{"id":18720,"date":"2014-04-17T11:00:25","date_gmt":"2014-04-17T09:00:25","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=18720"},"modified":"2015-01-15T14:52:48","modified_gmt":"2015-01-15T12:52:48","slug":"de-la-nelinisti-la-marsuri-ale-demnitatii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/de-la-nelinisti-la-marsuri-ale-demnitatii\/","title":{"rendered":"De la nelini\u015fti la mar\u015furi ale demnit\u0103\u0163ii"},"content":{"rendered":"

Aflu ca Milan Kundera a publicat un roman \u00een care pune raul acestui secol pe seama excesului de seriozitate. Cum ar veni, lumea si-a pierdut hazul. Putem sa ne \u00eentrebam: si \u00een politica?<\/strong><\/em><\/p>\n

Se spune ca dupa invadarea Cehoslovaciei, \u00een 1968, c\u00e2nd Ceausescu a lansat teza \u201erazboiul \u00eentregului popor\u201c (ceea ce presupunea integrarea \u00een armata a tuturor rom\u00e2nilor apti sa tina pusca \u00een m\u00e2na), unui general \u2013 sef de Stat Major \u2013 cunoscut, altfel, pentru umorul lui debordant, i s-a cerut sa tina o prelegere la Academia Militara pentru detalierea noului concept. Generalul a socotit \u00een acele circumstante ca trebuie sa-i \u00eenflacareze pe comandantii de osti carora, \u00een \u00eencheiere, le-a spus patetic: oricine ar ataca Rom\u00e2nia trebuie sa stie ca va fi \u00eenvins de armata \u00eentregului popor! Dupa care s-a dat jos de la tribuna si, cu spatele la sala, avantajat si de statura sa mica, si-a facut cruce si s-a rugat: Fereste, Doamne!
\nTensiuni majore \u00een preajma Rom\u00e2niei<\/strong>
\nUmbra rece a crizei din jurul Ucrainei se prelungeste periculos. Aplicatiile militare ale Rusiei nu au anvergura celor de rutina, iar statele vecine au toate motivele sa fie\u00a0 nelinistite. Se retrag sau nu tancurile rusesti \u00een bazele lor? Recent, Bulgaria a constatat o crestere a numarului zborurilor de recunoastere efectuate de avioane ale armatei ruse \u00een apropierea spatiului sau teritorial; ministrul bulgar al Apararii a dispus punerea \u00een alerta a fortelor aeriene bulgare. Cu putin timp \u00een urma, Statele Unite au trimis sase avioane de v\u00e2natoare F-16 la baza militara Siauliai din Lituania si alte sase \u00een Polonia. Oficial, este vorba de folosirea lor \u00eentr-un exercitiu militar comun pentru care, conform unei programari mai vechi, la baza aeriana poloneza din Lask au sosit 300 de militari americani. Ambasadorul Statelor Unite \u00een Polonia a precizat ca, \u201eat\u00e2ta timp c\u00e2t este pusa \u00een cauza securitatea noastra, trebuie sa asiguram aliatilor nostri garantii fiabile de securitate\u201c.
\nPornind de la ambiguitatea intentiilor Moscovei \u00een privinta Ucrainei, NATO a anuntat ca \u201eia \u00een considerare toate optiunile\u201c si ca \u201estudiaza\u00a0 posibilitatea luarii de noi masuri pentru consolidarea prezentei militare \u00een Estul Europei\u201c. \u00cen Rom\u00e2nia tensiunea este traita \u00eentr-un fel de unii, \u00een alt fel de altii. Unii cer \u00eentarirea flancului estic, a vigilentei si cresterea bugetului \u201ede razboi\u201c, altii sunt mai relaxati. Ministrul rom\u00e2n al Apararii a declarat la 8 aprilie ca nu exista pericole pentru tara noastra. El a recunoscut, totusi, ca aeronava AWACS a NATO aflata \u00een Rom\u00e2nia \u00eentreprinde zilnic misiuni de supraveghere si politie aeriana si ca Aeroportul Kogalniceanu este pregatit pentru primirea a 1.500 de soldati americani. Sa precizam ca avioanele AWACS au, ca misiuni de baza, nu lupta ci asigurarea supravegherii, controlului si comunicatiilor pe timpul operatiunilor desfasurate \u00een spatiul aerian al NATO. Rom\u00e2nia se afla \u00een acest spatiu.
