{"id":1878,"date":"2010-03-17T20:39:31","date_gmt":"2010-03-17T18:39:31","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=1878"},"modified":"2010-03-17T20:41:41","modified_gmt":"2010-03-17T18:41:41","slug":"samaritenii-cei-rai-o-istorie-secreta-a-capitalismului-ha-joon-chang","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/samaritenii-cei-rai-o-istorie-secreta-a-capitalismului-ha-joon-chang\/","title":{"rendered":"Samaritenii cei rai; o istorie secreta a capitalismului (Ha-Joon Chang)"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Intentionam sa scriu despre o conferinta la care am asistat in Bristol, luni, pe 8 martie (2010). Glenn\u00a0 Norcliffe, multa vreme profesor de geografie economica la Toronto, acum retras discret si venit pentru o vreme in Bristolul tineretii sale, tinuse o reprezentatie la M\u00fcnchen despre mobilitatea neoliberala. La Bristol, intr-un cadru restr\u00e2ns, degajat si sobru, profesorului canadian a vorbit lejer despre hipermobilitate in secolul XXI (\u201eNeoliberal Mobility and its Discontests\u201c). Nu este cazul sa detaliez acum, voi aborda pe larg aceasta tema saptam\u00e2na viitoare.<\/strong><\/em><\/p>\n<p><strong>Relele globalizarii<\/strong><br \/>\nS-a int\u00e2mplat ca intre timp sa citesc in intimitatea spatiului meu oferit cu generozitate de University of Bristol (School of Geographical Sciences) ceva ametitor, o combinatie intre geografie si politica, o carte publicata de altfel in anii &#8217;70: \u201ePolitical Geography. World-Economy, Nation-State and Locality\u201c. Peter J. Taylor scrie febril despre teme la moda in spatiul occidental, printre altele despre centru si periferie, despre comertul liber si modelul conceptual rokkanian, despre imperialism si nationalism, Adam Smith si Friedrich List. Ca tot veni vorba de Adam Smith si a sa \u201eWealth of Nations\u201c (scrisa in 1776): List, in secolul XIX, referindu-se la scotianul excentric, spunea ca, daca ar fi englez, probabil ca nu ar avea nici un fel de probleme impotriva principiilor ridicate de Smith, numai ca el, fiind german, realizeaza ca un asemenea comert liber nu ar fi chiar asa de generos cu o natiune inca infantila economic (cum era Germania acelor vremuri). De unde rezulta ideea unui protectionism ce nu poate aduce dec\u00e2t foloase unei economii in crestere.<br \/>\nS-a facut ca seara zilei de 10 martie sa se incheie in acelasi cadru conceptual, cu un sud-coreean foarte la moda ce tine un discurs despre relele globalizarii, un joc cu un c\u00e2stigator dinainte stiut (acelasi core esential, centru ce regleaza dimensiunile periferiei). C\u00e2nd pe coperta uneia dintre cartile lansate (\u201eBad Samaritans. The Guilthy Secrets of Rich Nations &amp; The Threat to Global Prosperity\u201c) te recomanda Noam Chomsky (\u201eLucid, deeply informed\u201c), iar \u201eFinancial Times\u201c, prin Martin Wolf, scrie simplu \u201eProbably the world\u2019s most effective critic of globalization\u201c, exista toate sansele din lume pentru o seara fericita. Si asa a si fost. Ha-Joon Chang (caci despre el este vorba), un tip fascinant, de o inteligenta uluitoare, a sustinut o conferinta remarcabila. Complexitatea discursului, fantezia bibliografica si spontaneitatea umorului au tinut sala treaza pe toata durata conferintei. C\u00e2nd vorbesti despre comert liber in Marea Britanie si treci in revista secole de existenta anterioare, cu nuante de Adam Smith, Friedrich List, Hamilton etc., te astepti la reactii dintre cele mai diversificate.<br \/>\nIdeea este simpla, daca in secolul XIX si Marea Britanie, dar si SUA (mai abitir) au fost in stare sa puna in aplicare un protectionism feroce (cifrele nu mint, statistica are darul de a face lumina acolo unde mintea umana doar b\u00e2jb\u00e2ie), atunci inseamna ca azi, in vremuri moderne, un comert liber nu este chiar un joc corect din moment ce \u201ethe core\u201c (centrul) mereu c\u00e2stiga, iar \u201ethe periphery\u201c este in impas total. Cartile sunt facute in asa fel inc\u00e2t, conform exemplului dat de Wallerstein, utiliz\u00e2nd filosofia mormolocilor lui Tawney putem lesne intelege ca nu toti mormolocii ajung broaste (din cauza limitarii ecologice a arealului de dezvoltare a broastelor); tot asa vom spune despre centru ca are nevoie de o periferie (economic vorbind) ce nu se va dezvolta, mentinerea unei situatii existente fiind mai degraba la indem\u00e2na dec\u00e2t urcarea unei trepte.