\u00cen inima Europei Centrale, la Sedlec, \u00een Cehia, exist\u0103 un loc macabru. Poate cel mai straniu \u015fi mai macabru din toat\u0103 Europa. O capel\u0103 medieval\u0103. Mic\u0103, gotic\u0103 \u015fi \u00eemp\u00e2nzit\u0103 cu zeci de mii de schelete omene\u015fti. Candelabrele sunt construite din cranii, stema Boemiei e f\u0103cut\u0103 din falange omene\u015fti, \u00eentreg mobilierul capelei e alc\u0103tuit din oaselor unor oameni care au tr\u0103it \u00een\u00a0 Evul Mediu. Pentru turi\u015ftii moderni, care sosesc aici cu sutele de mii \u00een fiecare an, grotescul locului exercit\u0103 o atrac\u0163ie special\u0103. Evident, cea mai mare parte a turi\u015ftilor vine din America. Pentru antropologi \u015fi istorici, Sedlec e \u00eens\u0103 poate cea mai concret\u0103 dovad\u0103 a felului \u00een care istoria rescrie istoria. Pu\u0163in dup\u0103 1270, stare\u0163ul m\u0103n\u0103stirii cisterciene din Sedlec e trimis de regele Boemiei \u00een \u0162ara Sf\u00e2nt\u0103.\u00a0 Aduce de acolo p\u0103m\u00e2nt de pe Golgota. P\u0103m\u00e2ntul acela, pu\u0163in, face minunea de a transforma Sedlec dintr-un loc anonim \u00eentr-un loc foarte cunoscut. Stare\u0163ul \u00eel \u00eempr\u0103\u015ftie peste cimitirul aba\u0163iei sale \u015fi, cur\u00e2nd, tot poporul din toat\u0103 Boemia vrea s\u0103 fie \u00eenmorm\u00e2ntat la Sedlec. Pre\u0163urile cresc, terenul cimitirului se m\u0103re\u015fte, veniturile aba\u0163iei sunt colosale, credin\u0163a \u00een m\u00e2ntuire e ferm\u0103. Secolul al XIV-lea aduce peste Boemia Marea Cium\u0103. Zecii de mii de victime sunt \u00eenmorm\u00e2ntate \u00een cimitir. Istoria se va repeta \u00een timpul r\u0103zboiului husit. Pe la 1400, o capel\u0103, \u2013 cea de ast\u0103zi \u2013 era deja\u00a0 ridicat\u0103 \u00een mijlocul cimitirului, ad\u0103postind sub ea un osuar \u00een care erau depozitate scheletele celor deshuma\u0163i pentru a face loc unor noi morminte. Ca scenariul s\u0103 fie complet, \u00een prag de secol XVI, \u00eengrijirea osuarului de la Sedlec intr\u0103 pe m\u00e2inile unui c\u0103lug\u0103r pe jum\u0103tate orb, parte necesar\u0103 a viitoarei legende, alminteri doar unul dintre mul\u0163ii fra\u0163i ai ordinului care s-au \u00eengrijit de osuar. Pentru c\u0103, p\u00e2n\u0103 aici, Sedlec e doar o istorie despre credin\u0163a oarb\u0103 \u00een nemurire a Evului Mediu. A muri e firesc, a spera \u00een m\u00e2ntuire e, iar\u0103\u015fi, omene\u015fte. Transformarea major\u0103 a capelei de la Sedlec are loc \u00eens\u0103 abia dup\u0103 1870. Casa de Scwarzenberg \u00eel\u00a0 pe angajeaz\u0103 Franti\u0161ek Rint pentru a crea decora\u0163ia de ast\u0103zi: nu mai pu\u0163in de patru candelabre compuse din cranii, blazonul familiei Scwarzenberg din oase omene\u015fti… Cel pu\u0163in 40 000 de schelete sunt folosite. O legend\u0103 macabr\u0103 \u00eencepe s\u0103 fie spus\u0103 \u015fi respus\u0103, cuprinz\u00e2nd ingredientele necesare pentru un Ev Mediu negru: moarte, obscurantism, un c\u0103lug\u0103r pe jum\u0103tate orb, Marea Cium\u0103. Oric\u00e2t de cumplit\u0103 e decora\u0163ia, ea e \u00een spiritul epocii romantice, nu \u00een spirit medieval. Romantismul redescoper\u0103 Evul Mediu \u015fi \u00eel rescrie, f\u0103c\u00e2nd din el epoca neagr\u0103 pe care o \u015ftim ast\u0103zi. Antropologii \u015fi istoricii ne spun c\u0103 totu\u015fi Evul Mediu nu a fost negru \u015fi macabru. C\u0103 \u00eel \u015ftim a\u015fa, conving\u0103tor, din pricina secolului romantic, foarte priceput \u00een rescrierea istoriei. Romanticii au fost cei mai mari constructori de mituri istorice. De pild\u0103, povestea Inchizi\u0163iei, institu\u0163ie medieval\u0103 ajuns\u0103 sinonim\u0103 cu absolutul cruzimii. Dar care, la cercetarea atent\u0103 a istoriclor nu s-a dovedit a\u015fa, pentru c\u0103 Inchizi\u0163ia a nu a f\u0103cut deloc at\u00e2tea ruguri \u015fi at\u00e2tea mor\u0163i c\u00e2te au povestit romanticii. Din contr\u0103, a fost un tribunal echilibrat, adesea bl\u00e2nd \u015fi nu a pronun\u0163at prea multe condamn\u0103ri la moarte. \u00cen plus, Inchizi\u0163ia nega existen\u0163a vr\u0103jitoriei. E doar un exemplu dintre multele posibile despre felul \u00een care istoria e repovestit\u0103 de romantici \u015fi trece \u00een legend\u0103. La Sedlec, lucrul acesta se vede cu ochiul liber. Macabrul nu e medieval, e de secol XIX, de\u015fi pare medieval.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen inima Europei Centrale, la Sedlec, \u00een Cehia, exist\u0103 un loc macabru. Poate cel mai straniu \u015fi mai macabru din toat\u0103 Europa. O capel\u0103 medieval\u0103. Mic\u0103, gotic\u0103 \u015fi \u00eemp\u00e2nzit\u0103 cu zeci de mii de schelete omene\u015fti. Candelabrele sunt construite din cranii, stema Boemiei e f\u0103cut\u0103 din falange omene\u015fti, \u00eentreg mobilierul capelei e alc\u0103tuit din oaselor… Cite\u0219te mai mult »Sedlec. O poveste despre Evul Mediu<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[10984,10987,10985,10986],"class_list":["post-18684","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-boemia","tag-cehia","tag-marea-ciuma","tag-sedlec"],"views":2499,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18684","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18684"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18684\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18684"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18684"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18684"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}