{"id":18871,"date":"2014-05-09T10:50:40","date_gmt":"2014-05-09T08:50:40","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=18871"},"modified":"2014-05-09T10:52:15","modified_gmt":"2014-05-09T08:52:15","slug":"psalm-arghezi-aproape-inedit","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/psalm-arghezi-aproape-inedit\/","title":{"rendered":"\u201ePsalm\u201c. Arghezi aproape inedit"},"content":{"rendered":"<p>&nbsp;<\/p>\n<p>O situa\u0163ie \u00eentruc\u00e2tva ambigu\u0103 \u00een privin\u0163a finis\u0103rii textului are un Psalm stingher printre aceste manuscrise din anii 1948-1955. Are titlul simplu, clar \u00eenscris, trimi\u0163\u00e2nd la seria cunoscut\u0103 de poeme cu acest titlu, ce traverseaz\u0103 toat\u0103 opera poetic\u0103 arghezian\u0103. E curat \u015fi cite\u0163 transcris pe o coal\u0103 \u00eentreag\u0103, pe o coloan\u0103 de sus p\u00e2n\u0103 jos, dar are \u00een mai multe locuri cuvinte \u00eentre paranteze rotunde, ca indiciu c\u0103 autorul urmeaz\u0103 s\u0103 revin\u0103 asupra lor. Textul are deplin\u0103 coeren\u0163\u0103 \u015fi cursivitate, dar nu este \u00eencheiat, av\u00e2nd \u00een final men\u0163iunea \u201eEt caetera\u201c, \u00eentre paranteze. \u00cen lateral, deta\u015fate, sunt notate la distan\u0163\u0103 unul de altul c\u00e2teva cuvinte de rezerv\u0103: \u201ecr\u0103c\u0103nate\u201c, \u201ev\u00e2n\u0103taie\u201c\u00a0 \u015fi \u201emocnite\u201c, cu scopul evident de a fi folosite \u00een versifica\u0163ie, pentru rime.<br \/>\nPunctua\u0163ia nu este definitivat\u0103 \u015fi ar necesita mai multe discu\u0163ii, din dou\u0103 categorii de probleme: prima \u2013 autorul \u00eensu\u015fi nu pune toate virgulele unde trebuie (de pild\u0103, \u00eenainte de vocativul \u201eIsuse!\u201c); a doua \u2013 \u00een edi\u0163ia de la Arad lipsesc \u00een transcriere semne de punctua\u0163ie existente \u00een manuscris, ca de pild\u0103: punctul dup\u0103 al doilea vers e \u00eenlocuit de virgul\u0103; lipsesc dou\u0103 puncte, \u00een finalul de vers \u201ese freac\u0103\u201c; lipse\u015fte punctul \u00een edi\u0163ia de la Arad \u015fi \u00een alte trei finaluri de vers (dup\u0103 \u201eomenesc\u201c, \u201ede la mine\u201c \u015fi dup\u0103 \u201evars\u0103\u201c), de\u015fi el exist\u0103 \u00een manuscris. Frazarea e aici mai scurt\u0103 \u015fi mai sacadat\u0103 dec\u00e2t \u00een alte poeme. Vehemen\u0163a \u015fi sarcasmul discursului o cer.<br \/>\nArghezi scrie pronumele cu prepozi\u0163ie \u201e\u00eentr\u2019\u00e2n\u015fii\u201c \u00een forma cu apostrof \u015fi \u00e2 din a, ce trebuie actualizat\u0103 ortografic \u00een forma \u201e\u00eentr-\u00een\u015fii\u201c, dup\u0103 regulile gramaticii antedecembriste \u015fi postdecembriste, coincidente \u00een acest caz.