{"id":18613,"date":"2014-04-10T10:12:34","date_gmt":"2014-04-10T08:12:34","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=18613"},"modified":"2014-04-10T10:12:34","modified_gmt":"2014-04-10T08:12:34","slug":"realliteratur","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/realliteratur\/","title":{"rendered":"Realliteratur"},"content":{"rendered":"

Andrei Terian, Critica de export. Teorii, contexte, ideologii,<\/em> Editura Muzeului Na\u0163ional al Literaturii Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 2013<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cen toate d\u0103rile de seam\u0103 din ultimii doi-trei ani, care de care mai apocaliptice, cu privire la reculul cronicii literare, Andrei Terian a furnizat exemplul \u015fi argumentul definitiv. De\u015fi a renun\u0163at la critica actualit\u0103\u0163ii de aproximativ jum\u0103tate de deceniu, criticul de la Sibiu \u015fi-a c\u00e2\u015ftigat, \u00een schimb, statutul de cel mai depl\u00e2ns cronicar autohton. Pe bun\u0103 dreptate, a\u015f zice: mina teoretic\u0103 \u015fi erudi\u0163ia, at\u00e2t de absente la colegii de genera\u0163ie, se insinuau \u00een cronicile lui c\u00e2t se poate de firesc, filtrate de o retoric\u0103 plin\u0103 de umor \u015fi de un extraordinar sim\u0163 al anecdoticului.<\/strong> <\/em>
\nUn comentator supracalificat<\/strong>
\nDemisia lui Terian din c\u00e2mpul comentariului actualit\u0103\u0163ii reprezint\u0103 o pierdere de propor\u0163ii, \u00eens\u0103 ea era anun\u0163at\u0103, deja, de apari\u0163ia, \u00een 2010, a neverosimilului tom despre G. C\u0103linescu, A cincea esen\u0163\u0103. Pasiunea cronicii literare era \u00eentrecut\u0103 acolo de o adev\u0103rat\u0103 frenezie a cercet\u0103rii, c\u0103ci \u00een chestiune era nu doar criticul interbelic, ci \u00eentreaga re\u0163ea \u2013 chiar \u00een sensul de network \u2013 a literaturii rom\u00e2ne pornind de la el. Statutul criticii interbelice \u015fi al celei postbelice, rela\u0163ia criticii cu ideologia, reflec\u0163ia teoretic\u0103 cu privire la evolu\u0163ia genurilor literare, situa\u0163ia istoriei literaturii erau, toate, probleme care nu-l mai \u00eenc\u0103peau pe monograful lui C\u0103linescu, d\u00e2nd pe din afar\u0103 \u00eentr-un discurs pus pe solu\u0163ionat cam toate dilemele literaturii rom\u00e2ne de secol XX \u2013 de nu de mai \u00eenainte. \u00cen calitate de monograf al lui C\u0103linescu, Andrei Terian se dovedea a fi, \u00een jargonul capitalist de azi, un comentator \u201esupracalificat\u201d.
\nFapt con\u015ftientizat de t\u00e2n\u0103rul critic \u00eensu\u015fi, care, \u00een timp ce lumea literar\u0103 \u00eei preg\u0103tea parastasul, se c\u0103znea \u00een subteranul bibliografiilor specializate pentru a identifica zone de comentariu mai adecvate unei inteligen\u0163e \u00een permanent\u0103 expansiune. Doar odat\u0103 cu publicarea unui nou volum, la finele anului trecut, a devenit evident pentru lumea literar\u0103 rom\u00e2nesc\u0103 faptul c\u0103 Andrei Terian n-a dezertat propriu-zis de la critica actualit\u0103\u0163ii, ci a preferat s\u0103 \u015fi-o reorienteze \u00een mod radical c\u0103tre \u201eexport\u201d.
