eomul nou\u201c, \u201ecomunistul\u201c, \u201eoamenii muncii\u201c, \u201eactivistul\u201c),\u00a0 actualitatea ca \u201escop al filmelor\u201c, ca \u201efinalitate artistic\u0103-educativ\u0103\u201c, filmul de actualitate ca instrument politic de educare a maselor, ca o \u201ecronic\u0103 uman\u0103\u201c, cinematografia ca metod\u0103 de construc\u0163ie a culturii de mas\u0103.<br \/>\nUn alt element utilizat \u00een instrumentalizarea ideologic\u0103 a revistei este reprezentat de coperta revistei. Dac\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1971, pe coperta revistei se putea citi \u201erevist\u0103 lunar\u0103 de cultur\u0103 cinematografic\u0103\u201c, din 1971, c\u00e2nd se \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 Consiliul Culturii \u015fi Educa\u0163iei Socialiste \u015fi revista trece sub coordonarea acestui organism (subordonat at\u00e2t partidului c\u00e2t \u015fi statului), pe coperta revistei este introdus\u0103 afilierea ideologic\u0103: \u201eRevist\u0103 a Consiliului Culturii \u015fi Educa\u0163iei Socialiste\u201c. Referitor la componen\u0163a numeric\u0103 a tabloului de personaje ilustrat pe coperta 1 a revistei, \u00een anii 1960, \u00een majoritatea ilustra\u0163iilor era prezentat\u0103 o singur\u0103 persoan\u0103 (actor sau actri\u0163\u0103) \u00eentr-un plan apropiat; \u00een anii 1970, majoritatea ilustra\u0163iilor \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 constant un num\u0103r de trei persoane, de cele mai multe ori \u00een formula doi actori \u015fi o actri\u0163\u0103; \u00een anii 1980, regula se schimb\u0103 \u00een sensul \u00een care num\u0103rul actorilor sau actri\u0163elor prezentate pe copert\u0103 este redus f\u0103r\u0103 excep\u0163ie la doi. Practica ilustr\u0103rii copertei cu c\u00e2te dou\u0103 persoane sau dou\u0103 perechi (posibil\u0103 trimitere la ideea de cuplu preziden\u0163ial) a fost introdus\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu num\u0103rul 3 al revistei din martie 1982. Aceste modific\u0103ri pun \u00een eviden\u0163\u0103, pe de o parte, respingerea unui tipar de reprezentare consonant cu modelul \u201ehollywoodian\u201c care punea accent pe op\u0163iunea individual\u0103 transpus\u0103 \u00een valorizarea personajului principal, a \u201estarului\u201c, a eroului individual (valoriz\u00e2nd implicit caracterul spectaculos \u015fi comercialul) \u015fi, pe de alt\u0103 parte, adoptarea unui model marcat de \u201ecaracterul de clas\u0103\u201c, grupul devenind personajul central, personajul de tip colectiv. Ideea de star legitimeaz\u0103 pe cea de ierarhie, ideea c\u0103 nu orice persoan\u0103 poate fi demn\u0103 de interesul cinematografic, de unde \u015fi caracterul de spectaculozitate \u015fi intangibilitate. Odat\u0103 cu redefinirea modelului de reprezentare vizual\u0103 a copertei avem de-a face cu trecerea de la un \u201ecel\u0103lalt\u201c superior, inaccesibil, la un \u201eeu\u201c accesibil, banal, cu care oricine se poate identifica. Nu doar actorul sau actri\u0163a de pe coperta revistei merit\u0103 s\u0103 fie filmat sau filmat\u0103, ci \u015fi cel sau cea care \u00eei prive\u015fte. Modelul de reprezentare are la baz\u0103 ideea accentu\u0103rii asem\u0103n\u0103rilor \u00eentre eroii filmelor \u015fi privitorii lor \u015fi nu a diferen\u0163elor dintre ace\u015ftia, cel mai probabil \u00een sensul afirm\u0103rii principiului egalit\u0103\u0163ii \u00een dimensiunea valoriz\u0103rii lui socialiste.<br \/>\nRevista Cinema a reprezentat, pe de o parte, o interfa\u0163\u0103 permanent\u0103 \u00eentre normativele ideologice ale politicii oficiale \u00een domeniul cinematografiei \u015fi produc\u0163ia propriu-zis\u0103 de filme prin: politica editorial\u0103 care a reflectat tendin\u0163ele de accentuare a dimensiunii \u201ena\u0163ionaliste\u201c din planul politic (reducerea treptat\u0103 a spa\u0163iului alocat cinematografiei interna\u0163ionale); politizarea con\u0163inutului revistei \u00eencep\u00e2nd cu prima parte a anilor 1980 (redarea unor fragmente din expuneri \u015fi cuv\u00e2nt\u0103ri ale pre\u015fedintelui, din documente oficiale de partid privind politicile culturale \u00een domeniul artei \u015fi al cinematografiei, texte destinate prezent\u0103rii festivalului na\u0163ional \u201eC\u00e2ntarea Rom\u00e2niei\u201c); introducerea constant\u0103, debut\u00e2nd cu anii 1980, a unor imagini \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u00e2nd fie pre\u015fedintele, fie cuplul preziden\u0163ial \u00een diferite ipostaze oficiale; introducerea imaginii-cadru, respectiv portretul pre\u015fedintelui \u00een primele pagini ale revistei \u00eencep\u00e2nd cu anul 1982; promovarea unei dimensiuni de mas\u0103 a artei cinematografice. Pe de alt\u0103 parte, revista a oferit \u015fi un spa\u0163iu (semnificativ mai restr\u00e2ns) pentru exprimarea subtil\u0103 a unor idei \u015fi viziuni critice asupra racordului problematic dintre fenomenul cinematografic \u015fi realitatea social\u0103 \u015fi politic\u0103 a timpului, l\u0103s\u00e2nd loc \u015fi pentru identificarea a ceea ce am putea numi valorile \u015fi sensurile tari ale acestei arte pentru biografia cultural\u0103 a unei societ\u0103\u0163i \u015fi a contextului ei istoric.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Revista Cinema a reprezentat \u00een perioada comunist\u0103 o component\u0103 important\u0103 a industriei cinematografice rom\u00e2ne\u015fti, fiind singura revist\u0103 de cultur\u0103 cinematografic\u0103 important\u0103 \u00een publicistica de specialitate a vremii. Ini\u0163ial (1923-1924) s-a numit Film, pentru ca apoi s\u0103 se numeasc\u0103 Cinema (1924-1948). Apari\u0163ia revistei a fost \u00eentrerupt\u0103 pentru o perioad\u0103 de 5 ani, din 1958 p\u00e2n\u0103 \u00een&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/revista-cinema-intre-ideologie-si-cultura-cinematografica\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Revista Cinema \u00eentre ideologie \u015fi cultur\u0103 cinematografic\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[11156,11157],"class_list":["post-18879","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-revista-cinema","tag-reviste-perioada-comunista"],"views":1480,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18879","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18879"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18879\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18879"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18879"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18879"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}