<br \/>\nMondializarea in Buzau<br \/>\nRaspunz\u00e2nd unei intrebari venite din sala, profesorul Chang s-a limitat la o comparatie fotbalistica. Referindu-se la competitia dintre actorii economici, Chang o aseamana ca un meci Brazilia\u00a0 \u2013 Argentina, numai ca aici regulile au alta coerenta, Brazilia fiind nevoita sa atace din v\u00e2rful dealului si Argentina arat\u00e2ndu-se dispusa sa urce o panta destul de dura pentru a putea inscrie un gol. Nu ar fi o competitie chiar fair, dupa cum nici sistemul economic liberal nu se inscrie in aceasta logica. Aici este esenta sistemului mondial, cu o m\u00e2na de actori capabili de a mentine actuala stare de fapt (economie libera), si cu o periferie limitata, de partea opusa, la un minorat economic.<br \/>\nSavoarea discursului tine si de picanterie, iar aici abundenta e o marca a dialogului rafinat. In \u201eAl treilea om\u201c (o ecranizare dupa Graham Greene in care joaca si Orson Welles) exista urmatoarea replica: \u201eIn Italy for thirty years under the Borgias they had warfare, terror, murder and bloodshed but they produced Michelangelo, Leonardo da Vinci and the Renaissance. In Switzerland, they had brotherly love; they had five hundred years of democracy and peace and what did that produce? The cuckoo clock\u201c. Formularea este amuzanta, artistic vorbind, stilistica frazei face toti banii, dar economia secolului XXI plaseaza Elvetia ceasurilor peste Italia artistica.<br \/>\nDaca privim inspre periferie putem sesiza o inadecvare perfecta, o nesincronizare totala cu un asemenea tip de limbaj si critica a globalizarii. In tarile periferice se vorbeste mult despre miracolul globalizarii, despre blugii care ajung si la Sofia, dar si la Buzau, despre Coca-Cola si mondializare. Numai ca auspiciile unui consumism gregar nu fac bine pacientului expus unui sistem economic ce nu tine deloc seama de crizele natiunilor (ce se int\u00e2mpla in Grecia, situatie intens mediatizata aici in vest, dar si Rom\u00e2nia, complet ignorata din acest punct de vedere, este elocvent). Numai ca at\u00e2ta vreme c\u00e2t jucatorii plasati pe aceasta orbita a intereselor si pasiunilor accepta logica acestui rationament, lucrurile devin clare, iar un autor ca Chang aspira la loc in categoria teoreticienilor excentrici.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Intentionam sa scriu despre o conferinta la care am asistat in Bristol, luni, pe 8 martie (2010). Glenn\u00a0 Norcliffe, multa vreme profesor de geografie economica la Toronto, acum retras discret si venit pentru o vreme in Bristolul tineretii sale, tinuse o reprezentatie la M\u00fcnchen despre mobilitatea neoliberala. La Bristol, intr-un cadru restr\u00e2ns, degajat si sobru,&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/samaritenii-cei-rai-o-istorie-secreta-a-capitalismului-ha-joon-chang\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Samaritenii cei rai; o istorie secreta a capitalismului (Ha-Joon Chang)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[1493,1492,1491,1495,1494,1496,1489,1490],"class_list":["post-1878","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-bad-samaritans-the-guilthy-secrets-of-rich-nations-the-threat-to-global-prosperity","tag-wealth-of-nations","tag-adam-smith","tag-friedrich-list","tag-ha-joon-chang","tag-hamilton","tag-relele-globalizarii","tag-university-of-bristol"],"views":3266,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1878","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1878"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1878\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1878"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1878"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1878"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}