\nNeutralitate vinovata<\/strong>
\nParisul a intrat \u00eentr-o noua \u00eencurcatura \u00een Africa. De data asta diplomatica, nu militara ca \u00een Mali si Republica Centrafricana. Parisul a anulat participarea oficiala la comemorarea a doua decenii de la genocidul din Ruanda \u00een timpul caruia au fost ucisi 800.000 de oameni. Madame Christiane Taubira, ministrul Justitiei, a trebuit sa-si anuleze \u00een ultimul moment calatoria la Kigali \u00een urma unei declaratii a presedintelui ruandez Paul Kagame care a acuzat Parisul \u201eca a jucat un rol direct \u00een pregatirea genocidului\u201c si, mai grav, ca \u201ea participat la punerea acestuia \u00een practica\u201c. \u201e\u00centrebati supravietuitorii masacrului de la Bisesero, din iunie 1994, si acestia va vor spune ce au facut soldatii francezi \u00een timpul \u00aboperatiunii Turcoise\u00bb (numele dat interventiei soldatilor francezi, n.n.). Complicitate sigura dar si actori, at\u00e2t la Bisesero c\u00e2t si \u00een \u00eentreaga zona numita \u00abumanitate sigura\u00bb. Ministrul de externe de atunci, Alain Jupp\u00e9, a calificat drept \u201einacceptabila punerea \u00een cauza a Frantei\u201c si a cerut presedintelui socialist Hollande \u201esa apere onoarea Frantei\u201c. Belgia este si ea acuzata de implicare \u00een situatia conflictuala de acum douazeci de ani. Ca o recunoastere a vinovatiei, Bruxelles-ul si-a trimis oficiali la comemorarea genocidului, pun\u00e2nd gravitatea faptelor pe mostenirea nefasta a perioadei coloniale (Ruanda a fost una dintre coloniile belgiene din Africa).\u00a0 Parisul a fost reprezentat doar la nivel de ambasador. Francezii resping acuzatia ca ar fi fost implicati direct \u00een genocid, dar sunt dispusi, si ei, sa recunoasca unele erori. Cea mai grava ar fi lipsa de interventie rapida pentru oprirea masacrului produs \u00een timpul disputelor dintre triburile hutu si tutzi. Acest pacat este numit la Paris \u201eneutralitate vinovata\u201c. Sa recunoastem, francezii sunt geniali \u00een definirea (sau acoperirea) unei situatii st\u00e2njenitoare.
\nImposibila \u00eentelegere<\/strong>
\nLa 29 aprilie se \u00eencheie una dintre etapele \u00eentelegerilor israelo-palestiniene. P\u00e2na la aceasta data ar fi trebuit eliberat ultimul lot de palestinieni detinuti \u00een puscariile din Israel. Un incident de ultima ora \u2013 eliberarea unui spion israelit din Statele Unite \u2013 a fost folosit de Tel Aviv ca pretext pentru blocarea celor convenite. Secretarul de stat american John Kerry, care a consumat cu generozitate energie pentru realizarea de progrese \u00een vederea ajungerii la un acord de pace, si-a pierdut rabdarea si i-a avertizat at\u00e2t pe israeliti c\u00e2t si pe palestinieni ca Washingtonul are \u201eo limita de timp si de efort\u201c \u00een tratarea dosarului acestui conflict. Cine este vinovat este greu de spus. Pentru a forta Israelul sa elibereze acel lot de detinuti, Autoritatea Palestiniana a anuntat ca, \u00een baza calitatii de \u201estat observator al\u00a0 ONU\u201c, obtinuta \u00een 2012, Palestina va adera la 15 conventii si tratate internationale. Daca s-ar realiza, o astfel de masura ar \u00eensemna pentru Tel-Aviv \u00eenca un pas pe drumul recunoasterii internationale a statului palestinienilor. Premierul Beniamin Netanyahu a amenintat Autoritatea Palestiniana cu represalii daca \u00eesi duce p\u00e2na la capat planul. Presedintele palestinienilor, Mahmoud Abbas, nu a cedat. A respins chiar si apelul secretarului de stat John Kerry care \u00eei ceruse sa renunte la demersuri pentru a nu pune \u00een pericol reluarea negocierilor directe \u00een vederea \u00eencheierii acordului de pace. \u201eSuntem pregatiti sa participam la negocierile de pace, dar nu cu orice pret\u201c, a raspuns Abbas.
