{"id":18840,"date":"2014-05-09T09:42:18","date_gmt":"2014-05-09T07:42:18","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=18840"},"modified":"2014-05-09T09:42:18","modified_gmt":"2014-05-09T07:42:18","slug":"contexte-si-pretexte","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/contexte-si-pretexte\/","title":{"rendered":"Contexte \u015fi pretexte"},"content":{"rendered":"

Nimic despre Ucraina p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd actorii crizei nu vor ap\u0103rea \u00een scen\u0103 \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een hainele regelui din povestea lui Andersen. Goi, adic\u0103. Jocul din culise scap\u0103 ochiului neobi\u015fnuit cu manevre precum cele din spatele unui conflict at\u00e2t de periculos cum este cel din jurul Ucrainei. S\u0103 a\u015ftept\u0103m Adev\u0103rul \u015fi s\u0103 ne consol\u0103m cu ideea c\u0103 democra\u0163ia nu apare din spuma m\u0103rii \u015fi nici nu are v\u00e2rsta b\u0103tr\u00e2nei Elade. \u00cen Marea Britanie, p\u00e2n\u0103 la Primul R\u0103zboi Mondial, catolicii romani \u015fi protestan\u0163ii nu erau primi\u0163i la Oxford \u015fi Cambridge. \u00cen Fran\u0163a, femeile au ob\u0163inut drept de vot \u015fi de a fi alese abia \u00een 1944. Discriminarea rasial\u0103 a fost abolit\u0103 \u00een Statele Unite cu doar 50 de ani \u00een urm\u0103. \u00cen anii \u201960-\u201970, Portugalia \u015fi Spania erau sub regimurile autoritare ale lui Salazar \u015fi Franco. Iar popoarele din Europa de Est tr\u0103iau democra\u0163ia a\u015fa cum rezultase ea din \u00een\u0163elegerile lui Stalin cu Churchill. Na\u015fterea lumii moderne, plasat\u0103 de istorici \u00eentre Revolu\u0163ia francez\u0103 din 1789 \u015fi Marele R\u0103zboi din 1914-18, a fost un proces complicat \u015fi dureros. \u015ei \u00eenc\u0103 mai este.
\nMorala genocidului din Rwanda<\/strong>
\nComemorarea a dou\u0103 decenii de la genocidul din Rwanda a declan\u015fat \u00een Fran\u0163a o reac\u0163ie de dezvinov\u0103\u0163ire. Presa a preluat \u015ftafeta \u015fi, c\u00e2teva zile la r\u00e2nd, posturile de televiziune cu b\u0103taie \u00een str\u0103in\u0103tate nu au obosit s\u0103 transmit\u0103 reportaje \u015fi informa\u0163ii pentru a demonstra c\u0103 armata francez\u0103 nu a fost implicat\u0103 \u00een masacrul din 1994. Oficial, Parisul accept\u0103 doar p\u0103catele \u201eneutralit\u0103\u0163ii vinovate\u201c, ceea ce nu-i convinge nici m\u0103car pe francezi. Cercet\u0103torii vorbesc de o complicitate a Parisului cu regimul militar rwandez din acel timp. Belgia, implicat\u0103 ca \u015fi Fran\u0163a, a \u00eenfruntat cu luciditate propriile erori. \u00cen 2000, primul-ministru belgian Guy Verhofstadt a declarat la Kigali, \u00een fa\u0163a a 50.000 de ruandezi: \u201e\u00cen numele \u0163\u0103rii mele, \u00een numele poporului meu v\u0103 cer iertare\u201c. Dar nu numai Fran\u0163a \u015fi Belgia poart\u0103 vina – direct\u0103, indirect\u0103 \u2013 pentru genocidul din Rwanda. Paralizat\u0103 de erorile impardonabile pe care le f\u0103cuse, \u00een 1992, \u00een Somalia, ONU nu a reac\u0163ionat la timp pentru oprirea genocidului, iar Statele Unite s-au ar\u0103tat mai degrab\u0103 indiferente fa\u0163\u0103 de tragedie. \u00cen final, cu pre\u0163ul a 800.000 de victime, masacrul a luat sf\u00e2r\u015fit. Rwandezii au dep\u0103\u015fit singuri nenorocirea \u015fi, \u00eentr-un timp scurt, cei n\u0103p\u0103stui\u0163i au \u00een\u0163eles c\u0103 trebuie s\u0103 renun\u0163e la identitatea tribal\u0103, etnic\u0103, \u015fi s\u0103-\u015fi construiasc\u0103 una colectiv\u0103, de popor. Aceasta este morala genocidului din Rwanda. Dac\u0103 ar fi luat\u0103 \u00een seam\u0103, ea ar putea fi util\u0103 la solu\u0163ionarea unui alt conflict, oarecum similar, cel din Republica African\u0103, \u00een care sunt implicate \u015fi Fran\u0163a \u015fi ONU.
