{"id":18844,"date":"2014-05-09T09:47:14","date_gmt":"2014-05-09T07:47:14","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=18844"},"modified":"2014-05-09T09:47:46","modified_gmt":"2014-05-09T07:47:46","slug":"esti-cool-si-daca-vorbesti-corect-romaneste","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/esti-cool-si-daca-vorbesti-corect-romaneste\/","title":{"rendered":"\u201eE\u015fti cool \u015fi dac\u0103 vorbe\u015fti corect rom\u00e2ne\u015fte\u201c"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: center;\"><strong>Marius Sala, vicepre\u015fedintele Academiei Rom\u00e2ne, \u00een dialog cu Titus Cri\u015eciu<\/strong><\/p>\n<p>Titus Cri\u015fciu: Citindu-v\u0103 impresionantul CV, v-a\u015f ruga s\u0103 arunca\u0163i o privire de sintez\u0103 asupra urcu\u015fului parcurs de cercet\u0103torul-student din 1953 p\u00e2n\u0103 la recunoscutul lingvist \u2013 academicianul de azi.<br \/>\nMarius Sala: C\u00e2nd m-am \u00eenscris la Facultatea de Litere din Bucure\u015fti eram convins c\u0103 voi deveni folclorist, ca bunicul meu, preotul Vasile Sala, care a fost \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor la Va\u015fc\u0103u \u015fi care a publicat, pe banii s\u0103i, o serie de culegeri de folclor. Am devenit \u00eens\u0103 lingvist pentru c\u0103, \u00eenc\u0103 din anul II de facultate, am fost angajat colaborator la Institutul de Lingvistic\u0103, unde lucrez \u015fi \u00een prezent, acum \u00een calitate de director. Am spus adesea c\u0103 Institutul a fost \u015fi este a doua cas\u0103 a mea.<\/p>\n<p>T.C.: C\u00e2nd v-a\u0163i hot\u0103r\u00e2t s\u0103 studia\u0163i lingvistica?<br \/>\nM.S.: Cum am spus deja, \u00eenc\u0103 din facultate. Am renun\u0163at la folclor pentru c\u0103, pe vremea studen\u0163iei mele, se studia a\u015fa-zisul \u201efolclor muncitoresc\u201c, care era foarte departe de basmele \u015fi legendele care \u00eemi \u00eenc\u00e2ntaser\u0103 copil\u0103ria \u015fi adolescen\u0163a, \u00een casa bunicului meu. Lingvistica, \u00een schimb, era un domeniu \u00een plin\u0103 ascensiune, ferit aproape total de influen\u0163a nefast\u0103 a ideologiei epocii. Am \u00eenceput cu dialectologia, o disciplin\u0103 oarecum apropiat\u0103 de folclor, pentru c\u0103 studia graiurile vorbite \u00een diverse zone ale \u0163\u0103rii.<\/p>\n<p>T.C.: Care dintre dasc\u0103lii dumneavoastr\u00e3 v-a marcat \u00een mod deosebit destinul? V\u0103 \u00eentreb pentru c\u0103 de multe ori de dasc\u0103l depinde ce ajungi, cine e\u015fti.<br \/>\nM.S.: Am avut norocul s\u0103 am \u201edasc\u0103li\u201c remarcabili \u00eenc\u0103 de la Liceul \u201eSamuil Vulcan\u201c din Beiu\u015f; profesorii mei de rom\u00e2n\u0103 (Vasile Bogza) \u015fi de istorie (Const. Duma-Suceveanu) mi-au trezit interesul pentru studiu. Apoi, la facultate, am \u00eent\u00e2lnit ni\u015fte \u201emon\u015ftri sacri\u201c, personalit\u0103\u0163i \u015ftiin\u0163ifice de mare anvergur\u0103, recunoscu\u0163i ca atare nu numai \u00een \u0163ara noastr\u0103, ci \u015fi \u00een str\u0103in\u0103tate, unde studiaser\u0103 \u015fi se formaser\u0103 \u00een perioada interbelic\u0103: Iorgu Iordan, Alexandru Rosetti, Alexandru Graur.<\/p>\n<p>T.C.: \u00ceng\u0103dui\u0163i-mi o mic\u0103 indiscre\u0163ie: \u00eel considera\u0163i pe Iorgu Iordan ca pe o persoan\u0103 decisiv\u0103 \u00een orientarea carierei Dvs.? Am pornit de la faptul c\u0103, la \u00eenceputuri, v-a fost conduc\u0103torul tezei de doctorat.