Multe a \u00eencasat de la via\u0163\u0103 artistul Serghei Paradjanov. De la via\u0163a tr\u0103it\u0103 \u00een lag\u0103rul sovietelor. A trebuit s\u0103-\u015fi schimbe numele cu care s-a n\u0103scut (9 ianurie 1924) \u2013 Sarkis Hovsepi Paradzhanian. A avut trei patrii \u2013 Georgia, Ucraina \u015fi Armenia. A f\u0103cut studii de regie film cu un maestru, Aleksandr Dovjenko. A avut dou\u0103 so\u0163ii \u2013 prima, dintr-o familie de t\u0103tari, Nigyar Kerimova, cu care s-a c\u0103s\u0103torit la Moscova, \u00een 1950, a fost ucis\u0103 de rudele ei pentru c\u0103 se convertise de la islamism la ortodoxism. A doua, ucraineanca Svetlana \u015eerbatiuk, i-a d\u0103ruit un fiu, Suren, \u00een 1958. A suportat trei deten\u0163ii, \u00een 1948,1973 \u015fi 1982 \u2013 \u00eencarcer\u0103ri \u015fi lag\u0103r de munc\u0103 \u00een Siberia. Motivele invocate: bisexualitatea, violul \u015fi darea de mit\u0103. Motivele reale: opozi\u0163ia fa\u0163\u0103 de regimul dictatorial \u015fi desp\u0103r\u0163irea de realismul socialist. Ultimele dou\u0103 dintre motivele invocate s-au dovedit a fi \u00eenscen\u0103ri. C\u00e2nd era prea t\u00e2rziu, c\u00e2nd loviturile \u00eencasate de la via\u0163\u0103 i-au ruinat s\u0103n\u0103tatea \u015fi i-au curmat existen\u0163a la v\u00e2rsta de 66 de ani (20 iulie 1990). A urmat gloria postum\u0103: un monument la Tbilisi, un muzeu la Erevan, un Institut Paradjanov-Vartanov (bunul s\u0103u prieten, Mihail, \u015fi el reputat cineast) la Hollywood, \u00eenfiin\u0163at \u00een 2010, unde se studiaz\u0103, se conserv\u0103 \u015fi se promoveaz\u0103 mo\u015ftenirea artistic\u0103 l\u0103sat\u0103 lumii de cei doi. \u015ei o falang\u0103 de regizori de film, care de care mai cu nume, \u00eencep\u00e2nd cu Theo Angelopoulos, B\u00e9la Tarr \u015fi Mohsen Makhmalbaf, revendic\u00e2ndu-se de la modul s\u0103u de a \u00een\u0163elege \u015fi de a tr\u0103i \u00een\/pentru aceast\u0103 art\u0103. Cu toate c\u0103 Serghei Paradjanov, con\u015ftient de originalitatea sa \u015fi de for\u0163a viziunii sale cinematografice, atr\u0103sese aten\u0163ia confra\u0163ilor, avertiz\u00e2ndu-i: ,,Cine \u00eencearc\u0103 s\u0103 m\u0103 imite este pierdut\u201d.
\n\u015eomer de lux al studiourilor teritoriale \u015fi al ministerului sovietic de resort, Goskino, el are o filmografie s\u0103rac\u0103. \u015ei-a repudiat primele pelicule, consider\u00e2ndu-le \u201egunoi\u201d, dup\u0103 ce a v\u0103zut Copil\u0103ria lui Ivan \u00een 1964. De Andrei Tarkovski avea s\u0103-l lege o cald\u0103 prietenie care l-a f\u0103cut s\u0103-i dedice filmul ,,Ashik Kerib\u201d (1988), dup\u0103 ce Tarko, exilat \u00een Occident, murise \u00een 1986, la numai 54 de ani. \u00cen Jurnalul tarkovskian, Serioja Paradjanov este foarte prezent \u015fi tot Andrei Arsenievici a fost primul care a scris guvernan\u0163ilor sovietici, \u00een 1973, cer\u00e2ndu-le s\u0103-l elibereze din \u00eenchisoare pe regizorul supus unui tratament inuman. Acest gest de solidaritate era s\u0103-i aduc\u0103 lui Tarkovski retragerea cet\u0103\u0163eniei \u015fi expulzarea. Umbrele str\u0103mo\u015filor uita\u0163i (rebotezat de unii distribuitori Caii s\u0103lbatici ai focului, 1964), Fresce kievene (oprit \u00een preproduc\u0163ie, cu cincisprezece minute salvate ca prin minune, 1968), Legenda Cet\u0103\u0163ii Suram,1984, Arabescuri pe o tem\u0103 Pirosmani, 1985, Ashik Kerib, 1988 \u015fi Confesiunea,1989-1990, film neterminat, ale c\u0103rui negative originale au fost \u00eencorporate \u00een pelicula Paradjanov: Ultima prim\u0103var\u0103, 1992 au st\u00e2rnit valuri de admira\u0163ie din partea lui Federico Fellini, Michelangelo Antonioni, Jean\u2013Luc Godard, Fran\u00e7ois Truffault, Luis Bu\u00f1uel. Colajele, sculptura mic\u0103, desenele \u015fi p\u0103pu\u015file create de el, c\u00e2te au supravie\u0163uit h\u0103ituielii politrucilor \u015fi tor\u0163ionarilor s\u0103i, pot fi v\u0103zute \u00een Muzeul din Erevan.
\n\u00cen 2014 s-au \u00eemplinit nou\u0103zeci de ani de la na\u015fterea artistului. Propunerea Ucrainei la Oscarul pentru cel mai bun film str\u0103in este biopicul fic\u0163ional Paradjanov. Ini\u0163iatorul \u015fi coordonatorul Festivalului interna\u0163ional Cinepolitica, regizorul \u015fi universitarul Copel Moscu,\u00a0 aduce pelicula, \u00een premier\u0103, la Bucure\u015fti (8-13 aprilie). \u00censo\u0163esc proiec\u0163ia Serge Avedikian, renumit actor \u015fi regizor care interpreteaz\u0103 rolul Paradjanov, co-regizoarea Olena Fetisova \u015fi produc\u0103torul Volodimir Kozyr.
\nO lec\u0163ie de via\u0163\u0103 \u015fi o lec\u0163ie de art\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Multe a \u00eencasat de la via\u0163\u0103 artistul Serghei Paradjanov. De la via\u0163a tr\u0103it\u0103 \u00een lag\u0103rul sovietelor. A trebuit s\u0103-\u015fi schimbe numele cu care s-a n\u0103scut (9 ianurie 1924) \u2013 Sarkis Hovsepi Paradzhanian. A avut trei patrii \u2013 Georgia, Ucraina \u015fi Armenia. A f\u0103cut studii de regie film cu un maestru, Aleksandr Dovjenko. A avut dou\u0103… Cite\u0219te mai mult »Paradjanov<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[10974,10973],"class_list":["post-18670","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-goskino","tag-serghei-paradjanov"],"views":1284,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18670","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18670"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18670\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18670"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18670"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18670"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}