{"id":18833,"date":"2014-05-09T09:11:53","date_gmt":"2014-05-09T07:11:53","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=18833"},"modified":"2015-01-15T14:52:19","modified_gmt":"2015-01-15T12:52:19","slug":"diplomatia-parlamentara-si-diplomatia-conflictuala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/diplomatia-parlamentara-si-diplomatia-conflictuala\/","title":{"rendered":"Diploma\u0163ia parlamentar\u0103 \u015fi \u201ediploma\u0163ia\u201c conflictual\u0103"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Un mare jurist rom\u00e2n, specialist \u00een drept interna\u0163ional, Paul Dimitriu, spunea c\u0103 principala cauz\u0103 a crizelor din via\u0163a politic\u0103 interna\u0163ional\u0103 o reprezint\u0103 absen\u0163a unei adev\u0103rate culturi irenologice.<\/strong><\/em><br \/>\n<em><strong>\u015ei \u00eentr-adev\u0103r, pe m\u0103sur\u0103 ce ne \u00eendep\u0103rt\u0103m de momentul pr\u0103bu\u015firii comunismului, devine evident c\u0103 deceniile de R\u0103zboi Rece au f\u0103cut un r\u0103u \u00eenc\u0103 \u015fi mai mare dec\u00e2t cel al diviz\u0103rii lumii pe criterii ideologice. Construc\u0163ia sistemului mondial pe o \u00eenfruntare \u00eentre dou\u0103 sisteme antagonice a distrus \u00een mare parte cultura p\u0103cii \u015fi a eliminat diploma\u0163ia din ecua\u0163ia rezolv\u0103rii conflictelor. Dac\u0103 nu m\u0103 \u00een\u015fal\u0103 memoria, ultima criz\u0103 (de dimensiuni regionale, \u00eens\u0103) rezolvat\u0103 pe cale diplomatic\u0103 \u2013 \u015fi, de aceea, anticipez, de durat\u0103 \u2013, a fost cea dintre Israel \u015fi Egipt, c\u0103reia i s-a pus cap\u0103t prin acordurile de la Camp David, din 17 septembrie 1978. Urm\u0103toarea \u00eencercare de acest gen, \u00een\u0163elegerea dintre Yitzhak Rabin \u015fi Yasser Arafat, avea s\u0103-l coste pe primul via\u0163a \u015fi, finalmente, s\u0103 se soldeze cu un e\u015fec.<\/strong><\/em><br \/>\n\u00cen rest, cultura p\u0103cii a fost dat\u0103 la o parte \u015fi s-a recurs la cea a r\u0103zboiului. Cel mai recent caz, criza din Ucraina, care este, din nefericire, departe de a se fi \u00eencheiat.<br \/>\nNu cred c\u0103 are rost s\u0103 expun aici dezavantajele \u00eenlocuirii culturii p\u0103cii cu cultura confrunt\u0103rii: ele sunt evidente \u015fi au fost tr\u0103ite de zeci de milioane de cet\u0103\u0163eni ai planetei, pe pielea lor. Tocmai de aceea, cred c\u0103 a sosit momentul s\u0103 reflect\u0103m \u2013 acum, c\u00e2nd aceast\u0103 cultur\u0103 a conflictului a atins \u00eense\u015fi marginile de Est ale Europei \u2013 la necesitatea repunerii \u00een drepturi a diploma\u0163iei. \u00cen toate formele ei, \u015fi mai ales \u00een forma ei cea mai direct\u0103, anume diploma\u0163ia parlamentar\u0103, bi \u015fi multilateral\u0103.<br \/>\nAm participat recent la cea de-a 42-a reuniune a Comisiei de cultur\u0103, educa\u0163ie \u015fi probleme sociale a Adun\u0103rii Parlamentare de Cooperare Economic\u0103 la Marea Neagr\u0103, comisie pe care o prezidez, ca reprezentant al Rom\u00e2niei. O reuniune \u0162inut\u00e3 \u00een Antalya, evident, sub semnul evenimentelor desf\u0103\u015furate de cur\u00e2nd \u00een Peninsula Crimeea \u015fi care se afl\u0103 \u00een curs \u015fi \u00een alte regiuni ale Ucrainei, riverane M\u0103rii Negre. M\u0103 a\u015fteptam la ce-i mai r\u0103u, \u00eentruc\u00e2t at\u00e2t Rusia, c\u00e2t \u015fi Ucraina sunt membre fondatoare ale APCEMN, iar gazdele, Turcia, se aflau \u015fi ele \u00een centrul scandalului provocat de Moscova, privitor la prezen\u0163a navelor militare americane \u00een porturile de la Marea Neagr\u0103.