{"id":18877,"date":"2014-05-09T10:55:56","date_gmt":"2014-05-09T08:55:56","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=18877"},"modified":"2014-05-09T10:55:56","modified_gmt":"2014-05-09T08:55:56","slug":"carturarul-micii-rome","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/carturarul-micii-rome\/","title":{"rendered":"C\u0103rturarul \u201eMicii Rome\u201c"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Ion Buza\u015fi,\u00a0 <em>Andrei Mure\u015fanu \u2013 Monografie,<\/em> Ed. Charmides, Bistri\u0163a, 2013<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p><\/blockquote>\n<p>Inspirat \u015fi bine \u00eentocmit, ca \u00een tot ce scrie \u015fi public\u0103 de aproape o jum\u0103tate de secol, cel mai important c\u0103rturar al Blajului de azi, Ion Buza\u015fi, \u00ee\u015fi deschide noua edi\u0163ie, rev\u0103zut\u0103 \u015fi completat\u0103, a monografiei \u00eenchinate lui Andrei Mure\u015fanu, cu citatul din Epigonii lui Mihai Eminescu, care se \u00eencheie cu versul \u201ePreot de\u015ftept\u0103rii noastre, semnelor vremii profet\u201c.<br \/>\nIdeile c\u0103l\u0103uzitoare ale \u00eentregii monografii sunt sintetizate \u00een acest Cuv\u00e2nt \u00eenainte, din care citez, fragmentar: \u201ePu\u0163ini poe\u0163i din literatura noastr\u0103 au fost at\u00e2t de consecven\u0163i: \u015fi elogiile \u015fi contest\u0103rile lor au fost f\u0103cute la o \u00eenalt\u0103 temperatur\u0103 a convingerilor \u2013 p\u0103tima\u015f, unilateral.<br \/>\n\u00cenainte de a fi poet, Andrei Mure\u015fanu este un mit, un simbol, o con\u015ftiin\u0163\u0103 civic\u0103 exemplar\u0103. A intrat definitiv \u00een triada de aur a Revolu\u0163iei transilvane de la 1848: Simion B\u0103rnu\u0163iu, Avram Iancu \u015fi Andrei Mure\u015fanu \u2013 Ideologul, Lupt\u0103torul \u015fi Poetul. A\u015fa i-a v\u0103zut Eminescu \u00een Epigonii \u015fi \u00een poemele postume ce i le-a dedicat: \u00abPreot de\u015ftept\u0103rii noastre, semnelor vremii profet\u00bb, \u015fi mai ales prin R\u0103sunet, cunoscut de \u00eentreaga suflare rom\u00e2neasc\u0103 prin \u00eenceputul abrupt de vers: \u00abDe\u015fteapt\u0103-te, rom\u00e2ne\u00bb, \u2013 de\u015fi Eminescu a cunoscut aproape toat\u0103 crea\u0163ia poetic\u0103 a lui Andrei Mure\u015fanu\u201c.<br \/>\nCapitol de capitol \u015fi paragraf de paragraf, criticul \u015fi istoricul literar \u00eencearc\u0103 \u015fi reu\u015fe\u015fte s\u0103-\u015fi argumenteze opiniile enun\u0163ate, prin cercet\u0103ri bibliografice \u015fi de arhiv\u0103 aduse la zi.<br \/>\nAstfel, \u00een capitolul I, Omul, care se deschide cu un citat din poemul scris de Eminescu \u00een 1876, sunt identificate \u015fi stabilite \u201er\u0103d\u0103cinile\u201c Mure\u015fenilor din Bistri\u0163a, cu \u00eencreng\u0103turile toate \u015fi numele lor autentice, \u201etreptele form\u0103rii\u201c lui Andrei \u00eencep\u00e2nd cu anii 1816-1832, \u00een ora\u015ful natal, apoi elev la Blaj (1832-1838), profesor \u015fi gazetar la Bra\u015fov, al\u0103turi de George Bari\u0163iu (1838-1850), func\u0163ionar \u015fi gazetar la Sibiu (1850-1861) \u015fi \u00een final, din nou la Bra\u015fov, \u00eentre anii 1861-1863, unde moare \u00eenc\u0103 t\u00e2n\u0103r.