<br \/>\nDac\u0103 l\u0103s\u0103m deoparte problemele de punctua\u0163ie, dou\u0103 erori de lec\u0163iune (numai dou\u0103!) sunt mai grave \u00een edi\u0163ia de la Arad: 1. \u00cen versurile \u201e\u00cen pleoape,-n gene face urdori \u015fi clei, \u015fi pute\/ A plo\u015fni\u0163\u0103-mpuiat\u0103 \u00eentr-alte zeci \u015fi sute\u201c, edi\u0163ia de la Arad cite\u015fte adjectivul \u201e\u00eempuiat\u0103\u201c (plo\u015fni\u0163a care se \u00eenmul\u0163e\u015fte oribil \u00een zeci \u015fi sute de pui) \u00een forma ilogic\u0103 \u201e\u00eemp\u0103iat\u0103\u201c (cum s\u0103 accept\u0103m ideea aberant\u0103 de \u201eplo\u015fni\u0163\u0103 \u00eemp\u0103iat\u0103\u201c?); 2. Apoi, peste numai dou\u0103 r\u00e2nduri, \u00een versul: \u201ePe cellalt \u00eel m\u0103n\u00e2nc\u0103, se scutur\u0103, se freac\u0103:\u201c, pronumele demonstrativ \u201ecellalt\u201c este corectat \u00een edi\u0163ia de la Arad \u00een forma \u201ecel\u0103lalt\u201c din exces de zel; versul are nevoie de o silab\u0103 mai pu\u0163in \u015fi din acest motiv Arghezi l-a prescurtat \u00een forma \u201ecellalt\u201c. Cu toate aceste pu\u0163ine erori, putem spune c\u0103 manuscrisul Psalmului este cel mai bine transcris \u00een edi\u0163ia de la Arad (unul dintre pu\u0163inele de acest fel din volumul plin de erori), datorit\u0103 acurate\u0163ii grafiei argheziene din aceast\u0103 pagin\u0103.<\/p>\n<p>Ceea ce ne surprinde, ca tonalitate a discursului liric, \u00een acest psalm e absen\u0163a total\u0103 a caracterului imnic, de laud\u0103 adresat\u0103 Creatorului, specific\u0103 psalmilor biblici. Nu-i mai pu\u0163in adev\u0103rat c\u0103 aceast\u0103 tonalitate imnic\u0103 lipse\u015fte din to\u0163i psalmii arghezieni, devia\u0163i \u00eentr-o poezie a medita\u0163iei \u015fi a \u00eendoielii, subsumabile temei esen\u0163iale a cunoa\u015fterii. Psalmul inedit merge \u00eentr-o direc\u0163ie opus\u0103 fa\u0163\u0103 de tradi\u0163ia profund\u0103 a speciei, adopt\u00e2nd un limbaj al impreca\u0163iei \u015fi al afuriseniei pentru du\u015fmanii psalmistului. Tema este clar anun\u0163at\u0103 din primele dou\u0103 versuri: \u201e\u015ei iat\u0103 c\u0103 vr\u0103jma\u015fii m\u0103-mpresoar\u0103\/ Ca pe psalmistul de odinioar\u0103\u201c. \u00centreaga desf\u0103\u015furare ulterioar\u0103 a psalmului detaliaz\u0103 peisajul degrad\u0103rilor umane de care este \u00eenconjurat psalmistul cu o inepuizabil\u0103 \u015fi toxic\u0103 adversitate. Discursul poetic este ocupat \u00een \u00eentregime de verva pamfletar\u0103, sus\u0163inut\u0103 energic \u015fi productiv de cunoscuta inven\u0163ie verbal\u0103 \u015fi de panorama deplorabil\u0103 a dec\u0103derii sociale, a deprav\u0103rii \u015fi a invidiei. O lume infernal\u0103 \u00eel \u00eenconjoar\u0103 \u015fi \u00eel amenin\u0163\u0103 pe psalmist. Poetul \u015fi poemul se complac \u00een desf\u0103\u015furarea pitoreasc\u0103 a acestui mecanism al invectivei, hr\u0103nit de exemple nenum\u0103rate, p\u00e2n\u0103 la redundan\u0163\u0103, de multiplicare a r\u0103ului \u015fi de corup\u0163ie a credin\u0163ei dintr-un peisaj dezolant al imoralit\u0103\u0163ii, sfid\u0103tor, strig\u0103tor la cer prin caracterul s\u0103u imund. Discursul poetic este prins \u00een acest mecanism retoric de multiplicare a degrad\u0103rii umane \u015fi ajunge \u00eentr-un impas al acumul\u0103rilor, care ar trebui rezolvat printr-un final. Acel \u201e(Et caetera)\u201c din finalul manuscrisului tocmai acest sentiment al autorului \u00eel anun\u0163\u0103: de satura\u0163ie pamfletar\u0103, de epuizare a retoricii \u015fi a mecanismului invectivei.