{"id":1883,"date":"2010-03-17T20:45:43","date_gmt":"2010-03-17T18:45:43","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=1883"},"modified":"2010-03-17T20:46:24","modified_gmt":"2010-03-17T18:46:24","slug":"emigrantii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/emigrantii\/","title":{"rendered":"Emigrantii"},"content":{"rendered":"<p>\u00cen a doua seara a sejurului meu la Roma am iesit sa iau masa<br \/>\n\u00een oras. Nu suport pastele, nu mor dupa pizza si nu am bani suficienti pentru a gusta \u00een fiecare seara din bucataria traditionala italiana, ca urmare am pornit \u00een cautarea unui kebab. Nu numai ca am gasit kebabul, ci am dat si peste o poveste de viata. Domnisoara care mi l-a servit era o foarte simpatica si guraliva peruana care a tinut, c\u00e2t mi-a preparat m\u00e2ncarea si c\u00e2t am savurat-o, sa \u00eemi povesteasca istoria ei.<br \/>\n<strong>De la Anzi la Apenini<\/strong><br \/>\nSi ea si sora ei au parasit Anzii pentru a ajunge \u00een Apenini (ca o rasturnare ironica a povestii triste a lui Edmondo de Amicis, \u201eDe la Apenini la Anzi\u201c), unde sora ei s-a maritat cu un\u2026 indian (din India) si au facut \u00eempreuna o pizzerie \u00een care servesc\u2026 kebab. Domnisoara respectiva astepta si ea sa se marite. \u201eCu un italian?\u201c am \u00eentrebat-o eu. \u201eNuuu!\u201c a raspuns ea. \u201eCu cineva englez, ca dumneavoastra.\u201c<br \/>\nA doua zi, citesc \u00een \u201eAvvenire\u201c (sunt cititor de presa catolica \u2013 dar genul acesta de presa catolica quasi-socialista o citesc doar din ratiuni de teza de doctorat!) ca emigrantii din Italia si Franta \u00eesi solicita vocal respectarea drepturilor, iar un \u00eenalt ierarh catolic italian declara relaxat ca emigrantii&#8230; s-au integrat \u00een tarile lor gazda.<br \/>\nIes pe strada si trece pe l\u00e2nga mine o doamna \u00een costum traditional indian si cu adidasi \u00een picioare. Hmmm! Deci asa s-au integrat. Bag\u00e2ndu-si picioarele \u00een&#8230; integrare.<br \/>\nMai t\u00e2rziu, la metrou, explic unei colege rom\u00e2nce cum sa \u00eesi faca rost de bilete. O tiganca se apropie de noi sa ceara bani \u00eentr-o italiana pocita. Eu fac ce stiu mai bine c\u00e2nd e vorba de cersetori (oamenii care au nevoie de mila o solicita, nu o cersesc): ignor situatia. Tiganca insista p\u00e2na c\u00e2nd o conationala de-a ei urla la ea: \u201eLasa-i fa! Nu auzi ca sunt rom\u00e2ni? Ce mai vrei sa ceri de la astia?\u201c.<br \/>\n\u00cen alta zi, ma plimb cu gura cascata pe pereti. Pe ce \u00eemi cad ochii? Pe un anunt scris de niste rom\u00e2ni care, ascult\u00e2nd de mesajul episcopului italian mai sus mentionat, s-au integrat si ei cum au putut:<br \/>\n\u201eAfitam o camera (cu balcon) pentru o familie de moldoveni. Via X, conlegat bine cu transportul.\u201c<br \/>\nUn pic mai \u00eencolo, pe un perete, un alt rom\u00e2n, neintegrat, scrisese cu spray-ul: \u201eItalia e de cacat\u201c. Are si el dreptate. A venit omul \u00een Roma si italienii astia nu l-au primit cu masa pusa, nu i-au dat casa, loc de munca si eventual si o suma de bani cadou. Asa&#8230; de integrare. Cum sa se integreze altfel?