Stimulat de o ampla convorbire radiofonica despre Serbia, istoria sa si relatiile cu vecinii, am revazut culegerea de Rapoarte diplomatice din Bucuresti a lui Jovan Ducici, ambasadorul Iugoslaviei \u00een Rom\u00e2nia \u00eentre anii 1937-1939. Cartea, aparuta cu ani \u00een urma la Editura Universal Dalsi, \u00een traducerea lui Dorin Gamulescu, cuprinde texte care se disting si printr-o remarcabila valoare literara. \u00cen \u201eCuv\u00e2ntul \u00eenainte\u201c, Eugen Simion atrage luarea aminte ca ne aflam \u00een fata unei \u201ecarti exceptionale din multe puncte de vedere\u201c, contin\u00e2nd texte scrise \u201ecu talent si inteligenta de un moralist si un observator fin al istoriei (\u2026) un spirit cultivat si un scriitor care nu se ignora\u201c. Lectura rapoartelor diplomatice ale lui Ducici confirma din plin aprecierile criticului. Ele sunt, \u00eentr-adevar, niste eseuri scrise de un moralist inspirat, rafinat, despre o istorie ce devenea din ce \u00een ce mai tragica si despre o lume europeana ce \u00eencepea sa intre \u00een deruta, autorul lor presimtind, uneori mai acut poate dec\u00e2t alti actori de pe scena politica si a diplomatiei, marile nenorociri ce aveau sa se abata asupra Europei si a lumii. Din punctul de vedere al modului \u00een care ambasadorul Iugoslaviei la Bucuresti surprinde psihologia rom\u00e2nilor, Eugen Simion \u00eel \u00eenscrie pe Ducici \u201e\u00een familia intelectuala a lui Paul Morand\u201c, ambasadorul Frantei la noi, c\u00e2tiva ani mai t\u00e2rziu, autorul unei binecunoscute carti despre capitala tarii noastre si despre rom\u00e2ni \u00een general.
\n\u00centr-un amplu raport din 7 ianuarie 1938, dupa ce se referea la c\u00e2teva caracteristici ale poporului rom\u00e2n \u201ecare a reusit sa creeze o bogatie, c\u00e2t si o arta mai mari dec\u00e2t ale vecinilor balcanici\u201c, Ducici schiteaza un portret al lui Octavian Goga (noul sef al Guvernului rom\u00e2n, alaturi de A.C. Cuza) despre care afirma dintru \u00eenceput ca este \u201eo personalitate cu totul de exceptie\u201c. Un portret al unui observator experimentat si psiholog fin: \u201eGoga este un om care surprinde mai cu seama prin rapiditatea incredibila a reflectiilor lui, prin finetea si bogatia modalitatilor de exprimare. Cu fiecare propozitie dovedeste o cultura generala remarcabila si ordonata, precum si simt critic. Se simte \u00een el oratorul si mai cu seama polemistul: nu certaretul, ci duelistul veritabil. Un om rasat ale carui convingeri vin mai degraba de la inima dec\u00e2t de la ratiune, ale carui intentii \u2013 se pare \u2013 sunt \u00een mica masura datorate unui plan dec\u00e2t unui caz de constiinta sau sentimentului datoriei. Este omul care crede nu numai \u00een capacitatea sa, ci si \u00eentr-o chemare (\u2026) Mai mult patriot dec\u00e2t umanist, mai mult rom\u00e2n dec\u00e2t european sau dec\u00e2t balcanic. Ca fost parlamentar maghiar (deputat rom\u00e2n \u00een Parlamentul de la Budapesta \u2013 nota mea C.C.), la tribuna este un as; \u00eensa ca fost luptator transilvan este abil \u00een conspiratii si \u00een subterfugii. Se spune ca altminteri este integru din punct de vedere moral, independent, stap\u00e2n pe sine si un om care se daruie total (\u2026) Daca Goga va reusi ca \u00eenainte de alegeri sa duca la bun sf\u00e2rsit c\u00e2teva lucruri, el va deveni mai puternic dec\u00e2t toti adversarii sai la un loc. Este mai puternic dec\u00e2t ei cu vorba si cu scrisul (\u2026) Goga este convins ca noua Rom\u00e2nie va fi creata de el \u00eensusi si ca va constitui primul factor spiritual \u00een estul european, la fel cum printre celelalte starit din zona Rom\u00e2nia este cea mai bogata si cea mai europeana dupa societatea sa. Pentru o astfel de minune el mai are, \u00een afara de talent, \u00eensusirile unui initiator \u00eennascut, forta vointei si experienta politicianului (a fost ministru al afacerilor interne), precum si cinstea personala care \u00eei este zadarnic negata\u201c.