\nCeea ce \u00eenseamn\u0103, dintr-odat\u0103, modificarea canalelor de distribu\u0163ie, a c\u00e2mpului de interes \u015fi a metodelor de interpretare. Evaziunea \u00een ISI (sau, m\u0103 rog, \u00een revistele academice cu circuit interna\u0163ional) nu poate fi citit\u0103 drept evaziune dec\u00e2t din unghiul unui cadru de referin\u0163\u0103 strict autohton. Or, din acest punct de vedere, Critica de export, volumul ap\u0103rut la finele anului trecut \u015fi compus din studii publicate \u00een reviste \u015ftiin\u0163ifice din Marea Britanie, Fran\u0163a, Italia, Slovenia, Slovacia \u015fi Estonia, reprezint\u0103 o pledoarie r\u0103spicat\u0103 pentru separarea net\u0103 a domeniului academic-universitar de cel foiletonistic. Tipic pentru un spirit hiperra\u0163ionalist, Andrei Terian n-a putut totu\u015fi renun\u0163a la cronica literar\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 redacteze manifestul \u00eent\u00e2rziat, cu iz testamentar, al acestei renun\u0163\u0103ri. Universitarul nu mai poate fi \u015fi cronicar al actualit\u0103\u0163ii, consider\u0103 Terian, nu din cauza vreunei incompatibilit\u0103\u0163i principiale, ci mai degrab\u0103 din cauza scurtcircuit\u0103rii, de facto, a competen\u0163elor. \u201eO mentalitate cronic\u0103reasc\u0103\u201d, pus\u0103 pe respingerea contextelor \u00een favoarea judec\u0103\u0163ilor impresioniste \u015fi dublat\u0103 de o s\u0103rac\u0103 specializare teoretic\u0103, ar pune cele dou\u0103 calit\u0103\u0163i ale criticului actual \u00eentr-un conflict de interese simbolic. Prilej, acesta, de a denun\u0163a lipsa de sincronizare a criticilor rom\u00e2ni fa\u0163\u0103 de curentele contemporane: \u201eNu de pu\u0163ine ori, la conferin\u0163ele \u00abinterna\u0163ionale\u00bb din Rom\u00e2nia se pot auzi profesori altminteri respectabili peror\u00e2nd gra\u0163ios despre \u00abcercet\u0103rile mai noi ale lui Hans Robert Jauss\u00bb. \u00abMai noi?\u00bb Dar, pentru numele lui Dumnezeu, Jauss \u015fi-a publicat manifestul istoriografic care i-a adus celebritatea interna\u0163ional\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anilor \u201960!\u201d.
\nValoarea de schimb <\/strong>
\na literaturii rom\u00e2ne<\/strong>
\nAcest retard al orizontului conceptual e responsabil, dup\u0103 Andrei Terian, pentru nivelul sc\u0103zut al studiilor literare rom\u00e2ne\u015fti, fie c\u0103 e vorba de panorame teoretice (aproape absente, de altfel) sau de istorii literare. Respingerea studiului contextual \u00een favoarea judec\u0103\u0163ii impresioniste a f\u0103cut ca literatura rom\u00e2n\u0103 s\u0103 se izoleze involuntar de dezbaterile interna\u0163ionale de idei. Unei reflec\u0163ii pe vertical\u0103, cu privire la \u201eprofunzimea\u201d \u015fi \u201eoriginalitatea\u201d cut\u0103rui scriitor, Andrei Terian \u00eei prefer\u0103 o investigare pe orizontal\u0103 a contextelor literare, sociale sau politice. Dincolo de c\u00e2\u015ftigul de erudi\u0163ie, aceast\u0103 reconstruc\u0163ie a contextelor ar putea furniza liantul menit s\u0103 repun\u0103 literatura rom\u00e2n\u0103 pe harta literaturii interna\u0163ionale. Subscriu total la faptul c\u0103 \u201epe criticii \u015fi pe cititorii din afar\u0103 nu \u00eei intereseaz\u0103 neap\u0103rat dac\u0103 Rebreanu a fost sau nu un scriitor \u00abmare\u00bb, ci mai degrab\u0103 modul specific mitteleuropean \u00een care problematica social\u0103 \u015fi cea etnic\u0103 se \u00eentrep\u0103trund \u00een structura romanului Ion; nu \u00eei preocup\u0103 \u00een mod deosebit dac\u0103 avangardi\u015ftii rom\u00e2ni aveau sau nu \u00abtalent\u00bb, ci mai degrab\u0103 cum s-au situat ace\u015ftia \u00een raport cu ideologiile dominante ale perioadei interbelice\u201d. Or, e evident c\u0103, dac\u0103 literatura rom\u00e2n\u0103 sufer\u0103 \u00eenc\u0103 de pe urma unui capital sc\u0103zut pe harta valorilor simbolice, e mai ales din cauza absen\u0163ei acestor conectori, sacrifica\u0163i \u2013 \u00een cele mai importante istorii literare rom\u00e2ne\u015fti \u2013 \u00een favoarea obsesiei \u201etalentului\u201d individual.