<br \/>\n<strong>Pe limba de adoptie<\/strong><br \/>\nMa duc sa \u00eemi iau o cartela SIM pentru a avea si eu telefon de Italia. Mi se cere actul de identitate. \u00cel dau si se citeste pe fata v\u00e2nzatorului g\u00e2ndul disperat ca a mai venit \u00eenca un strain (rom\u00e2n, mai grav) \u00een tara lui. \u00cemi cere, cu o politete rece, adresa temporara din Roma, bun prilej pentru mine sa testez credinta acestuia. \u00cei spun grav ca locuiesc la Colegiul Pontifical Pio Romeno, \u00een Vatican, si ca sunt doctorand \u00een\u2026 teologie politica. Brusc, mohor\u00e2rea de pe fata \u00eei trece si redevine plin de solicitudine.<br \/>\nAm prilejul sa testez tipul acesta de reactie si \u00een zilele urmatoare, e drept, fara sa mai abuzez indirect de importanta ecleziastica, politica si morala a gazdei mele temporare: Sf\u00e2ntul Scaun. Ma prezint ca rom\u00e2n \u00een orice conversatie contextuala, av\u00e2nd \u00eensa \u00een m\u00e2na si un de altfel foarte util ghid turistic al Romei. Concluzia? Rom\u00e2nul turist este mult mai bine vazut dec\u00e2t rom\u00e2nul \u201eintegrat\u201c.<br \/>\nUn alt imigrant, un tigan (sper din toata inima sa nu fie si cetatean rom\u00e2n), cersea de zor \u00een italiana \u00een gara Termini din Roma. Era integrat, deci! A fost desigur alungat de niste v\u00e2nzatoare din fast-food-ul unde \u00eei agresa pe clienti. Atunci a \u00eenceput sa le \u00eenjure si sa le scuipe (cu o agresivitate ce ar fi necesitat interventia politiei, dupa mine) tot \u00een italiana. Iata roadele multiculturalismului \u2013 \u00eeti pastrezi obiceiurile proprii, dar le traiesti \u00een noua limba si \u00een noua patrie, nu?<br \/>\nMulticulturalismul<br \/>\nImperiului Roman<br \/>\nAcum sa trecem si la situatii mai serioase. Crime, violuri, furturi, t\u00e2lharii, organizarea si \u00eentretinerea de retele teroriste anti-occidentale: iata fenomene ce pot fi asociate foarte usor cu emigratia si multiculturalismul ce o patroneaza.<br \/>\nPe un post de televiziune italian se vorbeste despre doi tineri tigani, condamnati \u2013 desi minori \u2013 pentru ca au ucis \u00een bataie un t\u00e2nar italian. Wow! Este mentionata etnia? \u00cen Rom\u00e2nia asa ceva este interzis prin directiva CNA. Pe un alt post, cei doi tineri tigani devenisera&#8230; rom\u00e2ni.<br \/>\nDar de ce dau toate aceste exemple? Pentru a arata cam care sunt roadele concrete ale multiculturalismului aplicat \u201ecu as\u00e2na\u201c, dupa filosofia made in UE.\u00a0 Nimeni nu are de c\u00e2stigat de pe urma acestei povesti.\u00a0 De ce spun \u201ecu as\u00e2na\u201c? Pentru ca totul se face dupa idei, dupa norme exterioare firescului. Norme impuse din exterior si justificate printr-un \u2013 foarte logic, nu? \u2013 \u201easa trebuie\u201c de catre politicieni, birocrati si ONG-isti.<br \/>\nMulticulturalismul este un esec. Dar este un esec pe care multi refuza sa \u00eel accepte, insist\u00e2nd, din ratiuni care mie \u00eemi scapa (sau mai bine spus, din lipsa de ratiune), sa continue sa \u00eel promoveze.<br \/>\nFiind la Roma nu pot sa nu ma g\u00e2ndesc la felul \u00een care a decazut Imperiul Roman. Barbarii care au distrus Imperiul nu aveau nici forta, nici capacitatea tehnica, nici civilizatia care sa le permita sa cucereasca Roma.<br \/>\nRoma a cazut prin ea \u00eensasi. Logica fondatoare a Imperiului \u2013 romanizarea populatiilor cucerite \u2013 a fost \u00eenlocuita de un soi de&#8230; multiculturalism avant la lettre. Romanii au adoptat obiceiuri ale barbarilor, religiile orientale s-au amestecat cu cele oficiale, \u00eentr-un sincretism teologico-filosofic tolerat, ba chiar \u00eencurajat de guvernantii imperiului, care visau, precum guvernantii occidentali de acum, la un armistitiu social c\u00e2t mai convenabil pe moment.