{"id":18863,"date":"2014-05-09T10:38:51","date_gmt":"2014-05-09T08:38:51","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=18863"},"modified":"2014-05-09T10:38:51","modified_gmt":"2014-05-09T08:38:51","slug":"lectia-de-continuitate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/lectia-de-continuitate\/","title":{"rendered":"Lec\u0163ia de continuitate"},"content":{"rendered":"<p>Din volumul de convorbiri cu pre\u015fedintele Vladimir Putin, intitulat La Persoana \u00eent\u00e2i, aflu un \u201eam\u0103nunt\u201c mai mult dec\u00e2t pe deplin definitoriu \u00een ceea ce-l prive\u015fte. Un colaborator al s\u0103u evoc\u0103 momentul c\u00e2nd, dup\u0103 destr\u0103marea Uniunii Sovietice, tocmai devenise viceguvernator al ora\u015fului Sankt Petersburg. Instalat la Palatul Smoln\u00eei, sediul guvernului local, fostul ofi\u0163er KGB (e un fel de a spune, c\u0103ci unui lucr\u0103tor al unei at\u00e2t de perfec\u0163ionate \u015fi temute organiza\u0163ii atributul \u201efost\u201c nu i se potrive\u015fte dec\u00e2t dup\u0103 ce moare \u015fi poate nici atunci), dar \u015fi profesor universitar de Drept \u00een marele centru academic care este feericul ora\u015f de la gurile Nevei, a constatat c\u0103 de pe pere\u0163ii din \u00eenc\u0103perile celebrului palat se scoseser\u0103 din birouri portretele lui Vladimir Ilici Lenin. \u00cen multe dintre \u00eenc\u0103peri r\u0103m\u0103seser\u0103 doar cuiele \u00een care acestea fuseser\u0103 at\u00e2rnate sau g\u0103urile goale. Sic transit! Unii func\u0163ionari \u015fi demnitari locali de diverse ranguri, repede adaptabili la noile condi\u0163ii, au g\u0103sit de cuviin\u0163\u0103 s\u0103 pun\u0103 \u00een locul portretului lui Lenin pe cel al lui Boris El\u0163\u00een. De unde se vede c\u0103 istoria nu este \u015fi nici nu poate fi dec\u00e2t un lung \u015fir de&#8230; conjuncturi sau, cu un cuv\u00e2nt din noul limbaj de lemn de pe la noi: oportunit\u0103\u0163i (din aceea\u015fi familie cu oportunism). Ei bine, Vladimir Putin a dispus ca \u00een cuiul r\u0103mas stingher din cabinetul s\u0103u s\u0103 fie plasat\u0103 o gravur\u0103 \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u00e2ndu-l pe Petru cel Mare. Asta, f\u0103r\u0103 prea multe comentarii, a\u015fa cum de altfel \u00eei este obiceiul, mai ales c\u0103 mesajul con\u0163inut \u00eentr-un asemenea gest nu mai avea nevoie de nici o explica\u0163ie. Era mai clar \u015fi mai consistent dec\u00e2t o mie de discursuri sau de programe. \u00cen plus, un gest nu doar cum nu se poate mai motivat istoric (Sankt Petersburgul fiind, cum bine se \u015ftie, ctitoria de acum mai bine de trei secole a lui Petru), dar \u015fi polemic (Cine altcineva ar fi putut s\u0103-i ia a\u015fa-zic\u00e2nd locul lui Lenin?!). El anun\u0163a \u00eens\u0103 mai \u00eenainte de toate spiritul unui program politic de viitor al unui lider n\u0103scut, nu f\u0103cut, care avea s\u0103 accead\u0103 fulger\u0103tor la cele mai \u00eenalte func\u0163ii \u00een stat p\u00e2n\u0103 la cea de pre\u015fedinte al Federa\u0163iei Ruse.<br \/>\nBun psiholog, o atest\u0103 \u015fi cartea de confesiuni men\u0163ionat\u0103 la \u00eenceputul acestor \u00eensemn\u0103ri, nostalgic activ, cum se va ilustra \u00een tot ce a f\u0103cut p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, na\u0163ionalist intratabil, Putin va fi sim\u0163it atunci, la \u00eenceputul unei cariere fulminante, pe ce fond de a\u015ftept\u0103ri c\u0103dea. Mai bine zis, urma s\u0103 se ridice. \u00cen mentalul ru\u015filor, inclusiv al elitelor, \u00een primul r\u00e2nd al acestora, numele lui Petru cel Mare este asociat construc\u0163iei, inclusiv \u00een spirit, \u015fi Reformei (cu