Ion Dru\u0163\u0103, Vatra blajinilor, Editura Academiei Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 2013<\/p>\n
<\/p>\n
Evocator p\u0103tima\u015f al satului basarabean, Ion Dru\u0163\u0103 descinde, f\u0103r\u0103 t\u0103gad\u0103, din familia povestitorilor moldoveni, \u00eencep\u00e2nd cu Ion Neculce \u015fi continu\u00e2nd cu Ion Creang\u0103, p\u00e2n\u0103 la Mihail Sadoveanu \u015fi \u00eenc\u0103 mai \u00eencoace de acesta. O anume nostalgie dup\u0103 satul de odinioar\u0103 din C\u00e2mpia Sorocii (s-a n\u0103scut \u00een Horodi\u015fte, \u201eun s\u0103tucean micu\u0163, vreo cincizeci de case cu bordeie cu tot, \u015fi biserica satului, fire\u015fte, era o simpl\u0103 cas\u0103 \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103 a\u015fezat\u0103 la marginea satului, pe dealul r\u0103s\u0103ritean\u201c) \u00eei anim\u0103 amintirile, dep\u0103nate cu verb molcom, frumos colorat, f\u0103r\u0103 excese, de at\u00e2tea expresii locale ce dau discursului s\u0103u epic aura unei originalit\u0103\u0163i dialectale specifice. Fixate \u00een cadre bucolice, imaginile rustice ale vie\u0163ii de acolo, pe care le zugr\u0103ve\u015fte cu\u00a0 simplitatea surprinderii diurnului, au ceva din cheltuirea ritualic\u0103 a ve\u015fniciei la \u0163ar\u0103: \u201eMai spre sear\u0103 \u00eencep a se \u00eenviora satele ce tot picuraser\u0103 ziua \u00eentreag\u0103 la soare. Se \u00eentorc din c\u00e2mp c\u00e2rduri, c\u00e2rduri. Tr\u0103surile, pr\u0103\u015fitorii, cosa\u015fii. Coboar\u0103 spre sat vitele, ici turmele, acolo o vi\u0163ic\u0103 \u015fi c\u00e2\u0163iva c\u00e2rlani. Prin sat hodorogesc tr\u0103suri, fiecare \u00een felul s\u0103u. Sc\u00e2r\u0163\u00e2ie a plin f\u00e2nt\u00e2nile, se aude cum sun\u0103 biruitor prin doni\u0163e mulsul, fumeg\u0103 acoperi\u015furile. \u00cen sf\u00e2r\u015fit, pe la amurg se adun\u0103 familia toat\u0103 la o m\u0103su\u0163\u0103 josu\u0163\u0103 \u00een jurul unei m\u0103m\u0103ligu\u0163e cu ce-a dat Dumnezeu acolo\u201c \u015f.a.m.d. Fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103, trecutul \u015fi prezentul \u00ee\u015fi dau \u00eent\u00e2lnire \u00eentr-o perspectiv\u0103 dinamic\u0103 a rememor\u0103rilor, \u00een romanul biografic Vatra blajinilor \u2013 construc\u0163ie ampl\u0103 cu halouri epopeice subsidiare, venind s\u0103 sintetizeze un destin uman individual, scriitoricesc, confundat cu istoria contemporan\u0103 a Moldovei (cea de dincolo de Prut), f\u0103r\u0103 de care nu i se poate \u00een\u0163elege prozatorului sensul \u00eemplinirii: \u201eCe-a fost, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, Moldova Sovietic\u0103? A fost ea ie\u015firea unei provincii afurisite printre popoarele lumii sau \u00eenceputul unei totale pr\u0103bu\u015firi? P\u00e2n\u0103 nu vom r\u0103spunde clar \u015fi r\u0103spicat la aceast\u0103 \u00eentrebare chinuitoare, nu ne vom putea g\u0103si nici destinul, nici locul pe harta lumii\u201c.
