{"id":18639,"date":"2014-04-10T11:34:13","date_gmt":"2014-04-10T09:34:13","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=18639"},"modified":"2014-04-10T11:34:13","modified_gmt":"2014-04-10T09:34:13","slug":"legaturi-primejdioase-ameninta-nunta-lui-figaro","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/legaturi-primejdioase-ameninta-nunta-lui-figaro\/","title":{"rendered":"Leg\u0103turi primejdioase amenin\u0163\u0103 \u201eNunta lui Figaro\u201c"},"content":{"rendered":"

S\u00e2mb\u0103t\u0103 seara \u00een fa\u0163a Teatrului de Stat din Constan\u0163a. Zumzet, o atmosfer\u0103 \u00eenc\u0103rcat\u0103 de culoare, cocteil efervescent ce \u00eemi aminte\u015fte de sinesteziile lui Baudelaire. P\u0103\u015fesc timid, atins\u0103 de fiorul pe care fiecare dintre noi \u00eel resimte atunci c\u00e2nd locuri necunoscute \u00ee\u015fi dezv\u0103luie micile lor splendori, \u00eens\u0103 nu f\u0103r\u0103 a surprinde acea bucurie a \u00eemplinirii \u201eorizontului de a\u015fteptare\u201c (a\u015fa cum ar spune Iser), concretizat prin tu\u015fele subtile ale unei Belle \u00c9poque at\u00e2t de \u00eendep\u0103rtate \u015fi totu\u015fi at\u00e2t de actual prin decorurile sale. Extaz, plenitudine, scurt moment de identificare. Vital, a\u015f spune, pentru cei atin\u015fi de tumultul decadent al unei epoci spumoase. Cum lucrurile frumoase nu pot dura o ve\u015fnicie, \u00eencerc o oarecare stare de nelini\u015ftire la vederea s\u0103lii propriu-zise, amestec confuz de nou \u015fi de vechi, desprins\u0103 parc\u0103 dintr-un cu totul alt ambient, at\u00e2t de diferit de cel care, p\u00e2n\u0103 acum c\u00e2teva momente, \u00ee\u015fi etalase armele sale cele mai de pre\u0163, \u00eembiindu-m\u0103 astfel la visare.<\/strong><\/em>
\nAcordurile calde ale lui Mozart alung\u0103 micul moment de reflec\u0163ie, vestind \u00eenceputul aventurii lui Figaro, iar suita de personaje ce pare a r\u0103s\u0103ri de prin cotloanele ascunse ale s\u0103lii, ticluite atent printre spectatori, atest\u0103 un incipit insolit, departe de conven\u0163iile teatrului clasic. Aceast\u0103 abordare a regizorului Cristian Ioan (din ce \u00een ce mai folosit\u0103 \u00een sfera dramatic\u0103) \u00eemi pare, \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103, o \u00eencercare de a construi o rela\u0163ie de apropiere cu publicul, de a-l face p\u0103rta\u015f la veseliile sau zbuciumurile interioare ale actan\u0163ilor s\u0103i, \u00eentr-un cuv\u00e2nt, la \u00eentregul conflict al piesei. Desigur, acesta nu este un moment singular \u00een economia reprezenta\u0163iei, un alt moment memorabil fiind acela al discu\u0163iei dintre contele Almaviva (interpretat de Bogdan Caragea) \u015fi Figaro (unde primul \u0163ine un monolog plin de savoare asupra m\u00e2ndriei \u015fi onoarei de so\u0163: \u201eOnoarea mea… Naiba \u015ftie ce-i cu ea!\u201c) \u00een leg\u0103tur\u0103 cu plecarea celui din urm\u0103 la Londra \u00een calitate de curier al contelui. Regizorul merge mai departe de textul lui Beaumarchais, oper\u00e2nd o serie de inser\u0163ii al c\u0103ror scop primordial este unul comic: \u201eM-am r\u0103zg\u00e2ndit pentru c\u0103 nu \u015ftii engleza\/ \u015etiu foarte bine! Da\u2019 de unde…\/ Shit!\u201c; \u201e\u00cen Anglia dac\u0103 \u015ftii s\u0103 zici shit nici nu-\u0163i mai trebuie altceva\u201c.
