La 10 \u015fi 11 aprilie Universitatea Europei de Sud-Est Lumina \u015fi Universitatea Bucure\u015fti, av\u00e2nd ca parteneri Ambasada Italiei la Bucure\u015fti \u015fi Institutul Cultural Rom\u00e2n, au organizat conferin\u0163a interna\u0163ional\u0103 The Exercise of Power: 500 Years after The Prince was Written. \u00cen acordurile unei prim\u0103veri capricioase, Bucure\u015fti \u015fi Sinaia au fost ora\u015fele-gazd\u0103 pentru celebrarea unui eveniment extrem de important \u00een istoria cultural\u0103 european\u0103, apari\u0163ia Principelui (acum mai bine de 500 de ani). De altfel, acea carte mic\u0103 de numai 90 de pagini, intitulat\u0103 ini\u0163ial De Principatibus, a fost \u015fi este extrem de influent\u0103 \u00een universul cultural \u015fi politic european, devenind una din cele mai citite, citate \u015fi analizate c\u0103r\u0163i din istoria intelectual\u0103 a b\u0103tr\u00e2nului continent.
\nDe\u015fi opera lui Machiavelli include scrieri importante precum Discursuri asupra primei decade a lui Titus Livius, Arta r\u0103zboiului sau Istoriile florentine, Principele a jucat rolul unei revolu\u0163ii copernicane \u00een ceea ce prive\u015fte \u00een\u0163elegerea vie\u0163ii politice, realismul politic, una dintre paradigmele centrale ale domeniului rela\u0163iilor interna\u0163ionale, tr\u0103g\u00e2ndu-\u015fi seva inclusiv din opera lui Machiavelli, epitetul \u201emachiavelic\u201c \u015fi substantivul comun \u201emachiavelism\u201c reg\u0103sindu-se at\u00e2t \u00een limbajul comun (nuan\u0163\u0103 peiorativ\u0103), c\u00e2t \u015fi \u00een sfera rela\u0163iilor interna\u0163ionale sau \u00een psihosociologia modern\u0103.
\nBeneficiind de o atent\u0103 organizare, conferin\u0163a a inclus \u00een r\u00e2ndul participan\u0163ilor profesori importan\u0163i din Europa \u015fi din Statele Unite ale Americii, speciali\u015fti de seam\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte opera g\u00e2nditorului florentin \u00een particular, istoria intelectual\u0103 italian\u0103 \u00een general. M\u0103 g\u00e2ndesc aici \u00een primul r\u00e2nd la Enzo Baldini (Universitatea din Torino), William Connell (Seton Hall University), Angelo Chielli (Universitatea \u201eAldo Moro\u201c din Bari), Federico Sollazzo (Universitatea din Szeged). Al\u0103turi de ace\u015fti g\u00e2nditori importan\u0163i, numero\u015fi profesori \u015fi cercet\u0103tori din Rom\u00e2nia, Bulgaria, Serbia \u015fi Polonia au contribuit la ceea ce, \u00een final, a \u00eensemnat o conferin\u0163\u0103 de un ridicat nivel academic.