<br \/>\nTotu\u015fi, spre pl\u0103cuta mea surpriz\u0103, \u015fedin\u0163ele comisiei nu s-au desf\u0103\u015furat deloc \u00eentr-o atmosfer\u0103 belicoas\u0103. Dimpotriv\u0103, indiferent de tab\u0103ra c\u0103reia \u00eei apar\u0163ineau, parlamentarii din \u0163\u0103rile membre, fideli principiilor constitutive ale APCEMN, au dat dovad\u0103 nu doar de o salutar\u0103 temperan\u0163\u0103, ci \u015fi de o real\u0103 deschidere c\u0103tre dialog \u015fi \u00een\u0163elegere. F\u0103r\u0103 false efuziuni, dar \u015fi f\u0103r\u0103 confrunt\u0103ri sterile, parlamentarii din tab\u0103ra european\u0103 \u015fi cei din tab\u0103ra pro-rus\u0103 au colaborat pentru elaborarea unei recomand\u0103ri de mare importan\u0163\u0103 privind \u015fomajul \u00een r\u00e2ndul tinerilor \u015fi crearea de locuri de munc\u0103 pentru ace\u015ftia, ca \u015fi a condi\u0163iilor de \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire a incluziunii sociale a tinerei genera\u0163ii \u00een \u0163\u0103rile membre.<br \/>\nAm putut, a\u015fadar, constata c\u00e2t de mari sunt resursele diploma\u0163iei parlamentare \u00een raport cu logica adversativ\u0103 a conflictului.<br \/>\nAceste resurse nu sunt un simplu cli\u015feu, bun de rostit la reuniuni solemne \u015fi lipsite de finalitate. C\u0103ci ele au o explica\u0163ie concret\u0103, de care adesea facem abstrac\u0163ie. Este vorba de con\u0163inutul diploma\u0163iei parlamentare, \u00een raport cu celelalte forme de diploma\u0163ie \u015fi, \u00een primul r\u00e2nd \u201ediploma\u0163ia\u201c conflictual\u0103 de azi.<br \/>\nDiploma\u0163ia clasic\u0103 \u015fi cea adversativ\u0103 din ultimele decenii au un neajuns care, pe m\u0103sur\u0103 ce via\u0163a interna\u0163ional\u0103 s-a l\u0103rgit, a devenit tot mai vizibil. Logica \u015fi procedurile lor nu se mai potrivesc, de fapt, lumii \u00een care tr\u0103im, chiar dac\u0103 amenin\u0163area terorismului \u015fi recrudescen\u0163a regimurilor antidemocratice men\u0163in \u00eenc\u0103 \u00een via\u0163\u0103 retorica adversativ\u0103. Ele sunt expresia unei concep\u0163ii politice de mult dep\u0103\u015fite, apar\u0163in\u00e2nd secolului al XIX-lea \u015fi \u0163in\u00e2nd de logica unui stat autoritar (ori de a unei democra\u0163ii limitate), \u00een care cursul politicii externe era decis de o m\u00e2n\u0103 de oameni, apropia\u0163i suveranului sau liderului majorit\u0103\u0163ii parlamentare, f\u0103r\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu preocup\u0103rile \u015fi opiniile restului cet\u0103\u0163enilor.<br \/>\n\u00cen lumea fragmentat\u0103 \u015fi \u00een spa\u0163iul public restr\u00e2ns de atunci, era o logic\u0103 func\u0163ional\u0103. Din p\u0103cate, lumea de ast\u0103zi este o lume mondializat\u0103, \u00een care deciziile luate \u00eentr-un cap\u0103t al globului \u00eel afecteaz\u0103 pe cet\u0103\u0163eanul aflat \u00een cel\u0103lalt cap\u0103t, iar spa\u0163iul public a devenit, datorit\u0103 mijloacelor moderne de comunica\u0163ie, universal. \u015etim cu to\u0163ii ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een lume \u2013 cu ce acurate\u0163e, este o alt\u0103 discu\u0163ie \u2013, iar deciziile luate undeva ajung s\u0103 fie cunoscute peste tot, provoc\u00e2nd emo\u0163ie \u015fi reac\u0163ii. Prin urmare, ar trebui ca \u015fi diploma\u0163ia la care recurgem s\u0103 implice \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mult mai mare opinia acestor cet\u0103\u0163eni, afecta\u0163i de deciziile care se iau \u00een via\u0163a interna\u0163ional\u0103 sau de evenimentele care survin.