<br \/>\nM.S.: Da, profesorul Iordan a avut un rol decisiv \u00een formarea mea ca lingvist, \u00eenc\u0103 din facultate. La orele de consulta\u0163ii, el mi-a \u00eendrumat primii pa\u015fi \u00een acest domeniu, m-a \u00eenv\u0103\u0163at ce trebuie s\u0103 citesc \u015fi cum s\u0103 citesc; discut\u00e2nd cu el am reu\u015fit s\u0103 \u00een\u0163eleg corect tot ce citeam, deci s\u0103-mi fac o cultur\u0103 lingvistic\u0103 de baz\u0103 solid\u0103. Apoi l-am cunoscut pe Alexandru Rosetti, o personalitate cu totul diferit\u0103, de la care am \u00eenceput s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163 fonetic\u0103 \u015fi istoria limbii, dar \u015fi s\u0103 m\u0103 interesez de metodele noi de cercetare \u00een lingvistic\u0103. Dup\u0103 ce am lucrat \u015fapte ani \u00een Sec\u0163ia de fonetic\u0103 \u015fi dialectologie condus\u0103 de profesorul Rosetti, profesorul Iordan mi-a propus s\u0103 m\u0103 mut la Sectorul de limbi romanice \u00eenfiin\u0163at de el, pentru c\u0103 \u00eencepusem s\u0103 m\u0103 ocup, la \u00eendemnul altui mare profesor, Emil Petrovici de la Cluj, de iudeospaniol\u0103. Acesta a fost momentul care a marcat o cotitur\u0103 \u00een cariera mea: debutasem ca dialectolog \u015fi fonetician, apoi am devenit romanist, adic\u0103 am \u00eenceput s\u0103 studiez comparativ limbile romanice sau neolatine, rom\u00e2na fiind, al\u0103turi de spaniol\u0103, francez\u0103, italian\u0103 sau portughez\u0103, una dintre ele. Prima contribu\u0163ie \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u00een acest nou domeniu a fost, \u00eentr-adev\u0103r, teza mea de doctorat despre fonetica iudeospaniolei din Bucure\u015fti, condus\u0103 de profesorul Iordan. Apoi, tot sub obl\u0103duirea sa, am devenit hispanist, orient\u00e2ndu-m\u0103 \u00een special spre spaniola american\u0103, \u00eempreun\u0103 cu un colectiv condus de mine, de data aceasta. T\u00e2n\u0103rul (pe atunci, prin anii \u201970-\u201980 ai secolului trecut!) colectiv de hispanistic\u0103 din Bucure\u015fti a devenit cunoscut \u00een lumea lingvisticii mondiale prin lucr\u0103rile consacrate spaniolei americane, care au primit premii \u015fi recunoa\u015ftere interna\u0163ional\u0103.<\/p>\n<p>T.C.: Ce anume a\u0163i mo\u015ftenit de la marii dumneavoastr\u00e3 \u00eenainta\u015fi cu scopul de a continua \u015fi des\u0103v\u00e2r\u015fi?<br \/>\nM.S.: De la profesorul Iordan am \u201emo\u015ftenit\u201c \u2013 ca s\u0103 reiau formularea dumneavoastr\u0103 \u2013ideea c\u0103 limba rom\u00e2n\u0103 are de c\u00e2\u015ftigat dac\u0103 este studiat\u0103 \u00een compara\u0163ie cu celelalte limbi romanice surori, pentru c\u0103 toate provin din latina popular\u0103 vorbit\u0103 \u00een diversele regiuni ale Europei cucerite de romani \u015fi, de aceea, seam\u0103n\u0103 toate \u00eentre ele \u00een ceea ce prive\u015fte structura gramatical\u0103 fundamental\u0103, chiar dac\u0103 par foarte diferite, pentru c\u0103 s-au dezvoltat \u00een condi\u0163ii sociale diferite \u015fi au suferit influen\u0163e diferite, de la limbile cu care au venit \u00een contact. De la profesorul Rosetti am \u00eenv\u0103\u0163at c\u0103 este esen\u0163ial s\u0103 facem cunoscute rezultatele