\n\u00cen acelasi raport, Jova Ducici relateaza convorbirea sa cu Octavian Goga. Acesta \u00eei declara ambasadorului: \u201eAm venit sla puteret sa-i redau Rom\u00e2niei onoarea, pentru ca ea patimeste \u2013 din cauza parazitilor autohtoni si a strainilor nesatui\u201c. Fireste, si atunci la ordinea zilei era reforma, pentru \u00eenfaptuirea careia, informa Goga, \u2013 \u201eau fost stabilite ieri s\u00een sedinta Consiliului de Ministrit comisii speciale, formate din oameni \u00eenvatati si necompromisi\u201c. \u00cen fine, diplomatul s\u00e2rb se \u00eentreaba \u201ec\u00e2t de departe va ajunge ideea lui Goga despre nationalism\u201c, dupa ce precizeaza ca noul prim-ministru, care \u201emi se pare ca pentru noi prezinta un interes cum poate nici unul dintre predecesorii sai nu a prezentat\u201c, nu este \u201eaparatorul unor idei straine (naziste \u2013 nota mea C.C.), aceasta este numai o aparenta. De la nazisti are pe steagul partidului sau doar zvastica; \u00eensa acest simbol antic fusese folosit de A.C. Cuza \u00eenca din anul 1910, deci cu mult timp \u00eenaintea nemtilor\u201c.
\nScenariul lui Ducici, ca raspuns la \u00eentrebarea amintita, este nu doar fascinant, ci si plauzibil: \u201eDiscut\u00e2nd aici cu Iorga (…) despre faptul ca, pentru moment, Italia a abandonat ideea imperialismului \u00een Balcani, el mi-a declarat \u00een mod deschis regretul sau. Exista \u00een Italia ideea latinitatii atunci c\u00e2nd se are \u00een vedere Rom\u00e2nia, fosta Dacie, dar aceasta idee exista si \u00een Rom\u00e2nia. Aici exista asociatii cuto-vlahe care au legaturi cu tintarii nostri de prin Serbia de sud; si Iorga, care nu e singurul scare g\u00e2ndeste astfelt, crede ca exista o Rom\u00e2nie si \u00een Pelagonia, \u00een Bitolia si Kruscevo. Le sunt cunoscute si masele rom\u00e2nesti nes\u00e2rbizate din districtul Pozareva si de prin Timoc si exista un ziar \u00abTimocul\u00bb care se redacteaza aici pentru propaganda. Sunt \u00eencredintat ca at\u00e2t Iorga, c\u00e2t si Mussolini considera ca un imperiu latin este posibil daca se stabileste pe aceasta cale o legatura peste Albania si Bitolia cu Timocul, legatura \u00eentrerupta pe vremea vechilor \u00eemparati, dar mentinuta p\u00e2na astazi pe temelia unei latinitati sanatoase\u201c. Pentru un astfel de proiect \u2013 scrie ambasadorul care se dovedeste a fi si un bun cunoscator al istoriei Daciei \u2013 \u201eGoga, ca ideolog de rasa si om cu mari convingeri privind tara sa,\u00a0 este \u00een mod cert foarte deschis\u201c. Ideea, atrage atentia Ducici cu o pana de veritabil scriitor si de intelectual vizionar \u2013 \u201eeste un principiu al zilei de m\u00e2ine si al viitorului pe care \u00eel poti face cu usurinta atotputernic cu ajutorul scolii, bisericii, cazarmii si literaturii\u201c.
\nAsadar, literatura vazuta ca o putere \u2013 alaturi de scoala, de biserica si armata.
