Closer to the moon, ultimul film regizat \u015fi scris de Nae Caranfil, este o pelicul\u0103 inspirat\u0103 dintr-un caz real, av\u00e2nd la baz\u0103 un documentar (educativ) de propagand\u0103 al regimului comunist, realizat \u00een anul 1959. Subiectul pleac\u0103 de la cei cinci evrei (intelectuali!) care au executat jaful (aproape) perfect de la Banca Na\u0163ional\u0103 a Republicii Populare Rom\u00e2ne. Au fost aresta\u0163i \u015fi judeca\u0163i datorit\u0103 \u201epriceputului\u201d aparat de justi\u0163ie, c\u0103ruia nicio f\u0103r\u0103delege nu-i sc\u0103pa (iat\u0103 \u015fi \u201evaloarea\u201d didactic\u0103 a materialului original). Closer to the moon prezint\u0103 meticulos complexitatea \u015fi polivalen\u0163a \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor din 1958-1960, printr-un scenariu ingenios, plin de umor, pres\u0103rat cu date culturale \u015fi discu\u0163ii intelectuale, \u00een care fiecare personaj joac\u0103 un rol esen\u0163ial \u00een desf\u0103\u015furarea ac\u0163iunii.
\nClasificat pe IMDb at\u00e2t drept comedie, c\u00e2t \u015fi dram\u0103, filmul ilustreaz\u0103 o adev\u0103rat\u0103 tragedie \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00een hainele comicului. Tema este cu siguran\u0163\u0103 serioas\u0103, \u00eens\u0103 abordarea ei este jovial\u0103. Tonul ludic al piesei cinematografice realizate de Nae Caranfil se remarc\u0103 la nivel structural \u00eenc\u0103 din primele cadre prin prezen\u0163a evident\u0103 a conceptului de mise-en-abyme (un film despre cum se construie\u015fte un film), dup\u0103 cum o dovede\u015fte pancarta cu \u201eAten\u0163ie, se filmeaz\u0103\u201d, plasat\u0103 \u00een prim-plan, urmat\u0103 de numeroase alte indicii de punere \u00een abis a \u00eentregii opere.
\n\u00cen ceea ce prive\u015fte compozi\u0163ia, Closer to the moon preia din tehnicile romanului subiectiv. De-a lungul desf\u0103\u015fur\u0103rii peliculei, spectatorul vede c\u0103 se anun\u0163\u0103, cu litere mari, titlurile a opt capitole: Virgil, Max, Banda, Filmarea, Vizita, Alice, Jaful, Petrecerea final\u0103. Nu doar \u00eemp\u0103r\u0163irea r\u0103m\u00e2ne tipic\u0103 romanelor, ci \u015fi perspectiva narativ\u0103 care surprinde pe r\u00e2nd c\u00e2te un protagonist (sau chiar un grup de personaje) schimb\u00e2ndu-se la \u00eenceput de \u201ecapitol\u201d. Povestea se \u00eentretaie de fiecare dat\u0103 cu celelalte p\u0103r\u0163i, the big picture (adic\u0103 \u201epoza de ansamblu\u201d) re\u00eentregindu-se ca un puzzle. Subiectivismul cinematografic este accentuat de prezen\u0163a fizic\u0103 a camerei de filmat, mai ales \u00een fragmentele cu personajul-cheie Virgil \u00een rolul s\u0103u de cameraman.
