Tr\u0103im \u00eentr-o lume care se preface c\u0103 a uitat diferen\u0163ele culturale. Aproape c\u0103 nu ne mai permitem s\u0103 spunem despre un om c\u0103 este prost, chiar \u015fi atunci c\u00e2nd acest lucru este evident. Asta, pentru c\u0103 \u201etrebuie\u201d s\u0103 \u00eei trat\u0103m pe to\u0163i oamenii la fel, fie ei pro\u015fti sau de\u015ftep\u0163i, din motive de corectitudine politic\u0103 (da, \u015ftiu, e o traducere imbecil\u0103, un furculision al celebrei sintagme political correctness, dar nu am de ales). Nu mai vedem faptul c\u0103 albul e alb \u015fi negrul e negru (\u015fi nu m\u0103 refer la culoarea pielii aici!). Adev\u0103rul a devenit volatil \u015fi interpretabil, \u00een func\u0163ie de context. Dup\u0103 cum \u00eemi spunea un demnitar saudit, acum \u015fase ani, dac\u0103 noi, \u201eoccidentalii\u201d (pentru saudi\u0163i, p\u00e2n\u0103 \u015fi noi, rom\u00e2nii suntem occidentali \u2013 fapt ce ar fi greu de crezut pentru majoritatea austriecilor, ca s\u0103 nu mai vorbim de britanici) promov\u0103m diversitatea cultural\u0103, atunci cum se face c\u0103 nu accept\u0103m stricte\u0163ea legisla\u0163iei bazate pe sharia \u015fi cruzimea pedepselor aplicate celor care \u00eencalc\u0103 legile Islamului, drept o expresie a acestei diversit\u0103\u0163i culturale? Fi\u0163i convin\u015fi c\u0103 nu vorbea serios! Era o modalitate de a-mi da peste nas pentru politica promovat\u0103 de \u0163\u0103rile \u201eVestului\u201d de introducere a valorilor democra\u0163iei specifice Uniunii Europene \u015fi a altor asemenea \u0163\u0103ri \u00een state precum Arabia Saudit\u0103 \u015fi de r\u0103sturnare a judec\u0103\u0163ilor \u201enoastre\u201d de valoare, cu propriile \u201enoastre\u201d arme. Respectivul ministru nu d\u0103dea doi bani pe democra\u0163ia de tip occidental \u015fi mi-a spus limpede c\u0103 nu vede nimic gre\u015fit \u00een faptul c\u0103 un om s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte un act de proprie jertfire, ucig\u00e2nd, \u00een acela\u015fi timp, nu \u015ftiu c\u00e2\u0163i cre\u015ftini; pentru el, acest fapt nu reprezenta un act de terorism, ci o ac\u0163iune de prezervare a propriei identit\u0103\u0163i culturale\u2026 Evident c\u0103 nici el nu credea ce spunea, dar, dincolo de retorica arab\u0103, problema este cu mult mai dificil de tran\u015fat.
\nMuzeul este o institu\u0163ie care a ap\u0103rut \u00eentr-o anumit\u0103 societate: cea de tip occidental, presupun\u00e2nd ideea unei mo\u015fteniri care trebuie transmis\u0103 urma\u015filor, pentru c\u0103 este extrem de pre\u0163ioas\u0103, precum \u015fi grija pentru patrimoniu. Desigur, la aceste idei se adaug\u0103 \u015fi mijloacele materiale necesare pentru prezervarea valorilor. Pentru o societate de tip tradi\u0163ional, precum cele care subzist\u0103 \u00een jungla amazonian\u0103, obiectele transmise urma\u015filor nu sunt, poate, nici multe, nici pre\u0163ioase; \u00een schimb, patrimoniul imaterial este extrem de bogat. Pentru societ\u0103\u0163ile care au urmat un cu totul alt parcurs, cum sunt cele care au cunoscut pasajul de la Evul Mediu la epoca modern\u0103 \u015fi, ulterior, la cea contemporan\u0103, echilibrul \u00eentre categoriile de patrimoniu este, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, altul. Nu a\u015f spune c\u0103 patrimoniul imaterial este mai pu\u0163in pre\u0163ios ori mai s\u0103rac, dar, cu siguran\u0163\u0103, este mai pu\u0163in pregnant, \u00een raport cu cel material \u2013 monumentele istorice \u015fi bunurile culturale mobile care \u00eembel\u015fugheaz\u0103 muzeele.