\nSunt multe pagini extraordinare \u00een aceasta cronica sui generis constituita din rapoarte diplomatice. Ma mai opresc la unul dintre ele, datat 18 decembrie 1938, care se refera la \u00eenfiintarea, de catre Carol al II-lea, a Frontului Renasterii Nationale, formatiune ce reunea \u201epersonalitati din toate fostele partide nationale\u201c, \u00eentre care 25 de politicieni, 20 de fosti ministri, dar si ministri activi, generali etc. Jovan Ducici observa ca \u201etocmai Transilvania s-a apropiat prima, prin multi fruntasi ai sai care \u00een 1919 au fost pentru unire, de organizarea acestui partid unic\u201c, si citeaza nume precum Lucian Blaga, Silviu Dragomir, Iuliu Hatieganu, I. Fluieras, si asta \u00een pofida faptului ca, \u00een stilul sau binecunoscut, Iuliu Maniu trimisese Regelui un memorandum \u2013 condamnat din start la insucces \u2013 prin care formarea noului partid era calificata, \u00een esenta, ca fiind o aventura antidemocratica. \u201eS-a produs si un fapt senzational\u201c \u2013 noteaza diplomatul s\u00e2rb. Nicolae Iorga a publicat \u00een Neamul Rom\u00e2nesc doua articole \u201ecare au fost confiscate\u201c, istoricul protest\u00e2nd pentru ca hotar\u00e2rea fusese luata fara consultarea prealabila a consilierilor regali printre care se numara. Lui Ducici i se pare ca Frontul Renasterii Nationale, \u201echiar \u00eenlocuind orice alt control, va reusi, \u00een grelele zile de astazi, sa formeze cu adevarat un front devotat Coroanei si atasat ideii de aparare nationala\u201c.
\nDin pacate, cel putin \u00een ce priveste \u201eapararea nationala\u201c, vezi pierderea Basarabiei, a Nordului Bucovinei si a unei mari parti din Ardeal, previziunea lui nu s-a adeverit. Ceea ce intereseaza \u00eensa \u00een mod deosebit \u00een rapoartele sale este atmosfera epocii si dramatismul unei istorii zbuciumate, tipologiile politice si moravurile rom\u00e2nesti care \u00eel exasperasera altadata pe un P.P. Carp si pe care le surprinde si le analizeaza cu finete. De pilda, Frontul Renasterii Nationale declara, la putin timp de la \u00eenfiintare, ca are 3-5 milioane de membri, cifra \u201e\u00eendoielnica\u201c, apreciaza ambasadorul s\u00e2rb, \u00eentruc\u00e2t unele persoane s-au \u00eenscris \u201e\u00een c\u00e2te trei si patru locuri\u201c. Ambasadorul da ca exemplu cazul unui cunoscut profesor \u201ecare s-a \u00eenscris \u00een calitate de profesor prin Universitate, \u00een calitate de membru al Academiei prin Academie si \u00een calitate de cetatean obisnuit prin primaria competenta\u201c.
\nTraseism, incompatibilitate, parvenitism, coruptie! Toate-s vechi si noua toate \u00een Cartierul de Est al Europei, numit Rom\u00e2nia si aflat, nu-i asa, sub umbrela NATO.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Stimulat de o ampla convorbire radiofonica despre Serbia, istoria sa si relatiile cu vecinii, am revazut culegerea de Rapoarte diplomatice din Bucuresti a lui Jovan Ducici, ambasadorul Iugoslaviei \u00een Rom\u00e2nia \u00eentre anii 1937-1939. Cartea, aparuta cu ani \u00een urma la Editura Universal Dalsi, \u00een traducerea lui Dorin Gamulescu, cuprinde texte care se disting si printr-o… Cite\u0219te mai mult »Un Paul Morand s\u00e2rb despre rom\u00e2ni<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[1141,11040,11039],"class_list":["post-18736","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-eugen-simion","tag-jovan-ducici","tag-rapoarte-diplomatice-din-bucuresti"],"views":2576,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18736","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18736"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18736\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18736"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18736"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18736"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}