\nVatra blajinilor se structureaz\u0103 ca o tetralogie, fiecare segment al ei put\u00e2nd fi considerat ca un roman de sine st\u0103t\u0103tor, iar toate la un loc alc\u0103tuind o imagine de ansamblu a unei lumi ce se alc\u0103tuie\u015fte din elemente individuale, particulare, prinse \u00eentr-un carusel factologic de zi cu zi, ce-\u015fi are r\u0103d\u0103cini prelungite \u00eentr-un trecut istoric, dar \u015fi deschideri spre un viitor, abia sugerat \u00eens\u0103, marcat de realitatea anilor sovietiz\u0103rii, de dup\u0103 r\u0103zboi. Prin acest veac a prins cheag istoric \u00eens\u0103\u015fi biografia scriitorului, care, ajuns acum la v\u00e2rsta aducerilor \u2013 aminte, se simte \u00eendrept\u0103\u0163it s\u0103 o evoce: \u201eAcum, sunt om b\u0103tr\u00e2n, trecut peste optzeci. O lung\u0103 via\u0163\u0103 a trecut din ziua cea de var\u0103, dar o \u0163in minte de parc\u0103 totul s-a petrecut asear\u0103, aici, la doi pa\u015fi. Mai tr\u0103iesc \u015fi azi \u00een mine meli\u0163atul c\u00e2nepei, cumplita ru\u015fine, r\u00e2ul cel albasrtru ce curgea domol \u00een \u00een\u0103l\u0163imi \u015fi glasul duhului pe care l-am auzit pentru prima oar\u0103 \u2026\u201c \u00cenceputul acestei vie\u0163i se dezv\u0103luie \u00een primul roman: De la Horodi\u015fte la Ghica Vod\u0103. Modelul poate fi acela al Amintirilor\u2026 lui Creang\u0103. Nu e vorba \u00eens\u0103, c\u00e2tu\u015fi de pu\u0163in, de o pasti\u015f\u0103, c\u00e2t mai degrab\u0103 de o reactualizare (poate nu acesta e cuv\u00e2ntul cel mai potrivit) a unui univers al copil\u0103riei petrecute la \u0163ar\u0103, \u00eentr-un sat moldovenesc de peste veac. Cele dou\u0103 evoc\u0103ri comunic\u0103 \u00eentre ele ca dou\u0103 oglinzi puse una \u00een fa\u0163a celeilalte, \u00eengem\u0103nate, aduc\u00e2nd m\u0103rturia deplinei armonii din fiin\u0163a familiei \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti tradi\u0163ionale: \u201ec\u00e2nd am ap\u0103rut eu pe lume, casa noastr\u0103 domnea de una singur\u0103 \u00een ograda de la vale de biseric\u0103 (\u2026) atunci c\u00e2nd m-am ridicat \u015fi eu cop\u0103cel, r\u0103m\u0103sese pu\u0163in din frumoasele g\u00e2\u0163e negre pe care le avea mama de fat\u0103 mare\u201c. Sunt dep\u0103na\u0163i astfel anii copil\u0103riei, anii de elev \u00een satul natal; sunt aminti\u0163i \u00een schi\u0163e portretistice p\u0103rin\u0163ii, bunicii, e pictat satul cu oamenii \u015fi obiceiurile lui, pove\u015ftile auzite de la b\u0103tr\u00e2ni, trecerea anotimpurilor, \u00eent\u00e2mpl\u0103ri mai vesele, mai triste, anecdotice, muncile la c\u00e2mp, anii r\u0103zboiului care au pustiit a\u015fezarea de b\u0103rba\u0163i, apoi perioada grea de dup\u0103 aceea c\u00e2nd, ajuns a-\u015fi satisface stagiul militar, \u00ee\u015fi descoper\u0103 voca\u0163ia scrisului \u00eencep\u00e2nd s\u0103 publice (\u201eColaboram la \u0162\u0103ranul sovietic\u201c).