\nIngrata soart\u0103 a imigran\u0163ilor<\/strong>
\nLa 2 iulie 1964, pre\u015fedintele Lyndon Johnson semna Civil Right Act, un set de legi\u00a0 prin care era declarat\u0103 ilegal\u0103 discriminarea pe criterii de ras\u0103, culoare, religie, sex sau origine na\u0163ional\u0103. Tot \u00een acel an, pastorul de culoare Martin Luther King lansa, \u00eentr-un discurs public, profe\u0163ia r\u0103mas\u0103 \u00een istorie: \u201eI have a dream\u201c. Visul lui prevestea c\u0103 \u201e\u00eentr-o zi, aceast\u0103 na\u0163iune (cea american\u0103) se va ridica \u015fi va tr\u0103i adev\u0103ratul sens al credin\u0163ei c\u0103 oamenii se nasc egali\u201c. \u00cen 1968, King a fost asasinat. Nu \u015fi ideile lui. Pre\u015fedintele Barack Obama, el \u00eensu\u015fi un descendent al afro-americanilor, a \u0163inut s\u0103 comemoreze \u00eemplinirea unei jum\u0103t\u0103\u0163i de secol de la abolirea rasismului chiar \u00een Texas, statul \u00een care mi\u015fcarea rasist\u0103 a avut unele dintre cele mai puternice convulsii. Ceremonia a fost organizat\u0103 \u00een Biblioteca \u201eLyndon B. Johnson\u201c din Austin, \u00een prezen\u0163a fo\u015ftilor pre\u015fedin\u0163i Jimmy Carter, Bill Clinton\u00a0 \u015fi George W. Bush. Obama a elogiat reformele ini\u0163iate de Johnson privind drepturile civile. \u201eAcestea au fost benefice pentru voi, dar \u015fi pentru mine\u2026\u201c a spus Obama f\u0103c\u00e2nd astfel trimitere la \u00eemplinirea profe\u0163iilor lui King. Pre\u015fedintele american a respins \u00eencerc\u0103rile actuale de renun\u0163are la programele ini\u0163iate c\u00e2ndva de Johnson \u00een domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii \u015fi educa\u0163iei. \u201eResping un astfel de cinism pentru c\u0103 eu am tr\u0103it cu promisiunile (hr\u0103nite de) eforturile lui Lyndon B. Johnson; pentru c\u0103 Michelle (so\u0163ia) a tr\u0103it \u00een mo\u015ftenirea acestor eforturi; pentru c\u0103 fiicele mele au tr\u0103it \u00een mo\u015ftenirea acestor eforturi… Pentru c\u0103 milioane de persoane din genera\u0163ia mea au putut s\u0103 preia \u015ftafeta a ceea ce el ne-a l\u0103sat\u201c.
\nTradi\u0163ia de stat f\u0103urit de emigran\u0163i, cultul egalit\u0103\u0163ii \u015fi, mai ales, rapida dezvoltare \u015fi prosperitatea au f\u0103cut din Statele Unite un p\u0103m\u00e2nt al f\u0103g\u0103duin\u0163ei. De secole, frontierele americane sunt trecute legal sau clandestin de str\u0103ini, mai ales de latinoamericani, \u00een speran\u0163a salv\u0103rii de la mizerie \u015fi s\u0103r\u0103cie. \u00cen 2008, la primul mandat, \u015fi \u00een 2012, la al doilea, pre\u015fedintele Obama a promis protejarea legal\u0103 a imigran\u0163ilor, reglementarea statutului clandestinilor tolera\u0163i tacit dar expu\u015fi oric\u00e2nd expulz\u0103rii. Cu toate acestea, dup\u0103 cum pretinde publica\u0163ia New York Times, \u00een timpul administra\u0163iei democrate au fost expulza\u0163i din Statele Unite peste dou\u0103 milioane de emigran\u0163i, tot at\u00e2t c\u00e2\u0163i au fost expulza\u0163i \u00een cele dou\u0103 mandate ale republicanului George W. Bush. \u00cen ultima vreme, \u00een ora\u015fele Houston, San Diego \u015fi Boston au avut loc mari manifesta\u0163ii de strad\u0103 pentru ap\u0103rarea imigran\u0163ilor. Demonstran\u0163ii purtau pancarte pe care era scris: \u201eObama, opre\u015fte expulz\u0103rile\u201c. \u201eNu pot ignora legile privind imigra\u0163ia\u201c, a afirmat pre\u015fedintele, amintind c\u0103 \u00eencerc\u0103rile de reglementare a statutului imigran\u0163ilor clandestini nu trece de Congres. Voi cere \u2013 a precizat apoi \u2013 s\u0103 se treac\u0103 \u00een revist\u0103 practicile actuale astfel ca expulz\u0103rile s\u0103 fie f\u0103cute \u201ecu mai mult\u0103 umanitate\u201c.