\nF\u0103r\u0103 a minimaliza \u00een vreun fel contribu\u0163iile participan\u0163ilor la lucr\u0103rile conferin\u0163ei, de departe figurile centrale ale manifest\u0103rii \u015ftiin\u0163ifice au fost cele dou\u0103 personalit\u0103\u0163i proeminente, William Connell \u015fi Enzo Baldini. Connell, educat la Yale University (B.A.) \u015fi University of California \u2013 Berkeley (Ph.D.), este specialist \u00een istoria medieval\u0103, istoria intelectual\u0103 a Rena\u015fterii \u015fi g\u00e2ndirea politic\u0103 a lui Niccol\u00f2 Machiavelli. Autor al unor volume importante precum Florentine Tuscany: Structures and Practices of Power, Society and Individual in Renaissance Florence, Niccol\u00f2 Machiavelli\u2019s The Prince with Related Documents, profesorul american \u015fi-a axat expunerea, una sobr\u0103 \u015fi de o mare rigoare academic\u0103, pe influen\u0163a religiei \u00een g\u00e2ndirea lui Machiavelli. Tot \u00een cadrul conferin\u0163ei, William Connell \u015fi-a lansat volumul Machiavelli \u015fi Rena\u015fterea italian\u0103, tom ap\u0103rut la Ia\u015fi (Institutul European). Enzo Baldini, eminent profesor de \u015ftiin\u0163e politice la Universitatea din Torino, l-a adus pe Machiavelli \u00een timpurile moderne, expunerea domniei sale \u0163intind vremurile noi (secolul al XX-lea), g\u00e2ndirea florentinului fiind fundament pentru derapajele ideologice ale modernit\u0103\u0163ii \u2013 Quando Krishnamurti publico il Preludio al Machiavelli di Mussolini (1924) \u2013 un excurs asupra filtr\u0103rii g\u00e2ndirii lui Machiavelli de c\u0103tre unul dintre radicalii secolului al XX-lea, Benito Mussolini. Giacomo Matteotti, denun\u0163\u00e2nd \u00een Parlamentul italian violen\u0163ele fasci\u015ftilor, a pl\u0103tit cu via\u0163a luxul de a vorbi liber \u00een vremea triumfului ideologiei \u015fi al g\u00e2ndirii totalitare. \u00cen contextul unei perioade extrem de turbulente,
\nMachiavelli a fost luat drept pav\u0103z\u0103 pentru ceea ce se anun\u0163a a fi triumful omului nou. \u00cen logica secolului extremelor (Eric Hobsbawm), nuan\u0163ele nu-\u015fi mai aveau rostul, iar de aici p\u00e2n\u0103 la punerea pe tapet a cinismului de tip \u201escopul scuz\u0103 mijloacele\u201c nu a mai fost dec\u00e2t un singur pas, pas \u00eenmugurit sub forma unui Triumf al voin\u0163ei (Leni Riefenstahl).
\n\u00cen final, un cuv\u00e2nt de mul\u0163umire pentru to\u0163i cei care, prin munca lor, \u015fi-au adus contribu\u0163ia la realizarea \u00een bune condi\u0163ii a acestui eveniment \u015ftiin\u0163ific. S\u0103-i enumer\u0103m pe to\u0163i ar fi imposibil, s\u0103-i amintim selectiv ar fi nedrept pentru ceilal\u0163i. Totu\u015fi, \u00een tot acest angrenaj organizatoric, doi oameni s-au eviden\u0163iat \u00een mod deosebit: Florin Mitrea, c\u0103ruia i se datoreaz\u0103 munca \u00een ceea ce a fost preg\u0103tirea minu\u0163ioas\u0103 a conferin\u0163ei, \u015fi Gheorghe Lencan Stoica, cel c\u0103ruia \u00een mare parte i se datoreaz\u0103 prezen\u0163a profesorilor din Italia \u015fi din Statele Unite la Bucure\u015fti \u015fi la Sinaia.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
La 10 \u015fi 11 aprilie Universitatea Europei de Sud-Est Lumina \u015fi Universitatea Bucure\u015fti, av\u00e2nd ca parteneri Ambasada Italiei la Bucure\u015fti \u015fi Institutul Cultural Rom\u00e2n, au organizat conferin\u0163a interna\u0163ional\u0103 The Exercise of Power: 500 Years after The Prince was Written. \u00cen acordurile unei prim\u0103veri capricioase, Bucure\u015fti \u015fi Sinaia au fost ora\u015fele-gazd\u0103 pentru celebrarea unui eveniment extrem… Cite\u0219te mai mult »Niccol\u00f2 Machiavelli, atunci \u015fi acum. 500 de ani de la apari\u0163ia \u201ePrincipelui\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[11130,11128,11129],"class_list":["post-18838","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-arta-razboiului-sau-istoriile-florentine","tag-the-exercise-of-power-500-years-after-the-prince-was-written","tag-titus-livius"],"views":1175,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18838","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18838"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18838\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18838"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18838"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18838"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}