\nCel de al doilea segment de roman, Dor de oameni, adaug\u0103 o \u00eentreag\u0103 galerie de biografii, portrete \u015fi destine ale oamenilor satului basarabean, figuri pitore\u015fti (badea Cire\u015f, Mo\u015f Mihail, badea Iacob, Ioana \u015f.a.) \u00eenv\u0103luite \u00een halouri balade\u015fti, pe fundalul prefacerilor sociale, dramatice, pe care anii socialismului le aduceau. Se individualizeaz\u0103 astfel, pe coordonate tragice,\u00a0 ciobanul din Toiagul p\u0103storiei (\u201eN-avea oi. Cioban de vi\u0163\u0103 veche, cioban din cre\u015ftet p\u00e2n\u0103 \u00een t\u0103lpi, el totu\u015fi n-avea oi\u201c), pe care noua administra\u0163ie \u00eel consider\u0103 \u00eentre opozan\u0163ii regimului, tocmai pentru c\u0103 \u00ee\u015fi p\u0103stra cu demnitate felul independent de a fi (\u201er\u0103m\u00e2nea oarecum sub ocrotirea propriei sale singur\u0103t\u0103\u0163i\u201c), ilustr\u00e2nd, \u00eentr-o accep\u0163iune modern\u0103, destinul fatal al ciobanului care \u015fi-a pierdut turma, din str\u0103vechea balad\u0103 popular\u0103. \u015ei totul proiectat \u00een cadrele unor stampe feerice, \u00eentruchip\u00e2nd afectiv prezen\u0163a c\u00e2mpiei basarabene.
\nCel de al treilea segment, romanul Lupaniada. \u00cen\u0103l\u0163area \u015fi pr\u0103bu\u015firea unei epoci, reprezint\u0103, de fapt, traseul \u00eemplinirii scriitorice\u015fti a autorului, \u00een contextul consolid\u0103rii \u015fi disolu\u0163iei, \u00een plan na\u0163ional, a unei epoci istorice marcate de structurile ideologizante ale societ\u0103\u0163ii socialiste, sovietice. Biografiile celor doi scriitori, pe de-o parte Andrei Lupan, pre\u015fedintele, \u00eentr-o perioad\u0103 \u00eendelungat\u0103, al Uniunii Scriitorilor din Moldova, pe de alta Ion Dru\u0163\u0103, t\u00e2n\u0103rul pe care mai v\u00e2rstnicul confrate a mizat, se vede, cu \u00eendrept\u0103\u0163ire, se \u00eentrep\u0103trund \u00eentr-o evolu\u0163ie spiralat\u0103 pe axul vertical al evenimentelor politice (\u015fi de politic\u0103 literar\u0103, cultural\u0103, implicit) ale \u0163\u0103rii \u00een anii de dup\u0103 r\u0103zboi, p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre. Toate evenimentele marcante ale epocii (deport\u0103rile, colectivizarea, \u015fcoala de literatur\u0103, conflictele dintre genera\u0163iile de scritori etc.) se ilustreaz\u0103 prin tr\u0103irile afective, e adev\u0103rat, diferite, ale celor doi. Discursul epic e pe c\u00e2t de evocator pe at\u00e2t de polemic, Andrei Lupan devenind un veritabil erou al romanului unei deveniri \u015fi dec\u0103deri spirituale (Regele Lear al Moldovei), simbol al unor tradi\u0163ii na\u0163ionale de care Ion Dru\u0163\u0103 nu se poate deta\u015fa: \u201eN\u0103scut \u00een mijlocul r\u0103ze\u015filor \u015fi mazililor de pe Nistru, Lupan avea ceva din vechea aristocra\u0163ie moldoveneasc\u0103, pe care noi abia-abia am apucat-o. Nu e at\u00e2t vorba de-o aristocra\u0163ie economic\u0103, pentru c\u0103 s\u0103raci am fost de c\u00e2nd lumea, c\u00e2t de o aristocra\u0163ie spiritual\u0103. Po\u0163i fi s\u0103rac, dar m\u00e2ndru \u015fi demn cu lumea pe care o por\u0163i \u00een tine. Nu at\u00e2t m\u0103m\u0103liga cu mujdei, c\u00e2t duhul ne-a \u0163inut la suprafa\u0163\u0103 de-a lungul veacurilor. Lupan p\u0103stra cu sfin\u0163enie \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia spiritului s\u0103u (\u2026) \u0162\u0103r\u0103nimea era pentru Lupan sensul suprem al vie\u0163ii\u201c. E sintetizat \u00een destinul acestui scriitor destinul, \u00een prefacere, al lumii care l-a idolatrizat \u00eentr-o vreme ca mai apoi, o nou\u0103 genera\u0163ie de moldoveni, s\u0103-l conteste, consider\u00e2ndu-l de-acum retrograd. Ion Dru\u0163\u0103 nu-l idealizeaz\u0103. Portretul pe care i-l face este unul desenat din linii contorsionate, adesea contradictorii, dar dincolo de aparen\u0163e, scriitorul este propus ca un st\u00e2lp pe care se \u00eencrusteaz\u0103 r\u0103bojul vremii, cu bunele \u015fi relele sale.
