{"id":18724,"date":"2014-04-17T11:08:06","date_gmt":"2014-04-17T09:08:06","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=18724"},"modified":"2014-04-17T11:08:06","modified_gmt":"2014-04-17T09:08:06","slug":"interbelicul-fata-cu-prezentul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/interbelicul-fata-cu-prezentul\/","title":{"rendered":"Interbelicul fa\u0163\u0103 cu prezentul"},"content":{"rendered":"

La o privire rapida asupra spatiului cultural rom\u00e2nesc se observa ca, tot mai mult, proiectele si activitatile de impact vin din zone si finantari private.<\/strong><\/em>
\nUn astfel de exemplu este Alin Muresan, istoric cu studii la Cluj si Bucuresti, care si-a facut, \u00eempreuna cu c\u00e2tiva prieteni, propriul Centru de Studii \u00een Istorie Contemporana si a \u00eenceput sa desfasoare programe care reflecta modul \u00een care \u00eentelege el ca trebuie studiata si, mai ales, facuta cunoscuta si altora istoria. De CSIC, cititorii Culturii au mai aflat cu c\u00e2teva ocazii, fie cu referire la Scoala de vara organizata anul trecut la Pitesti, fie la dezbaterea despre informatorii Securitatii sau despre doua dintre produsele editoriale ale Centrului \u2013 primele numere din benzile desenate Fenomenul Pitesti, lansate \u00een ianuarie 2014. De atunci au mai organizat doua evenimente, primul fiind lansarea filmului \u00cen spatele cortinei, rezultat al unui proiect desfasurat pe parcursul unui an care a implicat mult efort si, de multe ori, piedici si suspiciuni. Prezent\u00e2nd instaurarea comunismului \u00een Rom\u00e2nia, filmul documentar este regizat de Bogdan Mustata. Dupa premiera de la Muzeul taranului Rom\u00e2n, a fost deja proiectat la Pitesti, Cluj-Napoca, Timisoara, Ploiesti si Constanta, urm\u00e2nd sa fie prezentat si \u00een c\u00e2teva orase europene. Cel de-al doilea eveniment a fost a patra conferinta CSIC, concentrata, de data aceasta, pe Rom\u00e2nia interbelica si miturile din jurul ei.<\/strong> <\/em>
\nCa si dezbaterea precedenta, cea din 27 martie 2014 \u2013 \u201eRom\u00e2nia interbelica. Continuitati si diferente\u201c \u2013 s-a desfasurat la Biblioteca Academiei Rom\u00e2ne si l-a avut ca moderator pe Sorin Lavric. Unul dintre succesele conferintelor CSIC este acela ca reusesc sa aduca un public variat ca v\u00e2rsta si interese profesionale, iar acum nu s-a facut exceptie.
\nDupa scurta prezentare a lui Alin Muresan despre proiectele Centrului, discutia a fost preluata de Sorin Lavric si condusa, pe r\u00e2nd, catre cei trei invitati: Cristian Troncota (profesor la Academia Nationala de Informatii si autor al unsprezece carti, cele mai multe dezvolt\u00e2nd istoria si functionarea Serviciilor Secrete din Rom\u00e2nia), Adrian Majuru (director al Muzeului Municipiului Bucuresti) si Florin M\u00fcller (profesor la Facultatea de Istorie din cadrul Universitatii Bucuresti). Structura tripartita a conferintei a fost si acum respectata, exist\u00e2nd trei \u00eentrebari la care cei invitati au fost provocati sa raspunda. Un aspect de remarcat este acela ca timpul alocat fiecarei interventii a fost respectat, d\u00e2nd astfel senzatia unei eficiente \u00een comunicare (e drept, \u00eensa: concizia invitatilor a fost compensata de lungile discursuri sifonate ale unor patimasi din public care, primind cuv\u00e2ntul adresa o \u00eentrebare, si-au asumat roluri de conferentiari).
\nInterbelicul \u2013 apogeu social si economic?
\nPrima tema propusa \u2013 \u201eA fost sau nu perioada interbelica momentul de maxima dezvoltare economica si sociala din istoria Rom\u00e2niei?\u201c \u2013 a primit raspunsuri nuantate si particularizate \u00een diferite privinte, \u00een functie de interesele invitatilor. Primul care a raspuns a fost Cristian Troncota, plec\u00e2nd de la imaginea unei \u201eRom\u00e2nii eterne\u201c, identificabil \u00een fiecare perioada istorica si caracterizata, de multe ori, de doua constante: capacitatea de a naste genii si tendinta de a ceda teritorii fara lupta. Dupa aceasta introducere, a oferit raspunsul invoc\u00e2nd un document din februarie 1938, \u00een care Serviciul Secret de Informatii prezinta trei probleme majore ale Rom\u00e2niei. Adresat Statului Major al Armatei, Ministerului Apararii si lui Carol al II-lea, documentul atentiona asupra deficientelor \u00een apararea nationala, \u00een economie si \u00een sistemul de \u00eenvatam\u00e2nt. Troncota nu a detaliat, dar, prin compararea situatiei interbelice cu cea actuala, a lasat sa se \u00eenteleaga caracterul doar mitologic al bunastarii Rom\u00e2niei dintre razboaie. Atentia lui Adrian Majuru s-a concentrat pe articularea unei societati urbane \u00een interbelicul rom\u00e2nesc, o societate capabila sa ajunga (daca momentul 1947 nu ar fi aparut) la nivelul Europei Occidentale. \u201eRecalibrarea mediului urban\u201c s-a realizat prin migratii interne si externe, centrele citadine devenind aglomerari alogene; iar aceste miscari de populatii au favorizat si dezvoltarea economica. De la sciziunea dintre spatiile rurale si cele urbane a pornit si Florin M\u00fcller, accentu\u00e2nd, ca definitorii \u00een modernizare, procesele de industrializare. Desi nu exista o clasa a industriasilor, dezvoltarea Rom\u00e2niei atinsese \u00een interbelic nivelul Italiei, situatie deturnata de \u201edictatura dezvoltarii\u201c impusa de comunism, care concentrase \u00een propriile m\u00e2ini resursele si construise o industrie autarhica; iar efectele, continua M\u00fcller, sunt vizibile p\u00e2na azi, c\u00e2nd Rom\u00e2nia este \u201e\u00een afara industrializarii\u201c.