\nDar s\u0103 tras\u0103m totu\u015fi, \u00eentr-o prim\u0103 faz\u0103, subiectul pe scurt al acestei piese. Adaptare dup\u0103 scrierea lui P.A. Caron de Beaumarchais (cunoscut iluminist francez), Nunta lui Figaro \u00eencearc\u0103 s\u0103 p\u0103streze, \u00een linii generale, trama narativ\u0103 propus\u0103 de autor, tram\u0103 ce urm\u0103re\u015fte \u00eenf\u0103ptuirea c\u0103s\u0103toriei dintre Figaro (Tani \u015etefu) \u015fi cocheta sa logodnic\u0103 Susanne (Luiza Martinescu Toma). Cum lucrurile nu ies \u00eentotdeauna a\u015fa cum \u00ee\u0163i propui, iubirea celor doi trebuie s\u0103 treac\u0103 printr-o \u00eentreag\u0103 suit\u0103 de obstacole, atent regizat\u0103 de leg\u0103turile vicioase ce se creeaz\u0103 la curtea contelui Alfredo Almaviva, crescendo-ul reprezentan\u0163ilor din aceast\u0103 perspectiv\u0103 fiind unul cu adev\u0103rat demn de luat \u00een seam\u0103. Toat\u0103 aceast\u0103 agita\u0163ie, toate aceste \u015firetlicuri \u015fi tertipuri la care apeleaz\u0103 personajele noastre pentru a-\u015fi atinge scopul abscons nu fac dec\u00e2t s\u0103 scoat\u0103 la iveal\u0103 atmosfera tipic\u0103 saloanelor fran\u0163uze\u015fti de secol XVIII-XIX, \u00een care ceea ce primeaz\u0103 este dorin\u0163a de a accede, de a ob\u0163ine. Scopul scuz\u0103 mijloacele, ar spune Machiavelli.
\nUn alt personaj extrem de interesant care capteaz\u0103 aten\u0163ia de la \u00eenceput p\u00e2n\u0103 la final a fost \u2013 al\u0103turi de frumoasa Susanne \u2013 pajul Cherubin (interpretat in travesti de Lana Moscaliuc) a c\u0103rui exuberan\u0163\u0103 \u015fi vitalitate r\u0103zbat prin giumbu\u015flucurile pe care, amorezat fiind c\u00e2nd de Susanne, c\u00e2nd de na\u015fa sa, contesa Rossine, le face pentru a putea atrage aten\u0163ia vreuneia dintre ele. V\u00e2rsta inocen\u0163ei nu \u00eel ajut\u0103 \u00eens\u0103 pe t\u00e2n\u0103rul paj care reu\u015fe\u015fte prin toate ac\u0163iunile sale s\u0103 st\u00e2rneasc\u0103 antipatia contelui Alfredo, fapt ce duce la exilarea sa \u00eentr-unul din regimentele acestuia. Acesta este un moment important pentru o interpretare ulterioar\u0103 a piesei, \u00eentruc\u00e2t canzoneta recitat\u0103 \u00een duet de conte \u015fi iscusitul Figaro pare s\u0103 redea, destul de verosimil, aria interpretat\u0103 de b\u0103rbier \u00een opera omonim\u0103 (transpus\u0103 pe muzic\u0103 de
\nW.A. Mozart). De altfel, este notabil c\u0103, pe tot parcursul spectacolului, regizorul Cristian Ioan a c\u0103utat s\u0103 exprime ceva din liricitatea capodoperei mozartiene, din sonoritatea fulminant\u0103 a acesteia, lucru ilustrat at\u00e2t prin inflexiunile vocale ale arti\u015ftilor c\u00e2t \u015fi prin op\u0163iunile pentru muzica de fundal: uvertura operei Nunta lui Figaro, plus diverse scurte pasaje din economia aceleia\u015fi crea\u0163ii, aria reginei nop\u0163ii din Flautul Fermecat \u015fi chiar Aer de Bach. \u015ei de aceast\u0103 dat\u0103, accentele moderne, merg\u00e2nd pe filiera unei abord\u0103ri hibride \u00eentre o muzic\u0103 de tip clasic \u015fi una rock \u00een finalul piesei, condimenteaz\u0103 peisajul dramatic, conferindu-i o oarecare actualitate \u00een raport cu subiectul propriu-zis. Pentru c\u0103 f\u0103r\u0103 astfel de inser\u0163ii, marea majoritate a publicului ar fi plecat, poate, din sal\u0103 cu un gust dulce-am\u0103rui, dat\u0103 fiind \u015fi durata reprezenta\u0163iei \u2013 dou\u0103 ore \u015fi jum\u0103tate. Dar exist\u0103 \u015fi spectatori (de exemplu, subsemnata) bucuro\u015fi s\u0103 vad\u0103 c\u0103 dorin\u0163a de a aduce \u00een secolul vitezei o poveste de la 1700 respect\u0103, \u00eentruc\u00e2tva, pattern-ul clasic. Nu m\u0103 \u00een\u0163elege\u0163i gre\u015fit! Nu spun c\u0103 din punctul de vedere al elitistului abordarea ar fi defectuoas\u0103, sortit\u0103 e\u015fecului. Nu! Dar a\u015f fi vrut ca actualitatea s\u0103 nu fie chiar at\u00e2t de evident\u0103.