<br \/>\nCapitolul II, Opera este dedicat Poeziei, \u015fi se deschide cu acest citat din Andrei Mure\u015fanu: \u201ePoezia a fost limba de comunica\u0163iune \u00eentre cei ap\u0103sa\u0163i \u015fi \u00eenfiera\u0163i cu marca sclaviei. Poezia a fost \u015fi va fi totdeauna apostolatul \u015fi prop\u0103\u015fitorul libert\u0103\u0163ii cu care este a\u015fa de str\u00e2ns \u00eenrudit\u0103\u201c.<br \/>\n\u201e\u00cen oglinda criticii\u201c este examinat\u0103 evolu\u0163ia recept\u0103rii operei poetice a lui Andrei Mure\u015fanu, tenta\u0163iile sale de a-\u015fi lua un pseudonim, perioada parcurs\u0103 de la elegie erotic\u0103 la medita\u0163ie lamennaisian\u0103, consacrarea ca vizionar al unit\u0103\u0163ii noastre na\u0163ionale, prin \u201epoezia sa nemuritoare\u201c, imnul care ne-a \u00eenso\u0163it istoria, devenit un \u201enucleu al poeziei patriotice rom\u00e2ne\u015fti\u201c, \u00een special prin George Co\u015fbuc, \u015et. O. Iosif, Octavian Goga, din Ardeal, Alexe Mateevici din Basarabia.<br \/>\nNoi \u015fi originale \u00eemi apar fragmentele intitulate Andrei Mure\u015fanu \u015fi Grigore Vieru, Andrei Mure\u015fanu \u015fi Aron Cotru\u015f, Andrei Mure\u015fanu \u015fi Elena V\u0103c\u0103rescu, Andrei Mure\u015fanu \u015fi Radu Gyr, texte urmate de altele ca \u201eR\u0103sunetul\u201c \u015fi Marseilleza, Andrei Mure\u015fanu \u015fi Pet\u00f6fi Sandor, \u201eR\u0103sunetul\u201c \u015fi poezia italian\u0103 a anului 1848. La fel de interesante Ecouri critice \u00een \u201eDe\u015fteapt\u0103-te, rom\u00e2ne\u201c, Sonuri preeminesciene, Poetul religios \u015fi Ultima poezie a lui Andrei Mure\u015fanu.<br \/>\n\u00cen paginile dedicate Publicisticii sunt studiate ideile pedagogice, preocup\u0103rile sale de teoretician literar, opiniile despre cultura popular\u0103, o fa\u0163\u0103 necunoscut\u0103 \u2013 umoristul, toate \u00eenso\u0163ite de citate ample, diverse, conving\u0103toare.<br \/>\nNu este uitat nici \u201eTraduc\u0103torul\u201c, mai ales din german\u0103, limb\u0103 studiat\u0103 la gimnaziul din Bistri\u0163a, unele dintre traducerile sale av\u00e2nd \u015fi un caracter de pionerat.<br \/>\n\u00cen capitolul III, \u201eAndrei Mure\u015fanu \u00een con\u015ftiin\u0163a noastr\u0103\u201c, \u00eel vede \u201eevocat de poe\u0163i\u201c, \u201ev\u0103zut de arti\u015fti plastici\u201c, \u015fi prezent \u00eentr-un \u201eflorilegiu critic\u201c, ilustrat de nume ca: George Bari\u0163, Iosif Vulcan, Iosif \u015eterca \u015eulu\u0163iu, Aron Densu\u015fianu, George Sion, Titu Maiorescu, Gheorghe Bogdan-Duic\u0103, Octavian Goga, Ion Pop-Reteganul, Liviu Rebreanu, G. C\u0103linescu (\u201eAceast\u0103 Marseillez\u0103 rom\u00e2n\u0103 a distrus restul poeziei lui Mure\u015fanu, ce \u00eensemna totu\u015fi un pas \u00een progresul poeziei ardelene profetice, care avea s\u0103 culmineze \u00een Octavian Goga\u201c), Olimpiu Boita\u015f, Aurel R\u0103u (unul dintre monografii lui A. Mure\u015fanu), episcopul martir Iulian Hossu \u015fi Mircea Scarlat.<br \/>\n\u00cen total, o munc\u0103 imens\u0103, credibil\u0103, autoritar\u0103.