\nCa un facut, de fiecare data c\u00e2nd apare posibil un progres \u00een discutiile israelo-palestiniene, intervine un obstacol. Acum, obstacolul a aparut cu putine zile \u00eenaintea unei \u00eent\u00e2lniri israelo-palestiniana la care urma sa participe si emisarul american Martin Indyk.
\nSpania, marsuri ale demnitatii<\/strong>
\nSpaniolii, initiatorii de anul trecut ai protestelor indignatilor, au iesit revoltati \u00een pietele si pe bulevardele a peste 50 de orase. De data asta, ei dau semnalul unui alt tip de manifestatii care vor ravasi \u00een cur\u00e2nd Europa. Protestele lor au fost botezate \u201emarsuri ale demnitatii\u201c sau \u201emarsuri ale libertatii\u201c. Violenta nu a lipsit. \u201eSarbatoarea s-a terminat! Poporul se trezeste!\u201c s-a auzit pe bulevardele Madridului. Manifestantii au depasit calma indignare de anul trecut si au schimbat mesajul. \u201eRidicati-va, ridicati-va! Sa mergem la lupta!\u201c se putea citi pe o pancarta. Aduce, nu-i asa?, cu Internationala. Pe un banner tronau portretele membrilor guvernului Mariano Rajoy sub care era scris: \u201eGuvernantii au transformat politica \u00een comert pentru propriile lor interese\u201c.
\nDin 2011, programele de austeritate aplicate de guvernul conservator al lui Rajoy pentru a reduce deficitul public si datoria Spaniei au condus la doua greve generale si la aruncarea \u00een strada a sute de mii de persoane.
\nNemultumirea pentru planurile de austeritate ale Uniunii Europene creste si mai mult \u00een preajma alegerilor pentru Parlamentul European.\u00a0 Pentru institutiile europene, austeritatea si democratia au devenit panaceu. Pentru ele, orice rau vine de la \u00eencalcarea valorilor democratiei, nu si a drepturilor cetatenilor, popoarelor sau statelor. S-a ajuns la o mistica a democratiei. Lumea are suferinte mai mari si mai greu de suportat dec\u00e2t \u00eencalcarea acestor valori. Mai ales c\u00e2nd avioanele \u00eei \u00eentuneca cerul, iar scr\u00e2snetul senilelor tancurilor o asurzesc.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Aflu ca Milan Kundera a publicat un roman \u00een care pune raul acestui secol pe seama excesului de seriozitate. Cum ar veni, lumea si-a pierdut hazul. Putem sa ne \u00eentrebam: si \u00een politica? Se spune ca dupa invadarea Cehoslovaciei, \u00een 1968, c\u00e2nd Ceausescu a lansat teza \u201erazboiul \u00eentregului popor\u201c (ceea ce presupunea integrarea \u00een armata… Cite\u0219te mai mult »De la nelini\u015fti la mar\u015furi ale demnit\u0103\u0163ii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[11015,11014,4,11016,11013],"class_list":["post-18720","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-aplicatii-militare-rusia","tag-criza-ucrainei","tag-editorial","tag-nato-in-criza-ucraineana","tag-roman-milan-kundera"],"views":1756,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18720","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18720"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18720\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18720"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18720"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18720"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}