majuscul\u0103) aproape p\u00e2n\u0103 la sinonimie. Este vorba de reform\u0103 (cuv\u00e2nt total golit de sens \u00een ultimul sfert de veac \u00een Rom\u00e2nia) \u00eenf\u0103ptuit\u0103 la dimensiunile unei istorii \u015fi geografii imense, ale culturii \u015fi sufletului rusesc, cu efecte dintre cele ce se m\u0103soar\u0103 \u00een secole multe, micile sau marile \u201eruperi de ritm\u201c de pe parcurs nefiind dec\u00e2t ni\u015fte \u201eperestroici\u201c ce se pierd \u201e\u00eenghi\u0163ite\u201c repede de \u015fuvoiul Istoriei unui popor mesianic care, zicea Cioran, are Destin. E de reamintit \u00een acest context c\u0103 un mare filosof al istoriei, Arnold Toynbee, afirma f\u0103r\u0103 echivoc c\u0103 lumea arat\u0103, \u00een datele ei definitorii, a\u015fa cum ne-au creat-o trei oameni de geniu: Iulius Caesar, Petru cel Mare \u015fi Napoleon Bonaparte. Oricum, sunt semn\u0103turile cele mai ilustre ale unei opere de milenii.<br \/>\n\u00cen Jurnal de scriitor, Dostoievski consemneaz\u0103 apari\u0163ia, \u00een Russki Vestnik, a ultimei p\u0103r\u0163i a romanului Anna Karenina. Fiodor Mihailovici apreciaz\u0103 c\u0103 romanul lui Tolstoi \u201eeste perfect ca oper\u0103 de art\u0103\u201c, afirm\u00e2nd chiar c\u0103 \u201enimic din literaturile europene din epoca actual\u0103 nu se poate compara cu el\u201c. Plec\u00e2nd de la acest eveniment, creatorul Fra\u0163ilor Karamazov l\u0103rge\u015fte orizontul \u00een spa\u0163iu \u015fi timp. El prive\u015fte lucrurile deopotriv\u0103 sincronic \u015fi diacronic, subliniind, a\u015fa cum o f\u0103cuse nu o dat\u0103 (\u00een scrierile sau \u00een conferin\u0163ele rostite cu diverse ocazii) rolul capital al lui Pu\u015fkin \u2013 cel care \u201ea \u00eenceput adev\u0103rata \u00eentoarcere con\u015ftient\u0103 cu fa\u0163a spre popor\u201c, adic\u0103 \u201espre ce este al nostru&#8230; na\u0163ional\u201c de la reforma lui Petru cel Mare \u00eencoace, aceasta, reforma lui Petru, constituind deci, pentru Dostoievski, reperul fundamental. \u201e&#8230;Noi \u2013 scrie el \u00een Jurnal \u2013 am putea, fire\u015fte, s\u0103-i ar\u0103t\u0103m Europei direct sursa (romanului Anna Karenina \u2013 nota mea), adic\u0103 pe Pu\u015fkin \u00eensu\u015fi, ca dovada cea mai pregnant\u0103, ferm\u0103 \u015fi de necontestat a independen\u0163ei geniului rus \u015fi a dreptului acestuia la importan\u0163\u0103 universal\u0103, general uman\u0103 \u015fi unificatoare \u00een viitor. Din p\u0103cate \u2013 constata Dostoievski \u2013 oric\u00e2t i-am ar\u0103ta-o, mult\u0103 vreme de acum \u00eenainte scriitorii no\u015ftri tot nu vor fi citi\u0163i \u00een Europa, iar c\u00e2nd vor fi citi\u0163i, tot a\u015fa mult timp, nu vor fi \u00een\u0163ele\u015fi \u015fi pre\u0163ui\u0163i. De fapt, europenii nu sunt \u00een stare s\u0103-i aprecieze \u015fi asta nu pentru c\u0103 ar fi prea pu\u0163in capabili, ci pentru c\u0103 noi suntem pentru ei o cu totul alt\u0103 lume, parc\u0103 am fi pica\u0163i din lun\u0103, a\u015fa c\u0103 le este greu s\u0103 admit\u0103 chiar \u015fi existen\u0163a noastr\u0103\u201c.<br \/>\nSunt, s\u0103 recunoa\u015ftem, tulbur\u0103toare aceste note din Jurnalul lui Dostoievski, doar c\u0103 previziunea sa, potrivit c\u0103reia mult\u0103 vreme scriitorii ru\u015fi nu vor fi citi\u0163i, iar atunci c\u00e2nd vor fi citi\u0163i nu vor fi \u00een\u0163ele\u015fi \u015fi pre\u0163ui\u0163i, nu s-a adeverit. Nu cred c\u0103 se pot cita prea multe nume de scriitori din \u00eentreaga literatur\u0103 universal\u0103 at\u00e2t de citi\u0163i, at\u00e2t de studia\u0163i (\u00een cazul lui Dostoievski, nu numai de critici \u015fi istorici literari \u015fi de art\u0103, ci \u015fi de psihologi, psihanali\u015fti, psihiatri) ca marii scriitori ru\u015fi. Important este \u00eens\u0103 c\u0103 ideile, observa\u0163iile lui Dostoievski se \u00eenscriu \u00eentr-o dezbatere veche \u015fi mereu nou\u0103 privind ceea ce s-a numit europocentrismul, \u00een fond un anumit provincialism cultural occidental european. Tema era la acea vreme \u015fi mi se pare c\u0103 e \u015fi ast\u0103zi de o frapant\u0103 actualitate.