<br \/>\nMi se pare destul de limpede de ce trebuia ascuns acest manuscris \u00een anii 1950. E evident c\u0103 psalmistul din acest psalm are o referin\u0163\u0103 dubl\u0103: pe de o parte \u2013 la psalmistul biblic, \u015fi el profund \u00eentristat de decaden\u0163a omului \u015fi a lumii, pe de alt\u0103 parte \u2013 la condi\u0163ia lui Arghezi \u00eensu\u015fi, ca fost psalmist, \u00eentr-un regim politic total ostil, \u00eenver\u015funat \u00eempotriva lui \u015fi persecut\u00e2ndu-l prin tot felul de uneltiri, deconspir\u0103ri \u015fi condamn\u0103ri. Psalmul de aici se cere citit prin prisma condi\u0163iei ingrate a poetului \u00een anii 1950: \u201e\u015ei p\u00e2ntecele pline \u015fi botul c\u00e2rn \u015fi gros\/ Se-nghesuie-a\u0163\u00e2\u0163ate din cozi \u015fi m\u0103 descos.\/ Tot felul de vedenii \u015fi-ar\u0103t\u0103ri\/ Vor s\u0103 cunoasc\u0103 dac\u0103, amirosit de n\u0103ri,\/ Pus la dovezi \u015fi pip\u0103it \u00een lat,\/ Sunt mincinos cum cerem ori sunt adev\u0103rat\u201c. Avem sugerat\u0103 ingenios stilistic atmosfera suspiciunii \u015fi a verific\u0103rilor din anii instal\u0103rii regimului comunist, c\u00e2nd \u201eOrice z\u0103natec, orice \u015fui,\/ Are otrava, spurc\u0103ciunea \u015fi trufia lui\u201c. Concrete\u0163ea imaginarului diformit\u0103\u0163ilor \u015fi verva pamfletar\u0103 sunt ale celui mai bun Arghezi, din proz\u0103 sau din poezie. Peisajul politic are trimiteri precise la anti-intelectualitatea schimb\u0103rilor: \u201ese de\u015fteptar\u0103 pro\u015ftii\u201c, \u201es-au ciocoit r\u00e2nda\u015fii\u201c \u015fi la rusificarea rangurilor \u015fi a insemnelor puterii: \u201eCel poticnit sile\u015fte s\u0103-i stea statuia drept\/ C\u0103 nu se vede bine ce-i sp\u00e2nzur\u0103 pe piept:\/ O stea de o panglic\u0103 albastr\u0103, de grumaz,\/ \u015ei vrea s\u0103-i stea mai bine la nas \u015fi la obraz.\/ Ob\u00e2r\u015fia-i cereasc\u0103, a stelei, prin urmare:\/ A scobor\u00e2t de-a dreptul, la g\u00e2t, din Carul Mare\u201c. Alte poeme din aceast\u0103 perioad\u0103 au \u015fi mai clare atitudini anti-ruse\u015fti.<br \/>\nE, poate, inutil, \u00een ordinea limbajului poetic, s\u0103 dezv\u0103luim sau s\u0103 b\u0103nuim aluziile: Miron Radu Paraschivescu, care a scris virulent \u00eempotriva lui Arghezi, ar putea fi \u201eUnul \u015fcare\u0163 scr\u00e2\u015fne\u015fte, v\u00e2n\u0103t, \u015fi m\u0103 taie,\/ \u00cenjunghiindu-mi coapsa cu-o suli\u0163\u0103 de paie\u201c, dup\u0103 cum \u201eUn c\u0103rturar de slove m\u00e2njite, (n\u0103zdr\u0103van)\/ \u015fcare\u0163 M\u0103 