\nPentru societatea contemporan\u0103, prezen\u0163a muzeelor \u00een via\u0163a public\u0103 nu mai poate fi considerat\u0103 un element care s\u0103 poat\u0103 fi luat drept o categorie oarecare de valori culturale. Cu alte cuvinte, nu se poate accepta ca o comunitate s\u0103 considere c\u0103 lipsa unui muzeu \u00een grija sa constituie un element al originalit\u0103\u0163ii \u201eciviliza\u0163iei\u201d sale. Pentru ONU \u015fi pentru UNESCO, num\u0103rul de muzee pe cap de locuitor este un indice unanim acceptat (cu sau f\u0103r\u0103 entuziasm) pentru gradul de dezvoltare al unei na\u0163iuni. O comunitate f\u0103r\u0103 un muzeu nu este o comunitate \u201ealtfel\u201d, nu reprezint\u0103 un model al unei societ\u0103\u0163i care a ales un alt mod de dezvoltare ci, pur \u015fi simplu, o comunitate subdezvoltat\u0103. Sigur, nu putem avea preten\u0163ia ca \u00een fiecare c\u0103tun s\u0103 existe un muzeu cu depozite \u015fi conservatori atesta\u0163i; \u00een schimb, este firesc s\u0103 existe \u00een fiecare sat preocuparea pentru str\u00e2ngerea unei colec\u0163ii care s\u0103 \u00eensemne ceva pentru memoria acelei comunit\u0103\u0163i.
\nOricum o lu\u0103m, muzeul, ca tip de institu\u0163ie, este o crea\u0163ie european\u0103 de secol al XVII-lea. \u00cen rest, putem s\u0103 vorbim despre origini \u015fi preocup\u0103ri \u00een toate civiliza\u0163iile, din toate timpurile. Dar adev\u0103rul mai sus amintit nu are cum s\u0103 fie schimbat. Este interesant cum, de\u015fi britanicii au avut prioritatea \u00eenfiin\u0163\u0103rii muzeelor publice, cei care domin\u0103 ast\u0103zi muzeografia mondial\u0103 sunt germanii. Ca \u015fi \u00een multe alte domenii, chinezii \u015fi-au propus un ritm de cre\u015ftere exponen\u0163ial\u0103 a num\u0103rului de muzee. Deocamdat\u0103 \u00eens\u0103, raportat la num\u0103rul de institu\u0163ii muzeale pe cap de locuitor \u015fi la num\u0103rul de speciali\u015fti care lucreaz\u0103 \u00een muzee, coroborat cu num\u0103rul total de locuitori, Germania ocup\u0103, de departe, locul \u00eent\u00e2i \u00een lume. Poate c\u0103, \u00een ceea ce prive\u015fte patrimoniul de\u0163inut de muzee, \u0163ara central-european\u0103 nu ar fi chiar pe primul loc. At\u00e2ta timp \u00eens\u0103 c\u00e2t Rusia continu\u0103 s\u0103 se poarte, la \u015fase decenii dup\u0103 terminarea celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, ca \u015fi cum acesta abia s-ar fi terminat \u015fi \u00ee\u015fi ascunde, cu team\u0103 \u015fi stupid orgoliu, capturile de r\u0103zboi \u00een depozitele muzeale, ne putem \u00eentoarce lini\u015fti\u0163i la supozi\u0163ia c\u0103, \u015fi \u00een ceea ce prive\u015fte patrimoniul de\u0163inut, tot Germania se afl\u0103 pe locul \u00eent\u00e2i. Dar numai cifrele nu ar fi de ajuns pentru a face din Germania anului 2014 prima mare putere a lumii \u00een domeniul muzeelor. Este vorba de o diferen\u0163\u0103 de calitate. Dup\u0103 ce \u00een Germania de Vest (pentru c\u0103 cea de Est se afla \u00eenc\u0103 sub cizma ideologic\u0103 sovietic\u0103) a avut loc \u00een deceniul al \u015faptelea un profund proces de democratizare a muzeelor (cultura pentru to\u0163i), de trei decenii \u00eencoace, muzeele reprezint\u0103 v\u00e2rful de lance al prezen\u0163ei culturale permanente, diverse, cotidiene, \u00een via\u0163a germanilor. Poate c\u0103 nu \u00eentotdeauna cele mai cu \u015ftaif evenimente au loc \u00een muzee (de regul\u0103 teatrele de oper\u0103 sunt preferate \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103), dar, cu siguran\u0163\u0103, cele mai numeroase \u015fi cele mai diverse din punct de vedere categorial sunt cele oferite de muzee. Muzeul este, \u00een Germania, institu\u0163ia de cultur\u0103 care a reu\u015fit s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 biblioteca (e drept, cu excep\u0163ia bibliotecilor \u015fcolare), de\u015fi aceasta din urm\u0103 