<br \/>\nLa prima sa vizit\u0103 oficial\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate, \u00een calitate de pre\u015fedinte ales al Federa\u0163iei Ruse, \u015fi nu oriunde, ci \u00een Italia \u2013 \u00een trec\u0103t fie spus, \u0163ar\u0103 at\u00e2t de iubit\u0103 de Dostoievski \u2013 Vladimir Putin a dezvelit, la Roma, \u00eentr-un spa\u0163iu de o exorbitant\u0103 monumentalitate, rezon\u00e2nd cu cea a ora\u015fului s\u0103u natal, Sankt Petersburg, un monument al lui Pu\u015fkin, de o remarcabil\u0103 valoare artistic\u0103. Fapt semnificativ, menit, n-am nici o \u00eendoial\u0103, s\u0103 dovedeasc\u0103, o dat\u0103 \u00een plus, nu doar consecven\u0163a cu sine \u00eensu\u015fi a liderului rus, ci \u015fi s\u0103 sublinieze ideea unei continuit\u0103\u0163i ferme privind istoria \u015fi cultura unei mari na\u0163iuni. Pentru ru\u015fi, numai Dumnezeu, cu care ei, cum zicea un filosof, \u201ese \u00eenvecineaz\u0103\u201c, este mai presus de Petru cel Mare \u015fi de Pu\u015fkin. Asta o \u015ftie \u015fi o simte mai bine dec\u00e2t oricine cineva care, ca Putin, s-a n\u0103scut, a copil\u0103rit, a \u00eenv\u0103\u0163at, a iubit \u00een somptuosul \u015fi eroicul ora\u015f al C\u0103l\u0103re\u0163ului de Aram\u0103, capodoper\u0103 a sculptorului Falconet c\u0103reia poetul na\u0163ional al ru\u015filor avea s\u0103-i confere o identitate pentru totdeauna \u015fi care este \u201eemblema Petersburgului mitic\u201c, cu expresia lui Ion Iano\u015fi. Spre norocul lor \u015fi, poate, nenorocul altora, cineva, un leningr\u0103dean, n\u0103scut la \u00eenceputul anilor 50,\u00a0 cvasinecunoscut, dar cu siguran\u0163\u0103 a\u015fteptat, a ajuns pre\u015fedintele uria\u015fei \u0163\u0103ri de la R\u0103s\u0103rit. Al\u0163ii nu au avut un astfel de noroc. Dar norocul \u015fi-l mai fac \u015fi popoarele, aleg\u00e2nd omul potrivit la momentul potrivit al istoriei. Din p\u0103cate, nu e \u015fi cazul nostru, al rom\u00e2nilor!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Din volumul de convorbiri cu pre\u015fedintele Vladimir Putin, intitulat La Persoana \u00eent\u00e2i, aflu un \u201eam\u0103nunt\u201c mai mult dec\u00e2t pe deplin definitoriu \u00een ceea ce-l prive\u015fte. Un colaborator al s\u0103u evoc\u0103 momentul c\u00e2nd, dup\u0103 destr\u0103marea Uniunii Sovietice, tocmai devenise viceguvernator al ora\u015fului Sankt Petersburg. Instalat la Palatul Smoln\u00eei, sediul guvernului local, fostul ofi\u0163er KGB (e un&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/lectia-de-continuitate\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Lec\u0163ia de continuitate<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[11145,11144],"class_list":["post-18863","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-la-persoana","tag-volumul-de-convorbiri-cu-vladimir-putin"],"views":1074,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18863","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18863"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18863\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18863"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18863"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18863"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}