scrie \u015fi m\u0103 bate (v\u00e2rtos) cu un cocean\u201c ar putea fi\u00a0 Sorin Toma, cel care scrisese \u00een Sc\u00eenteia articolul despre \u201epoezia putrefac\u0163iei \u015fi putrefac\u0163ia poeziei\u201c, prin care psalmistul fusese interzis \u015fi redus la t\u0103cere. Dar asemenea identific\u0103ri nu au alt\u0103 relevan\u0163\u0103 dec\u00e2t de a ar\u0103ta presiunile biografiei ingrate \u00een condi\u0163ia tulburat\u0103 a psalmistului.<br \/>\nCeea ce conteaz\u0103 \u015fi ceea ce r\u0103m\u00e2ne, dincolo de orice conjunctur\u0103, e performan\u0163a expresiv\u0103 a limbajului poetic. Psalmul, golit de metafizic, este deturnat spre un pamflet coroziv despre corup\u0163ia vremurilor politice \u015fi, mai ales, despre dec\u0103derea omului.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<blockquote><p><strong>Psalm<\/strong><br \/>\n\u015ei iat\u0103 c\u0103 vr\u0103jma\u015fii m\u0103-mpresoar\u0103<br \/>\nCa pe psalmistul de odinioar\u0103.<br \/>\n\u015ei p\u00e2ntecele pline \u015fi botul c\u00e2rn \u015fi gros<br \/>\nSe-nghesuie-a\u0163\u00e2\u0163ate din cozi \u015fi m\u0103 descos.<br \/>\nTot felul de vedenii \u015fi-ar\u0103t\u0103ri<br \/>\nVor s\u0103 cunoasc\u0103 dac\u0103, amirosit de n\u0103ri,<br \/>\nPus la dovezi \u015fi pip\u0103it \u00een lat,<br \/>\nSunt mincinos cum cerem ori sunt adev\u0103rat.<br \/>\nPicioare ca bu\u015ftenii \u015fi labe ca de fuse,<br \/>\nIsuse!<br \/>\n\u015echiopi cr\u0103c\u0103na\u0163i, ologi, t\u00e2r\u015fi\u0163i, sc\u00e2lcii<br \/>\nIes din gunoaie-aproape mor\u0163i, aproape vii,<br \/>\nDar nu vin ca la tine, destr\u0103b\u0103la\u0163i \u015fi corci,<br \/>\nS\u0103 le alung un diavol \u015fi s\u0103 li-l dau la porci.<br \/>\nOrice z\u0103natec, orice \u015fui,<br \/>\nAre otrava, spurc\u0103ciunea \u015fi trufia lui.<br \/>\nEi, nu la vindecare se \u00eembulzesc gr\u0103mad\u0103<br \/>\nCa str\u00e2mbii s\u0103 se dreag\u0103 \u015fi orbii s\u0103 mai vad\u0103,<br \/>\nS\u0103 suflu duh \u00eentr-\u00een\u015fii, s\u0103-i scap \u015fi s\u0103-i trezesc,<br \/>\nBolnavii de-adormire \u015fi vierme omenesc.<br \/>\nEi sunt vr\u0103jma\u015fi (de-a surda) \u015fi de-a bine.<br \/>\nTo\u0163i cer o datorie neluat\u0103 de la mine.<br \/>\nCei mai strica\u0163i la cuget \u015fi mai s\u0103raci \u00een piele<br \/>\nPoftesc sug\u00e2ndu-\u015fi limba la stihurile mele,<br \/>\nScrise pe scoici cu acul \u015fi c\u0103r\u0103mid\u0103 ars\u0103.<br \/>\nDe cum le ling, au colici, cutremure, \u015fi vars\u0103.<br \/>\nPe unul, vechi \u015fi ve\u015fted, ca foile l\u0103ptucii,<br \/>\nC\u00e2nd hot\u0103ra sf\u00e2r\u015fitul \u00eel podidir\u0103 mucii.<br \/>\nUnul scr\u00e2\u015fne\u015fte, v\u00e2n\u0103t, \u015fi m\u0103 taie,<br \/>\n\u00cenjunghiindu-mi coapsa cu-o suli\u0163\u0103 de paie,<br \/>\nUn c\u0103rturar de slove m\u00e2njite, (n\u0103zdr\u0103van)<br \/>\nM\u0103 scrie \u015fi m\u0103 bate (v\u00e2rtos) cu un cocean.