\nCeea ce propune, \u00een schimb, Andrei Terian prin afirma\u0163ii categorice, dar \u015fi implicit, prin exemplele analitice din Critica de export, e reformarea studiilor rom\u00e2ne\u015fti \u00een conformitate cu ceea ce a\u015f numi Realliteratur (dac\u0103 mi se permite analogia cu Realpolitik): o concep\u0163ie general\u0103 menit\u0103 s\u0103 \u0163in\u0103 cont nu at\u00e2t \u2013 sau nu doar! \u2013 de valoarea intrinsec\u0103 a diferitelor dimensiuni ale literaturii rom\u00e2ne, c\u00e2t mai ales de valoarea lor de schimb. Solu\u0163ia de p\u0103r\u0103sire a condi\u0163iei de \u201eliteratur\u0103 semi-periferic\u0103\u201d nu const\u0103 \u00een pl\u00e2nsul izola\u0163ionist \u00een pumni, ci \u00een \u00eencercarea de acumulare de \u201ecapital literar\u201d \u2013 dup\u0103 sintagma fixat\u0103 de Pascale Casanova \u00een Republica Mondial\u0103 a Literelor. Ceea ce \u00eenseamn\u0103, numaidec\u00e2t, scrutarea atent\u0103 a regulilor jocului la bursa interna\u0163ional\u0103 de valori \u015fi identificarea resurselor exploatabile ale literaturii rom\u00e2ne \u00een circuit interna\u0163ional. Concep\u0163ia economic\u0103 \u015fi metaforele tranzac\u0163ionale n-ar trebui s\u0103 sperie, c\u0103ci, pus la lucru, acest framework teoretic e menit s\u0103 revolu\u0163ioneze domeniul disciplinelor umaniste autohtone \u015fi s\u0103 pun\u0103 \u00eentr-o lumin\u0103 nou\u0103 statutul literaturii rom\u00e2ne \u00een \u00eentregul ei.
\nCe poate, a\u015fadar, s\u0103 fac\u0103 cercet\u0103torul rom\u00e2n la modul concret? \u00cen primul r\u00e2nd, s\u0103 identifice teritoriul dezbaterilor interna\u0163ionale la care ar putea s\u0103 participe, prin experien\u0163\u0103 concret\u0103, literatura rom\u00e2n\u0103: \u201eRolul literaturii \u015fi al criticii literare rom\u00e2ne\u015fti \u00een construc\u0163ia identit\u0103\u0163ii na\u0163ionale a unei culturi est-europene, pozi\u0163iile politice \u015fi ideologice ale elitelor noastre literare, raporturile criticii cu celelalte practici discursive, recontextualizarea rom\u00e2neasc\u0103 a anumitor direc\u0163ii, tehnici \u015fi concepte de circula\u0163ie interna\u0163ional\u0103, receptarea autohton\u0103 a operelor provenind din alte literaturi, efectele de sincronism, anacronism \u015fi protocronism \u2013 acestea ar fi temele (nu toate, desigur) care i-ar interesa pe str\u0103ini \u00een literatura rom\u00e2n\u0103 \u015fi nu simplul fapt c\u0103 un anume autor rom\u00e2n e \u00abmic\u00bb sau \u00abmare\u00bb, gras sau slab, \u00abseduc\u0103tor\u00bb sau \u00abplictisitor\u00bb\u201d. Desigur c\u0103 identificarea valorilor la bursa extern\u0103 \u015fi a resurselor rom\u00e2ne\u015fti merge \u00een paralel cu alinierea la monedele de schimb curente \u00een teoria literar\u0103 actual\u0103, precum \u201estudiile post-coloniale\u201d, \u201eWorld System Analysis\u201d, modelul \u201ecotiturii spa\u0163iale \u00een istoriografia literar\u0103\u201d \u015f.a.m.d. Iar dac\u0103 Immanuel Wallerstein, David Damrosch, Franco Moretti sau Dyoniz Durisin sunt nume frecvente \u00een discursul teoretic al lui Andrei Terian e pentru c\u0103 alinierea la dezbaterile contemporane nu poate ocoli problematica \u015fi limbajul comun al acestora. Cum ar putea fi str\u0103inii interesa\u0163i de literatura rom\u00e2n\u0103 dac\u0103 ea n-are capacitatea de a r\u0103spunde unor dileme actuale? \u2013 se \u00eentreab\u0103, pe bun\u0103 dreptate, Andrei Terian.