<br \/>\nOr, dac\u0103 diploma\u0163ia tradi\u0163ional\u0103 \u2013 purtat\u0103 prin ministerele de Externe \u015fi prin structurile lor \u2013 mai p\u0103streaz\u0103 \u00eenc\u0103 o leg\u0103tur\u0103 suficient de str\u00e2ns\u0103 cu aceast\u0103 opinie democratic\u0103 (\u00eentruc\u00e2t politica extern\u0103 se face, \u00een toate democra\u0163iile, \u00een Parlament, care e depozitarul suveranit\u0103\u0163ii na\u0163iunii), \u201ediploma\u0163ia\u201c conflictual\u0103 nu are aceast\u0103 reprezentativitate. Ea nu se bazeaz\u0103, de fapt, pe voin\u0163a cet\u0103\u0163enilor \u015fi nici nu se alimenteaz\u0103 din opinia lor. Deciziile ei se iau \u00een cercuri restr\u00e2nse, scoase de sub controlul Parlamentului, \u015fi \u00een raport cu criterii \u015fi informa\u0163ii de care cet\u0103\u0163eanul nu este informat dec\u00e2t dup\u0103 foarte mul\u0163i ani, dac\u0103 este \u00eendeob\u015fte informat. Neajuns care are un dublu efect: pe de-o parte, arbitrariul aprioric, pe de alta, lipsa de credibilitate public\u0103.<br \/>\nDiploma\u0163ia parlamentar\u0103 are avantaje imense \u00een rezolvarea crizelor complexe, \u00een raport cu \u201ediploma\u0163ia\u201c confrunt\u0103rii.<br \/>\n\u00cen primul r\u00e2nd, parlamentarii nu sunt nici diploma\u0163i, nici factori executivi. Ei se pot, prin urmare, \u00eent\u00e2lni \u015fi \u00eentruni, bi \u015fi multilateral, f\u0103r\u0103 formalit\u0103\u0163ile protocolare care complic\u0103 \u015fi chiar z\u0103d\u0103rnicesc din fa\u015f\u0103 \u00eent\u00e2lnirile la nivel mai \u00eenalt. Ca expresie a democra\u0163iei din \u0163\u0103rile c\u0103rora le apar\u0163in, adun\u0103rile parlamentare multilaterale nu depind de rela\u0163iile de moment dintre aceste \u0163\u0103ri (dec\u00e2t \u00een cazuri extreme, eventual), prin urmare ofer\u0103 u\u015fi deschise chiar atunci c\u00e2nd toate celelalte u\u015fi s-au \u00eenchis. Dialogul \u015fi negocierea parlamentar\u0103 se bazeaz\u0103 \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mult mai mare pe rela\u0163ia direct\u0103 cu cet\u0103\u0163eanul, put\u00e2nd oferi ra\u0163iuni solide \u015fi fundamentate unor solu\u0163ii care, dac\u0103 ar fi dictate \u201ede sus\u201c, ar fi, cum spuneam, arbitrare. \u00cen fine, parlamentarul are \u2013 spre deosebire de personalul diplomatic \u2013 o rela\u0163ie permanent\u0103 cu cet\u0103\u0163eanul \u015fi poate, \u00een consecin\u0163\u0103, conferi stabilitate \u015fi substan\u0163\u0103 unor solu\u0163ii care, altminteri, chiar decise deja la nivel \u00eenalt, pe teren se dovedesc imposibil de pus \u00een practic\u0103 (urm\u00e3rile p\u0103cii semnate \u00eentre Yitzhak Rabin \u015fi Yasser Arafat fiind un exemplu tragic \u00een acest sens, unul dintre multele care se pot da).