<br \/>\nPuhavul r\u00e2nceze\u015fte \u015fi b\u00e2lb\u00e2ie lumin\u0103:<br \/>\n\u00cei las\u0103 gura bale \u015fi nasul lung r\u0103\u015fin\u0103.<br \/>\n\u00cen pleoape,-n gene face urdori \u015fi clei, \u015fi pute<br \/>\nA plo\u015fni\u0163\u0103-mpuiat\u0103 \u00eentr-alte zeci \u015fi sute.<br \/>\nUrechia, subsuoara dospesc \u00eentr-o duhoare<br \/>\nDe m\u0103dul\u0103ri zemoase, betege de scursoare.<br \/>\nPe cellalt \u00eel m\u0103n\u00e2nc\u0103, se scutur\u0103, se freac\u0103:<br \/>\nAr vrea s\u0103 fie spad\u0103 \u015fi barem nu e teac\u0103.<br \/>\nUnul, suit pe mas\u0103, ar \u00eensemna ceva,<br \/>\n\u00cencins pe tigva goal\u0103 cu nimb de mucava.<br \/>\n\u015ei chiv\u0103ra cu coarne dormind (a\u015fa)-ntr-un soclu<br \/>\nLas\u0103-ntrebarea dac\u0103-i mare-mp\u0103rat sau cioclu.<br \/>\nSe de\u015fteptar\u0103 pro\u015ftii \u015fi fiecare-\u015fi schimb\u0103<br \/>\nC\u0103ciula pe-o tichie de fir \u015fi prinde limb\u0103.<br \/>\nS-au ciocoit r\u00e2nda\u015fii, cu toate c\u0103-i mai str\u00e2ng<br \/>\nLa noduri \u00eenc\u0103l\u0163\u0103mintea dinspre piciorul st\u00e2ng.<br \/>\nCel poticnit sile\u015fte s\u0103-i stea statuia drept<br \/>\nC\u0103 nu se vede bine ce-i sp\u00e2nzur\u0103 pe piept:<br \/>\nO stea de o panglic\u0103 albastr\u0103, de grumaz,<br \/>\n\u015ei vrea s\u0103-i stea mai bine la nas \u015fi la obraz.<br \/>\nOb\u00e2r\u015fia-i cereasc\u0103, a stelei, prin urmare:<br \/>\nA scobor\u00e2t de-a dreptul, la g\u00e2t, din Carul Mare.<br \/>\n\u00cel \u00eenglodesc n\u0103dragii \u015fi haina-n cus\u0103turi<br \/>\nParc-ar avea de-a lungul negi cop\u0163i \u015fi b\u0103t\u0103turi.<br \/>\n(Et caetera)<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>&nbsp; O situa\u0163ie \u00eentruc\u00e2tva ambigu\u0103 \u00een privin\u0163a finis\u0103rii textului are un Psalm stingher printre aceste manuscrise din anii 1948-1955. Are titlul simplu, clar \u00eenscris, trimi\u0163\u00e2nd la seria cunoscut\u0103 de poeme cu acest titlu, ce traverseaz\u0103 toat\u0103 opera poetic\u0103 arghezian\u0103. E curat \u015fi cite\u0163 transcris pe o coal\u0103 \u00eentreag\u0103, pe o coloan\u0103 de sus p\u00e2n\u0103 jos,&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/psalm-arghezi-aproape-inedit\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">\u201ePsalm\u201c. Arghezi aproape inedit<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[11152,11151],"class_list":["post-18871","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-mansucrise-tudor-arghezi","tag-verusi-inedite-arghezi"],"views":1251,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18871","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18871"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18871\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18871"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18871"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18871"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}