cercet\u0103rilor noastre pe plan mondial, deci c\u0103 trebuie s\u0103 ne public\u0103m studiile \u015fi c\u0103r\u0163ile \u00een str\u0103in\u0103tate, \u00een limbi de circula\u0163ie universal\u0103, ca s\u0103 avem \u201evizibilitate\u201c interna\u0163ional\u0103. Iar de la profesorul Alexandru Graur am preluat ideea generoas\u0103 c\u0103 un savant nu trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eenchis \u00een turnul s\u0103u de filde\u015f, ci trebuie s\u0103 coboare \u00een agora, s\u0103 explice pe \u00een\u0163eles, unui public c\u00e2t mai larg, care sunt lucrurile esen\u0163iale legate de limba pe care o vorbim; de aceea, am publicat o serie de c\u0103r\u0163i de \u201epopularizare\u201c \u015fi colaborez \u015fi acum la revista Magazin istoric cu articole privind etimologia unor cuvinte.<\/p>\n<p>T.C.: Din perspectiva frumoasei dumneavoastr\u00e3 v\u00e2rste, travers\u00e2nd mai multe perioade istorice, care considera\u0163i c\u0103 a fost cea mai dificil\u0103 pentru afirmarea unui intelectual?<br \/>\nM. S.: Dificil\u0103 poate fi orice perioad\u0103 istoric\u0103, din diverse puncte de vedere. Sigur c\u0103 \u00een perioada comunist\u0103 era foarte greu s\u0103 fii la curent cu tot ce se scria \u00een alte \u0163\u0103ri, \u00een domeniul t\u0103u, pentru c\u0103 schimburile culturale erau foarte limitate; reu\u015feam s\u0103 citim c\u0103r\u0163i ap\u0103rute \u00een str\u0103in\u0103tate numai datorit\u0103 contactelor personale ale profesorilor no\u015ftri cu colegi ai lor din alte \u0163\u0103ri. Era, de asemenea, foarte greu s\u0103 prime\u015fti un pa\u015faport, ca s\u0103 po\u0163i participa la reuniuni \u015ftiin\u0163ifice interna\u0163ionale. Acum, dimpotriv\u0103, ai libertatea s\u0103 circuli oriunde \u00een lume ca s\u0103 te informezi, dar v\u0103d c\u0103 mul\u0163i dintre tinerii cercet\u0103tori nu au bani ca s\u0103-\u015fi poat\u0103 cump\u0103ra c\u0103r\u0163ile de care au nevoie sau s\u0103-\u015fi pl\u0103teasc\u0103 taxele de participare \u015fi de cazare la Congrese interna\u0163ionale.<\/p>\n<p>T.C.: Insist \u015fi, pornind de la aceste perioade istorice, v\u0103 propun s\u0103 insista\u0163i \u015fi asupra travaliului lingvistului.<br \/>\nM.S.: \u00cen lingvistic\u0103, ca de altfel \u00een orice alt\u0103 meserie, nu po\u0163i reu\u015fi dac\u0103 nu pui pasiune \u00een ceea ce faci, dac\u0103 nu munce\u015fti cu st\u0103ruin\u0163\u0103 \u015fi dac\u0103 nu e\u015fti dispus s\u0103 faci anumite sacrificii \u00een planul vie\u0163ii personale, ca s\u0103-\u0163i cl\u0103de\u015fti o carier\u0103 de succes.<\/p>\n<p>T.C.: De ce este necesar s\u0103 fie studiat\u0103 limba rom\u00e2n\u0103 \u015fi s\u0103 fie \u00eengrijit\u0103?<br \/>\nM.S.: Pentru c\u0103 felul cum te exprimi este \u201ecartea de vizit\u0103\u201c cu care te prezin\u0163i \u00een fa\u0163a lumii. Dac\u0103 vorbe\u015fti corect \u015fi ai un vocabular elevat, lumea te va percepe ca pe un om bine educat, cultivat \u015fi interesant. Dac\u0103 nu&#8230;<\/p>\n<p>T.C.: F\u0103r\u0103 dubii, \u015fcoala r\u0103m\u00e2ne factorul esen\u0163ial de ini\u0163iere al limbii. Azi, c\u00e2nd \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul nostru este considerat dificil (ca s\u0103 folosesc un termen decent), ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu limba rom\u00e2n\u0103 \u00een \u015fcoal\u0103?