<br \/>\nPoliticienii romani se aliau, pentru cucerirea tronului imperial sau pentru pastrarea puterii, cu barbarii, numai buni sa lupte alaturi de trupele romane nu pentru Imperiu, ci \u00eempotriva acestuia. La fel, st\u00e2nga europeana se aliaza acum cu emigrantii pentru a \u00eesi asigura succesul politic. Nu ca dreapta, sensibila la orice eventuala acuza de \u201efascism\u201c, ar fi mai ferma \u00een apararea civilizatiilor europene.<br \/>\nRegulile ospitalitatii<br \/>\nSolutia este simpla. E clar ca popoarele europene (rom\u00e2nii, \u00een nici 20 de ani, vor trece prin aceleasi probleme) au nevoie de m\u00e2na de lucru externa. Dar aceasta nevoie nu trebuie acoperita ne-negociat. C\u00e2nd vine cineva \u00eentr-o tara pentru a \u00eesi oferi serviciile este, trebuie sa fie un oaspete, care sa respecte regulile acelei tari, traditiile ei, obiceiurile ei. Ceea ce poate fi chiar \u00eengaduit pentru cetatenii acelei tari nu trebuie permis unor oaspeti care, din nevoie,\u00a0 pentru un trai mai bun si o viata\u00a0 mai buna dec\u00e2t cea din patria lor, vin acolo.<br \/>\nNu se poate manifesta toleranta fata de infractionalitatea strainilor. Este nefiresc ca poporul italian sau cel francez, german, spaniol sau englez sa trebuiasca sa accepte (din ratiuni multiculturale!) hotii, cersetorii si fundamentalistii religios ai altor nationalitati. Toleranta zero fata de infractionalitate ar trebui sa presupuna expulzarea imediata a acestor infractori si nu \u00eentretinerea lor \u00een penitenciare de catre tara care i-a primit si pe care nu au menajat-o.<br \/>\nCare sa fie oare viitorul civilizatiilor europene? Sa moara oare \u00een acest melanj multicultural? Eu sper sa ne trezim la realitate, \u00een timp. Si daca italienilor si francezilor le este tot mai greu sa \u00eesi revina din aceasta mare problema, rom\u00e2nii, care abia acum se trezesc cu realitatile UE pe cap, au timpul sa se pregateasca.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen a doua seara a sejurului meu la Roma am iesit sa iau masa \u00een oras. Nu suport pastele, nu mor dupa pizza si nu am bani suficienti pentru a gusta \u00een fiecare seara din bucataria traditionala italiana, ca urmare am pornit \u00een cautarea unui kebab. Nu numai ca am gasit kebabul, ci am dat&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/emigrantii\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Emigrantii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[450,1498,1501,1500,1499,1497],"class_list":["post-1883","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-imigranti","tag-kebab","tag-limba-de-adoptie","tag-munca-in-strainatate","tag-restaurant-italian","tag-sejur-la-roma"],"views":2085,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1883","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1883"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1883\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1883"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1883"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1883"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}