\nComicul \u015fi jocul se observ\u0103 pregnant la nivelul limbajului \u015fi gesturilor proprii personajelor conturate. Max, Iorgu, Dumi, R\u0103zvan \u015fi Alice, din momentul judec\u0103rii lor p\u00e2n\u0103 la finalul film\u0103rilor documentarului de propagand\u0103 comunist\u0103, \u00ee\u015fi reinterpreteaz\u0103 rolurile subversiv. Odat\u0103 pronun\u0163at\u0103 sentin\u0163a \u2013 executare prin \u00eempu\u015fcare \u2013, cei cinci se vor comporta precum ni\u015fte actori aplauda\u0163i la scen\u0103 deschis\u0103 (fac reveren\u0163e, r\u00e2d, se aplaud\u0103 \u00eentre ei). Apoi, odat\u0103 cu acceptarea particip\u0103rii la film\u0103rile reconstituirii jafului, ace\u015ftia adopt\u0103 o atitudine specific\u0103 unor adev\u0103rate staruri de cinema. Dialogurile sunt pline de culoare local\u0103, de expresii specifice limbii rom\u00e2ne (\u201ea avea ceva la mansard\u0103\u201d fiind fatal\u0103 grupului de prieteni evrei), \u00eenso\u0163ite de mici detalii de cadru autohton (precum l\u0103utarii care interpreteaz\u0103 una dintre melodiile lui Gic\u0103 Petrescu, \u201eUite a\u015fa a\u015f vrea s\u0103 mor\u201d). Umorul reliefat de gesturile personajelor, care denun\u0163\u0103 aten\u0163ia scenaristului \u015fi regizorului Nae Caranfil pentru detaliul (semnificativ), face deliciul filmului (deocamdat\u0103 cunoscut doar noroco\u015filor spectatori).
\nCloser to the moon este mai mult dec\u00e2t un film despre condi\u0163ia intelectualului sau a evreului din perioada comunist\u0103, este mai mult dec\u00e2t un film despre cinci oameni cul\u0163i care se simt cenzura\u0163i, f\u0103r\u0103 libertatea de a-\u015fi putea exercita profesia, care iau decizia de a da o lec\u0163ie sistemului politic printr-un act extrem de capitalism. Closer to the moon este un film complet, una dintre acele piese cinematografice cu \u201ec\u00e2te un pic din toate\u201d.
\nCui \u00eei este adresat? Publicului dornic s\u0103 cunoasc\u0103 \u00eenc\u0103 o fa\u0163et\u0103 a istoriei comunismului, dar mai ales\u00a0 cinefililor dornici s\u0103 admire \u00eenc\u0103 un mare pas realizat \u00een evolu\u0163ia cinematografiei rom\u00e2ne. NU este un documentar, ci un hibrid artistic dintre cele foarte reu\u015fite, cult, dar accesibil \u015fi mai pu\u0163in cul\u0163ilor (chiar dac\u0103 nu \u00een toate valen\u0163ele sale). Nae Caranfil a g\u0103sit, cu iscusin\u0163\u0103, modalitatea de a administra cultura \u00een doze mici, printre scene glume\u0163e sau de amor, cu un talent cinematografic de talie interna\u0163ional\u0103.
\nCloser to the moon este deopotriv\u0103 romantic (datorit\u0103 idealistului Max), caragialian (datorit\u0103 tipologiei be\u0163ivului), arghezian (datorit\u0103 temei, analog\u0103 versurilor \u201eDin bube, mucegaiuri \u015fi noroi\/ Iscat-am frumuse\u0163i \u015fi pre\u0163uri noi\u201d), camilpetrescian (datorit\u0103 structurii \u015fi perspectivei narative) \u015fi bine\u00een\u0163eles, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, caranfilian. A\u015fadar, chiar dac\u0103 publicul-\u0163int\u0103 nu-l reprezint\u0103 doar rom\u00e2nii, probabil c\u0103 la nivel stilistic doar un rom\u00e2n \u00eel poate percepe complet. Nu-l rata\u0163i, v\u0103 promit c\u0103 filmul e bun!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Closer to the moon, ultimul film regizat \u015fi scris de Nae Caranfil, este o pelicul\u0103 inspirat\u0103 dintr-un caz real, av\u00e2nd la baz\u0103 un documentar (educativ) de propagand\u0103 al regimului comunist, realizat \u00een anul 1959. Subiectul pleac\u0103 de la cei cinci evrei (intelectuali!) care au executat jaful (aproape) perfect de la Banca Na\u0163ional\u0103 a Republicii Populare… Cite\u0219te mai mult »Un jaf aproape exemplar<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[150,10949,83,10950],"class_list":["post-18643","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-cinema","tag-closer-to-the-moon","tag-film","tag-nae-caranfil"],"views":1325,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18643","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18643"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18643\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18643"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18643"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18643"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}