<br \/>\nM.S.: Am impresia c\u0103 nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 lucruri prea fericite, judec\u00e2nd dup\u0103 felul cum vorbesc tinerii din ziua de ast\u0103zi. \u015ei nu m\u0103 refer numai la abuzul de americanisme, la ceea ce se nume\u015fte romgleza pe care o auzim \u00een jurul nostru, asta e o mod\u0103 care va trece. Sup\u0103r\u0103toare sunt gre\u015felile grave de gramatic\u0103 \u015fi de exprimare.<\/p>\n<p>T.C.: Care este p\u0103rerea dumneavoastr\u00e3 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu propagarea prin mass-media, \u00eendeosebi TV, a unor a\u015fa-zise valori spirituale, care alunec\u0103 \u00een vulgaritate, \u00een agramatisme \u015fi pericliteaz\u0103 spa\u0163iul realelor noastre valori cultural-\u015ftiin\u0163ifice?<br \/>\nM.S.: Ce alt\u0103 p\u0103rere a\u015f putea avea, dec\u00e2t una foarte proast\u0103? At\u00e2ta vreme c\u00e2t tot ce intereseaz\u0103 este \u201eindicele de audien\u0163\u0103\u201c, \u015fi nu cultivarea bunului-gust sau a valorilor autentice, pare c\u0103 nu este nimic de f\u0103cut. Sigur c\u0103 mass-media gre\u015fe\u015fte grav oferind, mai ales tinerei genera\u0163ii, false modele. Dar s\u0103 sper\u0103m c\u0103 este numai o perioad\u0103 de tranzi\u0163ie \u015fi c\u0103 lucrurile se vor a\u015feza, cu timpul, pe f\u0103ga\u015ful lor normal. M\u0103 tem \u00eens\u0103 c\u0103 eu nu voi mai apuca s\u0103 m\u0103 bucur de aceast\u0103 normalitate!<\/p>\n<p>T.C.: Cum \u00eencearc\u0103 Academia s\u0103 repun\u0103 \u00een drepturi adev\u0103ratele valori, umilite \u00een timp de interese politice \u015fi r\u0103mase p\u00e2n\u0103 azi prea pu\u0163in cunoscute sau chiar necunoscute?<br \/>\nM.S.: \u00cen primul r\u00e2nd, Academia Rom\u00e2n\u0103 a primit \u00een r\u00e2ndurile ei o serie de personalit\u0103\u0163i remarcabile, persecutate de fostul regim politic, cum sunt istoricii Dan Berindei \u015fi Dinu Giurescu, ca s\u0103 dau numai dou\u0103 exemple. De asemenea, au devenit membri de onoare post mortem ai acestui for suprem personalit\u0103\u0163i din toate domeniile vie\u0163ii culturale \u015fi \u015ftiin\u0163ifice, scriitori, muzicieni, arti\u015fti plastici, savan\u0163i, care au tr\u0103it \u00een diaspora \u015fi au dus renumele Rom\u00e2niei pe toate meridianele globului; m\u0103 g\u00e2ndesc la Eugen Ionescu, Mircea Eliade, Constantin Br\u00e2ncu\u015fi \u015fi al\u0163ii. Organiz\u0103m reuniuni comemorative dedicate acestor figuri de seam\u0103 din cultura noastr\u0103 \u015fi \u00eencerc\u0103m s\u0103 le populariz\u0103m prin mass-media, at\u00e2t c\u00e2t ni se permite, din p\u0103cate prea pu\u0163in.<\/p>\n<p>T.C.: Av\u00e2nd \u00een vedere invazia de anglicisme \u015fi alte -isme, considera\u0163i c\u0103 e posibil\u0103 o \u00eemprosp\u0103tare a limbii noastre, cum a fost de pild\u0103 \u00een secolul al XIX-lea?<br \/>\nM.S.: \u00cemprumutul masiv de cuvinte din engleza american\u0103 este, cum am spus deja, o mod\u0103 (practicat\u0103 mai ales de semidoc\u0163i snobi) care va trece; multe \u00eemprumuturi inutile vor disp\u0103rea, pentru c\u0103 limba are o \u00een\u0163elepciune a ei, p\u0103streaz\u0103 numai vorbele \u015fi expresiile de care are realmente nevoie. G\u00e2ndi\u0163i-v\u0103, de pild\u0103, la soarta fran\u0163uzismelor din secolul pe care l-a\u0163i evocat. Pe de alt\u0103 parte, sigur c\u0103 limba se schimb\u0103 \u00een timp, f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 s\u0103-\u015fi modifice esen\u0163a. V\u0103 asigur c\u0103 rom\u00e2na nu va deveni o limb\u0103 anglo-saxon\u0103, ci va r\u0103m\u00e2ne o limb\u00e3 romanic\u0103!