{"id":18610,"date":"2014-04-10T10:10:35","date_gmt":"2014-04-10T08:10:35","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=18610"},"modified":"2014-04-10T10:10:35","modified_gmt":"2014-04-10T08:10:35","slug":"anghel-dumbraveanu-in-tara-himerei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/anghel-dumbraveanu-in-tara-himerei\/","title":{"rendered":"Anghel Dumbr\u0103veanu \u00een \u201e\u0162ara Himerei\u201c"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Despre poezia lui Anghel Dumbr\u0103veanu (1933-2013) s-a spus c\u0103 e un fel de \u201epoem continuu\u201d, cu schimb\u0103ri doar de nuan\u0163\u0103 \u015fi de accent, pe un parcurs de durat\u0103 lung\u0103. \u00centr-o dens\u0103 prefa\u0163\u0103 la antologia Iarna imperial\u0103, tip\u0103rit\u0103 \u00een 1986 \u00een colec\u0163ia \u201eBiblioteca pentru to\u0163i\u201d, Marcel Pop-Corni\u015f considera totu\u015fi c\u0103 aveam de-a face cu o evolu\u0163ie spre \u201edezafectarea limbajului poetic simbolist\u201d, cit\u00e2ndu-l \u015fi pe Cornel Ungureanu, care observase trecerea de la o etap\u0103 a redescoperirii \u201emarilor simboluri lirice\u201d la o \u201elinie defensiv\u0103\u201d ce ajunge chiar la o \u201ehimerogonie\u201d, \u00een sensul de \u201edemitizare a utopiilor poetice\u201d (v. edi\u0163ia citat\u0103, p. VIII). Putem fi de acord, \u00een linii mari, not\u00e2nd totu\u015fi c\u0103 poetul nostru a cultivat preponderent tocmai acel limbaj al \u201emarilor simboluri\u201d, reconsiderat abia \u00een anii din urm\u0103 \u00een versuri mai destins \u015fi chiar ironic colocviale, f\u0103r\u0103 a abandona cu totul lunga secven\u0163\u0103 ini\u0163ial\u0103 a scrisului s\u0103u.<\/strong> <\/em><\/p>\n<p>Dup\u0103 debutul cu placheta Fluviile viseaz\u0103 oceanul, din 1961, marcat\u0103 ca \u015fi inevitabil de compromisurile tematice \u015fi de expresie liric\u0103 ale momentului, el s-a instalat, de la cartea imediat urm\u0103toare (P\u0103m\u00e2ntul \u015fi fructele, 1964) p\u00e2n\u0103 la, s\u0103 spunem, Predica focului (1993), \u00eentr-o formul\u0103 prin excelen\u0163\u0103 \u201emodernist\u0103\u201d, cu miz\u0103 ca \u015fi absolut\u0103 pe limbajul \u201e\u00eenalt\u201d, aproape deloc deschis spre realitatea mai \u201eprozaic\u0103\u201d a lumii din jur, cu bel\u015fug de metafore aproxim\u00e2nd un univers himeric, transfigurat, \u00eentr-un regim al subiectivit\u0103\u0163ii solemn-vis\u0103toare. Eforturile genera\u0163iei sale de a elibera poezia de tematismul p\u00e2n\u0103 atunci oficializat \u015fi de a-i restitui substan\u0163a liric\u0103 specific\u0103, cu accent pe limbajul \u00eensu\u015fi, purificat de contacte cu o realitate alterat\u0103 de \u201erealismul socialist\u201d, \u00ee\u015fi afl\u0103 o ilustrare semnificativ\u0103 \u015fi \u00een scrisul s\u0103u. Apropierea timpurie de gruparea din jurul Stelei clujene l-a \u015fi \u00eencurajat \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie cumva estetizant\u0103, dac\u0103 ne g\u00e2ndim mai ales la lirica \u201eevazionist\u0103\u201d profesat\u0103 mai ales de A.E. Baconsky, a c\u0103rui influen\u0163\u0103 puternic\u0103 a \u015fi fost \u00eenregistrat\u0103 de la primele recept\u0103ri critice. Dac\u0103 extindem aria de ecouri \u015fi de tradi\u0163ie