\nToat\u0103 fresca epocii pe care Ion Dru\u0163\u0103 o cuprinde \u00een tetralogia sa are vibra\u0163ia subsumat\u0103 a unei conflictualit\u0103\u0163i epopeice tr\u0103ite de un neam de oameni aflat mereu la r\u0103scrucea v\u00e2nturilor istoriei (mai ales contemporane). De aceea, cel de al patrulea segment al acestei construc\u0163ii romane\u015fti (\u201eEpilog\u201c) se \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 ca un eseu poematic sintetizator, \u00een care coordonata evocatoare (\u201eAlerg la \u0163\u0103ranii mei,\/ \u00cen lumea de demult,\/ \u00cei adun la o r\u0103scruce,\/ \u015ei caut a le t\u0103lm\u0103ci,\/ Pe \u00een\u0163elesul lor,\/ Nemaipomenita noutate\u201c) se \u00eemplete\u015fte organic cu solemna caden\u0163\u0103 a rug\u0103ciunii (\u201eDoamne,\/ Se umple lumea,\/ Cu umbre pustii\u2026\/ Treptat se stinge,\/ Dorul de via\u0163\u0103 (\u2026) Auzi-ne, Doamne,\/ Vezi-ne,\/ \u015ei ne milue\u015fte\u201c), totul \u00een\u0103l\u0163at \u00eentr-o apoteozare cosmic\u0103 a tr\u0103irii semin\u0163iei:\u201ePoate c\u00e2ndva,\/ Aceast\u0103\/ Palm\u0103 de p\u0103m\u00e2nt\/ Pe care satu,\/ De scriu,\/ Aceste r\u00e2nduri,\/ Va deveni\/ Iar\u0103\u015fi lav\u0103\/ Sau\/ Munte de ghea\u0163\u0103 (\u2026) Dar,\/ Tot ce se va \u00eent\u00e2mpla\/ Aici,\/ Acum \u015fi pururi\/ Va fi,\/ Numai \u015fi numai,\/ Pentru c\u0103,\/ A\u015fa a fost,\/ Voia Domnului.\/ Amin\u201c.
\nVatra blajinilor e romanul fiin\u0163\u0103rii biografice a Moldovei contemporane, de pe malurile Nistrului, tr\u0103it\u0103 \u015fi reprezentat\u0103 \u00een con\u015ftii\u0163a unui scriitor ce a \u0163intit mereu s-o ridice \u00een orizontul universalit\u0103\u0163ii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Ion Dru\u0163\u0103, Vatra blajinilor, Editura Academiei Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 2013 Evocator p\u0103tima\u015f al satului basarabean, Ion Dru\u0163\u0103 descinde, f\u0103r\u0103 t\u0103gad\u0103, din familia povestitorilor moldoveni, \u00eencep\u00e2nd cu Ion Neculce \u015fi continu\u00e2nd cu Ion Creang\u0103, p\u00e2n\u0103 la Mihail Sadoveanu \u015fi \u00eenc\u0103 mai \u00eencoace de acesta. O anume nostalgie dup\u0103 satul de odinioar\u0103 din C\u00e2mpia Sorocii (s-a n\u0103scut… Cite\u0219te mai mult »Biografia ca epopee a satului<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[10928,10929],"class_list":["post-18619","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-ion-druta","tag-vatra-blajinilor"],"views":1231,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18619","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18619"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18619\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18619"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18619"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18619"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}