\nBarometrul european
\nDaca prima \u00eentrebare nu a obtinut o rezolvare univoca, a doua \u2013 \u201eA fost cultura rom\u00e2na din perioada interbelica o cultura de nivel european?\u201c \u2013 a primit raspunsuri mai clare. Mai \u00eent\u00e2i, au fost pomenite, ca reprezentative pentru \u00eentreaga cultura rom\u00e2na, nume interbelice ca Br\u00e2ncusi, Eliade, Enescu, Coanda si s-a vorbit despre necesitatea unei strategii de aparare si de promovare a patrimoniului cultural rom\u00e2nesc (Cristian Troncota). Apoi, s-a adus \u00een discutie creditul european de care se bucurau profesorii interbelici, urm\u00e2ndu-i regresul \u00eenregistrat odata cu eliminarea intelectualilor de catre fortele comuniste. \u00cen prezent creativitatea si inteligenta ajung sa fie marginalizate sau fortate sa emigreze (Adrian Majuru). Daca \u00een prima parte a interventiei sale Florin M\u00fcller a \u00eentarit pozitiile antevorbitorilor, ulterior a adus \u00een discutie un concept care ar fi necesitat mai multe explicatii, cel al \u201eproletariatului intelectual\u201c; care era, \u00een viziunea profesorului de la Facultatea de Istorie, rezultatul institutiilor de \u00eenvatam\u00e2nt interbelice si \u201efermentul dezvoltarii\u201c.
\nConcluzia acestei sectiuni a fost unanima: cultura interbelica rom\u00e2neasca era aproape de nivelul european, dar instaurarea comunsimului a compromis evolutia, constiinta europenitatii fiind subminata si pusa la index.
\nInterbelicul fata cu prezentul
\n\u201eCe mai au \u00een comun Rom\u00e2nia de astazi cu Rom\u00e2nia interbelica?\u201c \u2013 a fost ultima \u00eentrebare din planul dezbaterii, multe dintre raspunsuri fiind deja date. Cristian Troncota a revenit la constanta \u201eparlamentarismului galagios si gaunos\u201c, dar a subliniat, cu referire la prezent, prea putina atentie acordata comportamentului public (de la atitudine p\u00e2na la vestimentatie) si a pus un accent pe reducerea ratei de constructii \u00een Rom\u00e2nia curenta. Adrian Majuru a asezat cele doua imagini \u00een oglinda, propun\u00e2nd o serie de solutii pentru redresarea societatii contemporane (reprofesionalizarea, atunci c\u00e2nd piata muncii e suprasaturata \u00eentr-un domeniu, implicarea activa \u00een viata sociala, dar si \u00een cea privata). Revenindu-i din nou ultimul cuv\u00e2nt, Florin M\u00fcller a vorbit despre fluctuatiile politice prezente at\u00e2t \u00een interbelic, c\u00e2t si astazi, si despre implicarea mult mai angajata a intelectualilor \u00een politica interbelica.
\n\u00cenainte de a le permite si celor din public sa adreseze \u00eentrebari sau sa-si exprime nedumeririle, fiecare invitat a tras propriile concluzii. Prima a mers catre importanta plasarii perioadei interbelice \u00een succesiunea tablourilor istorice (lucru pe care l-au ilustrat cu fiecare interventie); a doua, de asemenea \u00eempartasita de toti, a vizat necesitatea crearii de proiecte mici, capabile sa se dezvolte, at\u00e2t la nivelul individului, c\u00e2t si la nivelul statului, \u00eentr-altele de mai mare anvergura. Aici, un exemplu lamuritor este \u00eensusi Centrul de Studii \u00een Istorie Contemporana, care, asa cum spuneam, a demarat o activitate dinamica, \u00eensotita de rezultate demne de a fi duse mai departe.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La o privire rapida asupra spatiului cultural rom\u00e2nesc se observa ca, tot mai mult, proiectele si activitatile de impact vin din zone si finantari private. Un astfel de exemplu este Alin Muresan, istoric cu studii la Cluj si Bucuresti, care si-a facut, \u00eempreuna cu c\u00e2tiva prieteni, propriul Centru de Studii \u00een Istorie Contemporana si a… Cite\u0219te mai mult »Interbelicul fa\u0163\u0103 cu prezentul<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[9099,11022],"class_list":["post-18724","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-centrul-de-studii-in-istorie-contemporana","tag-filmul-in-spatele-cortinei"],"views":1553,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18724","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18724"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18724\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18724"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18724"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18724"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}