<br \/>\nTot Ion Buza\u015fi de la Blaj a publicat la Eikon-ul clujean o edi\u0163ie, prefa\u0163\u0103 \u015fi tabel cronologic al poeziei \u015fi publicisticii lui Andrei Mure\u015fanu.<br \/>\nConsidera\u0163iile critice, care \u00eenso\u0163esc textele sunt, \u00een linii mari, cele cunoscute din monografie. La fel, tabelul cronologic.<br \/>\nP\u0103cat c\u0103 nu am spa\u0163iu s\u0103 reproduc \u015fi c\u00e2teva din analizele \u015fi exemplele date de A. Mure\u015fanu \u00een articolul C\u00e2teva reflexii asupra poeziei. La fel de atractive sunt \u015fi paginile din Rom\u00e2nul \u015fi poezia lui, ca \u015fi cele de o pedagogie superioar\u0103, din Tinerimea noastr\u0103 pe la \u015fcoalele publice, cu unele \u00eenv\u0103\u0163\u0103minte parc\u0103 \u015fi acum actuale.<br \/>\nVolumul se \u00eencheie cu un \u201eglosar\u201c de cuvinte locale, ardelene\u015fti, latinizante, dar \u015fi, apoteotic, cu un fragment din tabloul dramatic \u00eentr-un act Andrei Mure\u015fanu, al lui Mihai Eminescu.<br \/>\nLa fel de emo\u0163ionante, parc\u0103 mai acut actuale, sunt \u015fi versurile fragmentare din poemul Mure\u015fanu al lui Ion Pillat.<br \/>\nA treia carte, oferit\u0103 de Ion Buza\u015fi, Scriitorii \u015fi Blajul, mi-a fost trimis\u0103 cu urm\u0103toarea dedica\u0163ie: \u201eLui Ion Brad, scriitorul cu cele mai multe \u015fi mai frumoase pagini despre Blaj, care a \u00eenv\u0103\u0163at \u015fi pe al\u0163ii s\u0103 pre\u0163uiasc\u0103 \u015fi s\u0103 iubeasc\u0103 Blajul \u2013 \u00een semn de statornic\u0103 recuno\u015ftin\u0163\u0103\u201c.<br \/>\nM\u0103gulit, zic, de cuvintele prietenului meu, \u015fi trec\u00e2nd peste faptul c\u0103, dintre cele 41 de nume \u015fi de bio-bibliografii prezentate \u00een filele c\u0103r\u0163ii, ale mele sunt cele mai modeste \u015fi dep\u0103\u015fite \u00een timp, merit\u0103 s\u0103 fie l\u0103udat pentru aceast\u0103 nou\u0103 \u015fi mai ampl\u0103 versiune a vechiului s\u0103u volum, cu at\u00e2t de originale \u015fi necesare \u201emen\u0163iuni de istorie literar\u0103\u201c, cum se notific\u0103 \u00een subtitlu.<br \/>\nFoarte inspirat\u0103 se prezint\u0103 coperta \u00een centrul c\u0103reia figureaz\u0103 prima fotografie a lui Mihai Eminescu, adolescentul descins la Blaj \u00een prim\u0103vara lui 1966 (de la Cern\u0103u\u0163i, dup\u0103 decesul dasc\u0103lului s\u0103u peaiubit Aron Pumnul), atunci c\u00e2nd, descoperindu-\u015fi fruntea iluminat\u0103 de geniu, a exclamat: \u201eTe salut din inim\u0103, mic\u0103 Rom\u0103! Mul\u0163umescu-\u0163i, Dumnezeule, c\u0103 m-ai ajutat s-o pot vedea!\u201c<br \/>\n\u00cen jurul acestei fotografii emblematice, sunt a\u015fezate, \u00een chip de cunun\u0103, \u00een mod firesc, chipurile celor mai importan\u0163i scriitori lega\u0163i de \u201eMica Rom\u0103\u201c, prin via\u0163\u0103 sau oper\u0103, cei pleca\u0163i \u00een ve\u015fnicie, de la Andrei Mure\u015fanu \u015fi Timotei Cipariu, p\u00e2n\u0103 la prozatorul tragic Pavel Dan \u015fi la poetul nedrept\u0103\u0163it de istorie, Radu Brate\u015f. Regret c\u0103 lipse\u015fte Ion Ag\u00e2rbiceanu. \u015ei c\u0103, din gre\u015feal\u0103, s-a r\u0103t\u0103cit printre umbrele acestora fotografia venerabilului critic \u015fi istoric literar Nicolae Balot\u0103, \u00eenc\u0103 prezent \u00een via\u0163a noastr\u0103 literar\u0103.