<br \/>\nCred c\u0103 Rom\u00e2nia, ca \u0163ar\u0103 membr\u0103 a Organiza\u0163iei Tratatului Atlanticului de Nord \u015fi a Uniunii Europene, dar \u015fi a unor organisme regionale ca Adunarea Parlamentar\u0103 de Cooperare Economic\u0103 la Marea Neagr\u0103, poate impulsiona diploma\u0163ia ei parlamentar\u0103 \u015fi pe cea a \u0163\u0103rilor partenere. Faptul c\u0103 ne afl\u0103m \u00eentr-o pozi\u0163ie de margine, chiar dac\u0103, din fericire, nu mai include riscuri de securitate pentru noi,\u00a0 impune anumite obliga\u0163ii de la care un stat de dimensiunea \u015fi tradi\u0163iile Rom\u00e2niei nu se poate deroba. Putem s\u0103 utiliz\u0103m diploma\u0163ia noastr\u0103 parlamentar\u0103, \u00een cadru bi \u015fi multilateral, pentru a produce o detensionare a situa\u0163iei \u015fi a crea un cadru pentru solu\u0163ii durabile \u015fi sustenabile.<br \/>\n\u00cen fond, este vorba nu numai de strategie, de resurse, de suprema\u0163ie regional\u0103 \u015fi mondial\u0103, ci \u015fi de via\u0163a oamenilor. De care nu r\u0103spund militarii \u015fi cei care iau decizii \u201estrategice\u201c, ci parlamentarii \u00een m\u00e2inile c\u0103rora ace\u015fti cet\u0103\u0163eni \u00ee\u015fi pun, din patru \u00een patru ani, soarta. \u015ei care, adesea, dispun de resurse de a fi utili pe care nu le utilizeaz\u00e3.<br \/>\n\u00cen tot cazul, APCEMN reprezint\u00e3 o institu\u0162ie care, dac\u00e3 s-ar dori \u015fi dac\u00e3 ar ap\u00e3rea un impuls favorabil, ar putea juca un rol mult mai important \u015fi, \u00een tot cazul, pozitiv, la detensionarea situa\u0162iei din regiune. \u015ei alte organiza\u0162ii, de la OSCE la Consiliul Europei, pot face mult mai mult dec\u00e2t s\u00e3 emit\u00e3, cu majorit\u00e3\u0162i previzibile, rezolu\u0162ii de condamnare: de salutat, desigur, \u00eens\u00e3 lipsite de orice consecin\u0162\u00e3 practic\u00e3 pentru via\u0162a oamenilor afecta\u0162i de crize.<br \/>\nNu e un secret pentru nimeni c\u00e3, dac\u00e3 pe termen foarte scurt tensiunea este favorabil\u00e3 ambelor tabere, pe termen mai lung ajunge s\u00e3 \u00eei vl\u00e3guiasc\u00e3 pe combatan\u0162i \u015fi s\u00e3 produc\u00e3 efecte contrare celor scontate.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Un mare jurist rom\u00e2n, specialist \u00een drept interna\u0163ional, Paul Dimitriu, spunea c\u0103 principala cauz\u0103 a crizelor din via\u0163a politic\u0103 interna\u0163ional\u0103 o reprezint\u0103 absen\u0163a unei adev\u0103rate culturi irenologice. \u015ei \u00eentr-adev\u0103r, pe m\u0103sur\u0103 ce ne \u00eendep\u0103rt\u0103m de momentul pr\u0103bu\u015firii comunismului, devine evident c\u0103 deceniile de R\u0103zboi Rece au f\u0103cut un r\u0103u \u00eenc\u0103 \u015fi mai mare dec\u00e2t cel&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/diplomatia-parlamentara-si-diplomatia-conflictuala\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Diploma\u0163ia parlamentar\u0103 \u015fi \u201ediploma\u0163ia\u201c conflictual\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[11125,11124,11123,4,11122],"class_list":["post-18833","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-apcemn","tag-cultura-irenologica","tag-drept-international","tag-editorial","tag-paul-dimitriu"],"views":2385,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18833","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18833"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18833\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18833"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18833"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18833"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}