Scitii au populat, de prin secolul V \u00eenainte de Christos, stepele \u00eentinse de la nord de Marea Neagra, de la gurile Nistrului p\u00e2na la muntii Altai, din Ucraina de astazi, p\u00e2na \u00een zona asiatica a Rusiei. Nomazi veniti pe cai dinspre Iran, misteriosi pentru istorie, au st\u00e2rnit admiratia pentru uluitoarea lor arta, pastrata \u00een kurgane, morminte sub forma de tumul, explorate cu maxima curiozitate de arheolgi. Aurul scit este dovada unei maestrii extraordinare si marile muzee ale lumii sau colectionarii peste masura de bogati se \u00eentrec \u00een a avea artefacte de aur scite, piese splendide, de un rafinament deosebit, aceasta \u00een ciuda etichetei de barbari care i-a \u00eensotit pe sciti \u00een descriere, chiar si dupa disparitia lor treptata din istorie, odata cu venirea dinspre Asia a altor triburi, de alt neam, ce le iau locul si-i \u00eemping spre marginile teritoriului pe care altadata \u00eel locuisera si unde scitii lasa astazi urmase c\u00e2teva mici popoare caucaziene, desi faptul e controversat.
\nDestul de putine lucruri se stiu de altminteri despre limba scitilor sau felul lor de viata, mai toate reconstituiri din marturii arheologice. Sigur e ca primele vesti despre ei ni le da Herodot. Iar ultimele sosesc din Olanda, de la Amsterdam, unde, din februarie, poate fi vazuta o expozitie dedicata aurului scit. Cinci muzee din Crimeea au \u00eemprumutat piese de o valoare foarte mare pentru aceasta expozitie, care mai \u00eent\u00e2i a trecut prin Germania. E prima data c\u00e2nd acestea parasesc teritoriul ucrainean si ajung \u00een Vest. Doar ca muzeul universitar Allard Pierson din Amsterdam, cel care gazduieste expozitia Crimeea: aur si secrete de la Marea Neagra, are acum o mare problema. Nu stie cui sa dea aurul \u00eenapoi.
\nAstfel de expozitii se organizeaza cu mult timp \u00eenainte ca ele sa fie deschise publicului si, la vremea la care demersurile au \u00eenceput, intentia rusilor de a lua \u00eenapoi cadoul pe care Hrusciov i l-a facut Ucrainei sovietice nu era nici macar zvon. \u00centre timp, Crimeea si-a schimbat proprietarul. Toate actele care au \u00eensotit expozitia au fost \u00eensa semnate cu ministere si institutii ale statului ucrainean care aveau \u00een subordine muzeele de unde provin piesele.
\nCrimeea se afla acum \u00een Rusia si Rusia vrea ca tezaurul sa fie returnat \u00een muzeele de unde a plecat. Si are dreptate, locul aurului e acolo unde a fost descoperit si apoi expus, \u00een Crimeea. Cele mai multe piese erau expuse \u00een muzeul amenajat \u00een fostul palat al hanilor tatari de la Bahcisarai, capitala a Crimeei tatare mai \u00eenainte ca peninsula sa fie cucerita de rusi, la fine de veac XVIII. De cealalta parte, Kievul spune ca aurul a plecat din Ucraina si trebuie returnat \u00een Ucraina, tara cu care au fost semnate toate actele expozitiei. Si Ucraina are dreptate. Muzeul olandez nu a dat p\u00e2na acum dec\u00e2t un raspuns: tezaurul va fi returnat proprietarilor legali, fara sa spuna \u00eensa care sunt acestia. Si a cerut consiliere legala la Ministerul de Externe olandez. Expozita urma sa se \u00eenchida pe 11 mai. \u00centre timp, a fost prelungita p\u00e2na \u00een august. P\u00e2na atunci, la cum stau lucrurile, e timp destul ca Ucraina \u00eentreaga sa-si\u00a0 schimbe proprietarul si muzeul olandez sa scape de problema. Muzeul ar putea cauta consiliere si \u00een Rom\u00e2nia, tara cu suficienta experienta \u00een problema tezaurelor plecate \u00een Rusia.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Scitii au populat, de prin secolul V \u00eenainte de Christos, stepele \u00eentinse de la nord de Marea Neagra, de la gurile Nistrului p\u00e2na la muntii Altai, din Ucraina de astazi, p\u00e2na \u00een zona asiatica a Rusiei. Nomazi veniti pe cai dinspre Iran, misteriosi pentru istorie, au st\u00e2rnit admiratia pentru uluitoarea lor arta, pastrata \u00een kurgane,… Cite\u0219te mai mult »Cui d\u0103m aurul \u00eenapoi? Un muzeu din Olanda are probleme mari<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[11024,11025,11026],"class_list":["post-18728","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-aurul-scitilor","tag-muzeu-amsterdam","tag-secrete-de-la-marea-neagra"],"views":1989,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18728","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18728"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18728\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18728"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18728"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18728"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}