\nUn rom\u00e2n \u00een disput\u0103 cu Papa<\/strong>
\nRadu Vr\u00e2nceanu, doctor \u00een \u015ftiin\u0163e economice, director al Centrului de cercet\u0103ri ESSEC din Paris \u015fi colegul s\u0103u, Marc Guyot, nu au avut cuvinte de laud\u0103 pentru reflec\u0163iile Papei Francisc privind economia liberal\u0103. \u201e\u00cen numele respectului persoanei umane, Papa Francisc se vrea antiliberal \u015fi nu are dreptate… \u00cen absen\u0163a liberalismului apar s\u0103r\u0103cia, corup\u0163ia \u015fi lipsa infrastructurilor publice… Considerentele Papei privind criza financiar\u0103 din 2008 ne face s\u0103 r\u00e2dem\u201c, afirm\u0103 f\u0103r\u0103 menajamente cei doi profesori-economi\u015fti. Reac\u0163ia deloc catolic\u0103 a acestora a fost g\u0103zduit\u0103 de ziarul La Tribune, dup\u0103 ce Vaticanul a publicat \u00een \u00eentregime textul enciclicei papale, Evangelii Gaudium (\u201eBucuriile \u00een Evanghelie\u201c) consacrat\u0103 tr\u0103irilor omului religios de azi, atitudinilor sale etice. Problemele economice, tratate doar \u00een dou\u0103 paragrafe, \u00eei prilejuiesc Sanctit\u0103\u0163ii Sale s\u0103 pretind\u0103 imperativ: \u201eNu economiei excluderii\u201c \u015fi \u201eNu noii idolatrii a banului\u201c. Papa aminte\u015fte de ispita \u015fi tirania banului: \u201eCa \u00een porunca \u00abs\u0103 nu ucizi\u00bb, care pune stavil\u0103 f\u0103r\u0103delegilor pentru a fi protejat\u0103 via\u0163a fiin\u0163ei\u00a0 umane, noi trebuie s\u0103 spunem, ast\u0103zi, \u00abnu disparit\u0103\u0163ilor sociale \u015fi economiei excluderii\u00bb, pentru c\u0103 o astfel de economie ucide. Nu este posibil s\u0103 d\u0103m \u015ftiri despre cre\u015fterea cu dou\u0103 procente la burs\u0103 \u015fi s\u0103 nu ne preocupe persoanele \u00een v\u00e2rst\u0103 obligate s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 pe strad\u0103, \u00een frig. Aceasta este excludere. Nu putem accepta ca hrana s\u0103 fie aruncat\u0103 \u015fi oamenii s\u0103 sufere de foame. Ast\u0103zi totul intr\u0103 \u00een jocul competitivit\u0103\u0163ii \u015fi al legii celui mai puternic care \u00eel\u00a0 devoreaz\u0103 pe cel slab. Consecin\u0163a: marile mase de oameni se v\u0103d \u00eenl\u0103turate \u015fi marginalizate, f\u0103r\u0103 locuri de munc\u0103, f\u0103r\u0103 perspectiv\u0103, f\u0103r\u0103 cale de ie\u015fire. Fiin\u0163a uman\u0103 este considerat\u0103 \u00een sine ca bun de consum care poate fi folosit \u015fi apoi aruncat. S-a ajuns la o \u00abcultur\u0103 a de\u015feului\u00bb. Pur \u015fi simplu, nu mai este vorba de un fenomen de exploatare \u015fi de opresiune ci de altceva… Exclu\u015fii nu sunt \u00abexploata\u0163i\u00bb ci de\u015feuri, resturi\u201c.
\nProfesorii Radu Vr\u00e2nceanu \u015fi Marc Guyot consider\u0103 c\u0103 func\u0163ionarea economiei liberale scap\u0103 total Papei \u015fi aduc aminte Sanctit\u0103\u0163ii Sale c\u0103 unul dintre \u00eenal\u0163ii s\u0103i predecesori, Papa Ioan Paul al II-lea, afirma c\u00e2ndva: \u201eSe pare c\u0103 pia\u0163a liber\u0103 este instrumentul cel mai apropiat pentru repartizarea resurselor, cel care r\u0103spunde mai bine nevoilor\u201c. Cei doi profesori trec cu vederea faptul c\u0103 pe vremea c\u00e2nd era la Cracovia, \u00een Polonia comunist\u0103,\u00a0 cardinalul Woitila, viitorul Papa Ioan Paul al II-lea, se ducea la Catedral\u0103 \u00een Mercedes, \u00een timp ce pastorul Jorge Mario Bergolio, actualul Papa Francisc, mergea cu tramvaiul p\u00e2n\u0103 \u00een cartierul Flores din Buenos Aires pentru a \u0163ine predici pentru m\u00e2ntuirea s\u0103racilor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Nimic despre Ucraina p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd actorii crizei nu vor ap\u0103rea \u00een scen\u0103 \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een hainele regelui din povestea lui Andersen. Goi, adic\u0103. Jocul din culise scap\u0103 ochiului neobi\u015fnuit cu manevre precum cele din spatele unui conflict at\u00e2t de periculos cum este cel din jurul Ucrainei. S\u0103 a\u015ftept\u0103m Adev\u0103rul \u015fi s\u0103 ne consol\u0103m cu ideea c\u0103… Cite\u0219te mai mult »Contexte \u015fi pretexte<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[11133,11134,11131,11132,9846],"class_list":["post-18840","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-abolirea-rasismului","tag-emigranti-in-statele-unite","tag-genocidul-din-rwanda","tag-soarta-imigrantilor","tag-ucraina"],"views":2398,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18840","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18840"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18840\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18840"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18840"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18840"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}