<\/p>\n<p>T.C.: De ce crede\u0163i c\u0103 a fost \u015fi \u00eenc\u0103 mai este contestat\u0103 noua versiune ortografic\u0103, cu \u201e\u00ee\u201c \u015fi din \u201e\u00e2\u201c \u015fi \u201esunt\u201c?<br \/>\nM.S.: \u00cen primul r\u00e2nd, pentru c\u0103 orice schimbare este incomod\u0103, mai ales dac\u0103 lucrurile se complic\u0103 u\u015for, \u00een loc s\u0103 se simplifice. \u00cen al doilea r\u00e2nd, pentru c\u0103 rom\u00e2nii au prins gustul contest\u0103rii, dup\u0103 decenii \u00eentregi \u00een care n-au \u00eendr\u0103znit s\u0103 deschid\u0103 gura. \u015ei, \u00een al treilea r\u00e2nd, dintr-o gre\u015fit\u0103 \u00een\u0163elegere a no\u0163iunii de libertate: dac\u0103 nu respect\u0103m legile statului \u015fi regulile elementare de bun\u0103 convie\u0163uire, de ce am respecta ni\u015fte norme ortografice \u201eimpuse\u201c de Academie?! Nu s-a \u00een\u0163eles \u00eenc\u0103 faptul c\u0103 respectarea legilor, a regulilor \u015fi a normelor, \u00een orice domeniu de activitate, este prima dovad\u0103 de civiliza\u0163ie.<\/p>\n<p>T.C.: De-a lungul anilor s-a spus c\u0103 stric\u0103torii de limb\u0103 sunt cei care \u00eentrebuin\u0163eaz\u0103 excesiv neologismele. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 unele neologisme s-au dovedit utile \u015fi au fost integrate. Azi, cine sunt stric\u0103torii de limb\u0103?<br \/>\nM.S.: Orice exces este d\u0103un\u0103tor, ca s\u0103 m\u0103 exprim \u00een truisme. \u00cen ceea ce prive\u015fte limba, \u201estric\u0103tori\u201c sunt, mai \u00eent\u00e2i, cei care fac gre\u015feli gramaticale grave (\u015fi, din p\u0103cate, nu sunt pu\u0163ini). Abia pe locul doi i-a\u015f men\u0163iona pe cei care vorbesc romgleza, pentru c\u0103 sunt convins c\u0103 le va trece!<\/p>\n<p>T. C.: Ca unul c\u0103ruia \u00eei pas\u0103 de ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu limba rom\u00e2n\u0103, simt nevoia unor emisiuni de exprimare \u015fi folosire a limbii, \u00eendeosebi \u00een zona TV, a\u015fa cum a avut c\u00e2ndva regretatul profesor Pruteanu \u015fi unde, uneori, a\u0163i fost consultat \u015fi dumneavoastr\u00e3. Chiar nu se pot relua?<br \/>\nM.S.: Nu eu sunt persoana c\u0103reia trebuie s\u0103-i adresa\u0163i aceast\u0103 \u00eentrebare. \u015ei eu sunt de p\u0103rere c\u0103 asemenea emisiuni ar fi foarte utile. Dac\u0103 va exista o ini\u0163iativ\u0103 \u00een acest sens din partea vreunui post de televiziune, eu \u015fi colaboratorii mei mai tineri din Institutul de Lingvistic\u0103 vom r\u0103spunde cu entuziasm \u015fi&#8230; profesionalism.<\/p>\n<p>T.C.: O dezbatere din trecut punea \u00een discu\u0163ie dac\u0103 lingvistica matematic\u0103 este lingvistic\u0103 sau matematic\u0103. Dumneavoastr\u00e3 unde crede\u0163i c\u0103 se \u00eencadreaz\u0103 aceast\u0103 disciplin\u0103?<br \/>\nM.S.: Fiind un tip de cercetare interdisciplinar\u0103, se \u00eencadreaz\u0103 \u015fi la lingvistic\u0103, \u015fi la matematic\u0103. Acad. Solomon Marcus v-ar putea r\u0103spunde cu mai mult\u0103 competen\u0163\u0103.