\nZis \u015fi f\u0103cut. C\u0103ci o mare parte din studiile cuprinse \u00een Critica de export \u00eencearc\u0103 s\u0103 elucideze probleme de ordin general, practic\u00e2nd acel distant reading preconizat de Franco Moretti ca reac\u0163ie la close reading. Privirea de la altitudine teoretic\u0103 \u00eei permite lui Andrei Terian s\u0103 formuleze ipoteze \u015fi s\u0103 furnizeze solu\u0163ii interesante din unghi conceptual la c\u00e2teva dintre dilemele \u201eultimul r\u0103cnet\u201d ale disciplinelor umaniste, de la problema aplic\u0103rii post-colonialismului la literaturile post-comuniste sau statutul literaturilor a\u015fa-zis dependente (\u201edin Lumea a Doua\u201d), p\u00e2n\u0103 la utilitatea emergen\u0163ei paradigmei orizontale (geografice) \u00een istoria literar\u0103 \u00een defavoarea celei diacronice. F\u0103r\u0103 excep\u0163ie, studiile sunt excelente prin decupajul temelor (Terian nu se pierde niciodat\u0103 \u00een prolegomene, ci aterizeaz\u0103 direct \u00een mijlocul dezbaterii), prin panoramarea bibliografic\u0103 excelent\u0103 (nimic nu pare s\u0103-i scape t\u00e2n\u0103rului cercet\u0103tor) \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, prin pragmatismul solu\u0163iilor, care, \u00een spiritul unui \u201eneopozitivism\u201d bine temperat, fac tot posibilul de a nu l\u0103sa loc de interpret\u0103ri. Identificarea unui precursor \u00een Adrian Marino, posibil\u0103 la o viziune superficial\u0103, e infirmat\u0103 tocmai din punctul de vedere al receptivit\u0103\u0163ii vii fa\u0163\u0103 de ideile literare strict contemporane. C\u0103ci programul de lansare \u00een circuitul interna\u0163ional al autorului Dic\u0163ionarului de idei literare s-a lovit, din p\u0103cate, \u00eentotdeauna de un dogmatism care l-a f\u0103cut s\u0103 priveasc\u0103 cu ochi r\u0103i toate curentele critice inovatoare din a doua jum\u0103tate a secolului trecut. O conectare la re\u0163eaua cultural\u0103 occidental\u0103 prin punerea \u00een parantez\u0103 a tuturor achizi\u0163iilor ei recente a demonstrat involuntar activitatea lui Marino, e\u015fueaz\u0103 \u00een pur\u0103 demagogie a sincroniz\u0103rii.
\nProbabil c\u0103 demonstra\u0163ia cea mai important\u0103 a Criticii de export r\u0103m\u00e2ne, \u00eens\u0103, integrarea diferitelor contexte ale literaturii rom\u00e2ne \u00een circuitul actual al ideilor literare, semn c\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, rom\u00e2nistica nu reprezint\u0103 un domeniu de interes exclusiv autohton. Se poate schi\u0163a o hart\u0103 tipologic\u0103 a imaginarului critic pornind de la dou\u0103 c\u0103r\u0163i de critic\u0103 tradi\u0163ionale (Opera lui Mihai Eminescu de G. C\u0103linescu, respectiv Poezia lui Eminescu de Ion Negoi\u0163escu), dup\u0103 cum e la \u00eendem\u00e2n\u0103 construirea unei poetici generale a esopismului \u00een critic\u0103 \u0163in\u00e2nd cont de c\u0103r\u0163ile lui Mircea Iorgulescu, Nicolae Manolescu sau Mircea Martin.
\nCeea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 Andrei Terian nu doar c\u0103 anun\u0163\u0103 schimbarea regulilor jocului \u00een disciplinele umaniste din Rom\u00e2nia, ci are \u015fi capacitatea s-o fac\u0103 la modul cel mai propriu. Iar \u00een ceea ce prive\u015fte circuitul interna\u0163ional, t\u00e2n\u0103rul universitar are toate datele s\u0103-i fac\u0103, \u00een urm\u0103torii ani, gelo\u015fi pe admiratorii lui Adrian Marino.<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Andrei Terian, Critica de export. Teorii, contexte, ideologii, Editura Muzeului Na\u0163ional al Literaturii Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 2013     \u00cen toate d\u0103rile de seam\u0103 din ultimii doi-trei ani, care de care mai apocaliptice, cu privire la reculul cronicii literare, Andrei Terian a furnizat exemplul \u015fi argumentul definitiv. De\u015fi a renun\u0163at la critica actualit\u0103\u0163ii de aproximativ jum\u0103tate… Cite\u0219te mai mult »Realliteratur<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[33,10273,10272,4572],"class_list":["post-18613","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-andrei-terian","tag-contexte","tag-critica-de-export-teorii","tag-ideologii"],"views":1711,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18613","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18613"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18613\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18613"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18613"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18613"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}