\nEpisod-cheie \u00een gradarea evenimentelor este \u015fi momentul monologului lui Marcelline \u2013 asistenta doctorului Bartolo \u015fi mama reg\u0103sit\u0103 a vicleanului b\u0103rbier (interpretat\u0103 de actri\u0163a Cristina Oprean) \u00een care aceasta mediteaz\u0103 pe seama condi\u0163iei nefaste a femeii, dovedind totodat\u0103 \u015fi o f\u0103\u0163i\u015f\u0103 pornire feminist\u0103: \u201eB\u0103rba\u0163i nedrep\u0163i, voi ar trebui s\u0103 fi\u0163i judeca\u0163i!\u201c; \u201eChiar \u015fi \u00een \u00eenalta societate femeile sunt minore c\u00e2nd e vorba de averea lor \u015fi majore c\u00e2nd sunt judecate; oricum ai privi, purtarea b\u0103rba\u0163ilor treze\u015fte sil\u0103. Sau mil\u0103\u201c.
\nDecorul minimalist, \u00een mare majoritate static, dar ingenios g\u00e2ndit (chiar de c\u0103tre regizor), c\u00e2nd ca o gr\u0103din\u0103 al c\u0103rei gard viu \u00eei salveaz\u0103 de la bucluc pe protagoni\u015ftii no\u015ftri, c\u00e2nd ca perete de inspira\u0163ie greceasc\u0103, antic\u0103, prin care personajele intr\u0103 sau ies din scen\u0103, c\u00e2nd ca spa\u0163iu eminescian, securizant, unde sub razele firave ale lunii se consum\u0103 pove\u015ftile de amor, contribuie \u00een mare m\u0103sur\u0103 la succesul spectacolului. Desigur, s-ar fi putut face o delimitare \u00eentre spa\u0163iul interior \u015fi cel exterior \u2013 p\u0103str\u00e2nd elementele deja existente \u2013, \u00eens\u0103, per ansamblu, imaginea este una pozitiv\u0103.
\nAm plecat mul\u0163umit\u0103, \u00een ciuda micilor discrepan\u0163e tehnice. Este adev\u0103rat c\u0103 se putea \u015fi mai mult de at\u00e2t, dar trebuie apreciat\u0103 presta\u0163ia excelent\u0103 a actorilor, costumele frumos realizate de Gabriela Nicolaescu, precum \u015fi viziunea general\u0103 la care a recurs regizorul, viziune ce urm\u0103re\u015fte farsa pe care Figaro i-o joac\u0103 lui Almaviva, pentru ca acesta din urm\u0103 \u201es\u0103 pofteasc\u0103 mai pu\u0163in la avutul altuia, de team\u0103 c\u0103 \u015fi-l va pierde pe al s\u0103u\u201c. Pentru c\u0103, a\u015fa cum spunea un mare clasic al nostru, \u201enimic nu-i arde mai mult pe tic\u0103lo\u015fi dec\u00e2t r\u00e2sul\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

S\u00e2mb\u0103t\u0103 seara \u00een fa\u0163a Teatrului de Stat din Constan\u0163a. Zumzet, o atmosfer\u0103 \u00eenc\u0103rcat\u0103 de culoare, cocteil efervescent ce \u00eemi aminte\u015fte de sinesteziile lui Baudelaire. P\u0103\u015fesc timid, atins\u0103 de fiorul pe care fiecare dintre noi \u00eel resimte atunci c\u00e2nd locuri necunoscute \u00ee\u015fi dezv\u0103luie micile lor splendori, \u00eens\u0103 nu f\u0103r\u0103 a surprinde acea bucurie a \u00eemplinirii \u201eorizontului… Cite\u0219te mai mult »Leg\u0103turi primejdioase amenin\u0163\u0103 \u201eNunta lui Figaro\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[8263,10945],"class_list":["post-18639","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-nunta-lui-figaro","tag-teatrul-de-stat-constanta"],"views":1346,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18639","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18639"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18639\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18639"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18639"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18639"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}