<\/p>\n<p>T.C.: Sunte\u0163i directorul Institutului de Lingvistic\u0103 \u201eIorgu Iordan &#8211; Al. Rosetti\u201c, redactor-\u015fef la patru reviste de specialitate, autor sau redactor responsabil al unor lucr\u0103ri fundamentale \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, vicepre\u015fedinte al Academiei Rom\u00e2ne. Care dintre aceste func\u0163ii e preferat\u0103?<br \/>\nM.S.: V\u0103 e greu s\u0103 ghici\u0163i? Func\u0163ia de coordonator al unor lucr\u0103ri de lingvistic\u0103, postur\u0103 din care pot s\u0103 transmit experien\u0163a mea tinerilor cercet\u0103tori, pentru c\u0103 \u00eemi pas\u0103 de destinul lingvisticii rom\u00e2ne\u015fti, \u00een care cred cu t\u0103rie.<\/p>\n<p>T.C.: A ap\u0103rut volumul dumneavoastr\u00e3 Portrete \u015fi evoc\u0103ri. Crede\u0163i c\u0103 \u201ezeii\u201c trebuie cunoscu\u0163i cu am\u0103nuntul?<br \/>\nM.S.: Numai at\u00e2t c\u00e2t se las\u0103 ei s\u0103 fie cunoscu\u0163i!<\/p>\n<p>T.C.: C\u00e2teva considera\u0163ii despre recenta dumneavoastr\u00e3 deplasare \u00een Banat, \u00een special despre prima vizit\u0103 la Re\u015fi\u0163a.<br \/>\nM.S.: \u00cen Banat vin \u00eentotdeauna cu mare pl\u0103cere, pentru c\u0103 am mul\u0163i prieteni buni \u015fi vechi. C\u00e2t despre prima vizit\u0103 la Re\u015fi\u0163a, a fost o surpriz\u0103 deosebit de pl\u0103cut\u0103. Am descoperit un centru universitar modern \u015fi performant, condus cu competen\u0163\u0103 de o doamn\u0103 rector t\u00e2n\u0103r\u0103 \u015fi ambi\u0163ioas\u0103, cu certe calit\u0103\u0163i manageriale \u015fi cu mult entuziasm, c\u0103reia \u00eei doresc, cu sinceritate, mult succes \u00een viitor \u015fi&#8230; noroc! A\u015f \u00eendr\u0103zni s\u0103 spun c\u0103 mi-am f\u0103cut \u015fi aici prieteni, pe care m\u0103 voi bucura s\u0103-i rev\u0103d, dac\u0103 m\u0103 ve\u0163i mai invita.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Marius Sala, vicepre\u015fedintele Academiei Rom\u00e2ne, \u00een dialog cu Titus Cri\u015eciu Titus Cri\u015fciu: Citindu-v\u0103 impresionantul CV, v-a\u015f ruga s\u0103 arunca\u0163i o privire de sintez\u0103 asupra urcu\u015fului parcurs de cercet\u0103torul-student din 1953 p\u00e2n\u0103 la recunoscutul lingvist \u2013 academicianul de azi. Marius Sala: C\u00e2nd m-am \u00eenscris la Facultatea de Litere din Bucure\u015fti eram convins c\u0103 voi deveni folclorist,&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/esti-cool-si-daca-vorbesti-corect-romaneste\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">\u201eE\u015fti cool \u015fi dac\u0103 vorbe\u015fti corect rom\u00e2ne\u015fte\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[1],"tags":[11136,11137],"class_list":["post-18844","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-interviu-marius-sala","tag-volumul-portrete-si-evocari"],"views":1499,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18844","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18844"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18844\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18844"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18844"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18844"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}