avea o \u00eendelungat\u0103 \u015fi bogat\u0103 tradi\u0163ie \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 \u2013 drept cea mai frecventat\u0103 institu\u0163ie de cultur\u0103 din \u0163ar\u0103. Demn de remarcat este faptul c\u0103, spre deosebire de Regatul Unit ori de Suedia, \u00een Germania accesul la muzee nu este gratuit pentru publicul general, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 germanii sunt \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i, de mici, c\u0103 este normal s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 pentru a intra \u00een posesia unui produs cultural. \u00cen plus, nici \u00een Germania, mai ales \u00een ultimii \u015fapte ani, muzeele nu o duc pe roze: subven\u0163iile sunt tot mai mici \u015fi preten\u0163iile autorit\u0103\u0163ilor sunt tot mai mari. Este adev\u0103rat, se investe\u015fte \u00eenc\u0103 masiv \u00een muzee, pentru c\u0103 este limpede c\u0103 investi\u0163ia \u00een cultur\u0103 este profitabil\u0103. Dar, dincolo de asta, muzeografii au un c\u00e2mp imens de lucrat pentru a scoate la lumin\u0103 rodul cercet\u0103rilor \u015fi al efortului lor creativ. \u015ei totu\u015fi, deocamdat\u0103, Germania \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 avansul fa\u0163\u0103 de restul Europei \u015fi al lumii.
\nNu vreau s\u0103 trag de aici concluzia c\u0103 Germania ar fi cea mai \u00eenaintat\u0103 \u0163ar\u0103 din lume \u00een general ori statul cu cel mai \u00eenalt grad de civiliza\u0163ie. Nu e nevoie de o lup\u0103 pentru a compara miile de muzee din Germania cu cele \u015fase muzee din Mali, pentru a \u00een\u0163elege diferen\u0163ele dintre cele dou\u0103 \u0163\u0103ri. Dar nici faptul c\u0103 Danemarca este cea mai pu\u0163in corupt\u0103 \u0163ar\u0103 din lume sau c\u0103 Suedia este \u0163ara cu cel mai ridicat indice de dezvoltare uman\u0103 nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 aceste \u0163\u0103ri ar lua din str\u0103lucirea Germaniei \u00een ceea ce prive\u015fte dezvoltarea muzeelor. Este adev\u0103rat, un indice de dezvoltare muzeografic\u0103 \u00eenc\u0103 nu a fost m\u0103surat \u00een lume. Ar fi o interesant\u0103 tem\u0103 de cercetare pentru muzeologi \u015fi pentru sociologi. Deocamdat\u0103, ce se vede cu ochiul liber este c\u0103, \u00een pofida unor investi\u0163ii str\u0103lucitoare \u00een Emiratele Arabe Unite sau a unui efort uria\u015f \u00een China, Germania r\u0103m\u00e2ne o \u0163ar\u0103 \u00een care iubitorii de muzee se simt acas\u0103 la ei, iar muzeografii simt c\u0103 reprezint\u0103 un pilon al dezvolt\u0103rii culturii din \u0163ara lor.
\nCum a\u0163i spus? Unde e Rom\u00e2nia? Promit o discu\u0163ie pe aceast\u0103 tem\u0103 c\u00e2t de cur\u00e2nd!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Tr\u0103im \u00eentr-o lume care se preface c\u0103 a uitat diferen\u0163ele culturale. Aproape c\u0103 nu ne mai permitem s\u0103 spunem despre un om c\u0103 este prost, chiar \u015fi atunci c\u00e2nd acest lucru este evident. Asta, pentru c\u0103 \u201etrebuie\u201d s\u0103 \u00eei trat\u0103m pe to\u0163i oamenii la fel, fie ei pro\u015fti sau de\u015ftep\u0163i, din motive de corectitudine politic\u0103… Cite\u0219te mai mult »Despre cultura muzeelor<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[10937,10939,2794,10938],"class_list":["post-18631","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-cultura-muzeelor","tag-management-muzee","tag-muzee","tag-muzee-in-austria"],"views":1268,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18631","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18631"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18631\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18631"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18631"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18631"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}