<br \/>\nDar, dincolo de toate acestea, r\u0103m\u00e2ne panorama istoric\u0103 ampl\u0103, a prezen\u0163ei at\u00e2tor nume celebre, care au \u015ftiut s\u0103 fac\u0103 din Blaj, din Biserica \u015fi \u015ecolile sale, un ora\u015f-simbol al rede\u015ftept\u0103rii na\u0163ionale a rom\u00e2nilor, \u00een continuitatea lor latin\u0103 pe p\u0103m\u00e2ntul vechii Dacii \u00een efortul lor de Unire cu \u201e\u0163ara\u201c, ora\u015ful de care s-au izbit valurile stalinismului cotropitor ca de o st\u00e2nc\u0103 neclintit\u0103.<br \/>\nCu m\u0103iestrie \u015fi gust impecabil, Ion Buza\u015fi a selectat, din via\u0163a \u015fi opera \u00eenainta\u015filor ca \u015fi ale unor oameni \u00eenc\u0103 prezen\u0163i \u00een via\u0163a \u201eMicii Rome\u201c eminesciene, momentele \u015fi g\u00e2ndurile cele mai semnificative \u015fi importante, multe \u00eenc\u0103 necunoscute, cum ar fi meritat de mult\u0103 vreme. Nu este spa\u0163iu aici \u015fi acum s\u0103 extragem unele e\u015fantioane din bog\u0103\u0163ia lor, adunat\u0103 \u00een paginile c\u0103r\u0163ii. E bine c\u0103 s-au selectat, mai pe larg, textele Caragiale, Co\u015fbuc, Ion Bianu, Ion Ag\u00e2rbiceanu, Victor Eftimiu, Ion Chinezu, Lucian Blaga, Petre \u0163u\u0163ea, Mircea Eliade.<br \/>\nLor li se adaug\u0103 textele unor bl\u0103jeni ca Timotei Cipariu, Augustin Bunea,<br \/>\nAl. Lupeanu-Melin, \u015etefan Manciulea, Nicolae Com\u015fa, Pavel Dan (cu pagini emo\u0163ionante) \u015fi Radu Brate\u015f.<br \/>\n\u00cenchei \u015fi aceste \u00eensemn\u0103ri, cum este firesc, l\u0103ud\u00e2nd \u00eenc\u0103 o dat\u0103 talentul, competen\u0163a \u015fi h\u0103rnicia lui Ion Buza\u015fi, cel mai prestigios c\u0103rturar din lungul \u015fir istoric al \u201eMicii Rome\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Ion Buza\u015fi,\u00a0 Andrei Mure\u015fanu \u2013 Monografie, Ed. Charmides, Bistri\u0163a, 2013 &nbsp; Inspirat \u015fi bine \u00eentocmit, ca \u00een tot ce scrie \u015fi public\u0103 de aproape o jum\u0103tate de secol, cel mai important c\u0103rturar al Blajului de azi, Ion Buza\u015fi, \u00ee\u015fi deschide noua edi\u0163ie, rev\u0103zut\u0103 \u015fi completat\u0103, a monografiei \u00eenchinate lui Andrei Mure\u015fanu, cu citatul din Epigonii&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/carturarul-micii-rome\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">C\u0103rturarul \u201eMicii Rome\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[11155,11154],"class_list":["post-18877","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-andrei-muresanu-monografie","tag-ion-buzasi"],"views":2225,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18877","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18877"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18877\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18877"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18877"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18877"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}