liric\u0103 modern\u0103, scrisul lui Anghel Dumbr\u0103veanu reface \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 modul simbolist de a scrie \u2013 \u015fi acest fapt a fost de asemenea re\u0163inut de comentatori. Una dintre pu\u0163inele poezii recuperate din volumul de debut \u00een antologia amintit\u0103 \u2013 Fantezie \u2013 trimite direct la D. Anghel, nu doar prin titlu, ci mai ales prin recuzita tipic\u0103 reveriilor \u201enordice\u201d \u2013 fiorduri, \u201eflote albe\u201d chemate \u201edin larguri\u201d, starea de vis (visurile \u201ezburau cu aripi dalbe\u201d!), cu adaos de r\u0103sfr\u00e2ngeri ale unei legendare Loreley oglindite \u00een Rinul romantic nem\u0163esc. E de re\u0163inut, tot aici, \u015fi o Poem\u0103 evoc\u00e2nd munca \u201esticlarului\u201d, ce contureaz\u0103 linia fin\u0103 a gesturilor \u015fi obiectului aflat \u00een lucru \u00een registru caligrafic-decorativ, \u201eelegante linii\u201d, figura\u0163ie vegetal\u0103 \u2013 nuf\u0103r, m\u0103r, portocal\u0103 \u2013 pentru ca \u00een final s\u0103 apar\u0103 \u201ecupa clar\u0103, str\u0103vezie\u201d, echivalat\u0103 cu o \u201epoem\u0103-at\u00e2t de simpl\u0103 \u015fi de pur\u0103\u201d. Tematica dominant\u0103 va fi, \u00een continuare, legat\u0103 de aceste evaziuni \u015fi de iubirea transfiguratoare.<br \/>\nDepozitul imaginarului clas(ific)at al simbolismului e abundent pus la lucru \u00een c\u0103r\u0163ile urm\u0103toare \u2013 P\u0103m\u00e2ntul \u015fi fructele \u00eel redeschid somptuos. Calitatea acestui discurs o d\u0103 un anumit rafinament al imaginii, cu miz\u0103 pe embleme \u015fi gesticula\u0163ia stilizat\u0103, c\u0103ci Dumbr\u0103veanu e, evident, un \u201epurist\u201d, se las\u0103 furat de \u201evis\u201d, \u00eemprumut\u00e2nd pentru femeia iubit\u0103 contururi de amfor\u0103, plas\u00e2nd c\u00e2te un nuf\u0103r ori o magnolie \u00een preajma cuplului, \u015fi propun\u00e2nd ipostaze ale eului ca oficiant al unui ritual. Marea reapare \u00een primele pozi\u0163ii ca \u201eimperiul meu\u201d,\u00a0 iubita st\u0103 cu \u201efa\u0163a spre \u00eentreb\u0103rile m\u0103rii\u201d \u015fi e o \u201eamfor\u0103 de c\u00e2ntece\u201d, at\u00e2rn\u0103 de um\u0103rul b\u0103rbatului \u201eca o lir\u0103\u201d, iar acesta apare cu \u201ec\u00e2ntu-(i) de harpist\u201d, sub steaua \u00eenalt\u0103, de neatins, ori \u00ee\u015fi pune \u201esufletul\u201d s\u0103 \u00eengenuncheze \u201ecu aripile larg culcate \u00een iarb\u0103\u201d la apropierea femeii. \u201eEmo\u0163ia\u201d e bun\u0103 generatoare de vise, turnate pe umerii iubitei tot dintr-o amfor\u0103&#8230;<br \/>\nE, evident, foarte mult\u0103 conven\u0163ie \u00een aceste versuri. C\u0103 e vorba tot de o viziune transfiguratoare ne-o spune chiar titlul urm\u0103torului volum, Ilumin\u0103rile m\u0103rii (1967). Prinde contururi fragile aici iubita himeric\u0103, elogiat\u0103 mai \u00eentotdeauna \u00een \u015ftiuta stare de visare, trecut\u0103 \u00een regim ipotetic \u015fi fantezist. Va fi una dintre \u201etemele\u201d cvasipermanente ale imaginarului lui Anghel Dumbr\u0103veanu. Tot contururi neoclasice ni se ofer\u0103 \u015fi \u00een aceste pagini, se \u00eenmul\u0163esc p\u0103s\u0103rile ca metafore la \u00eendem\u00e2n\u0103 pentru vise \u015fi pentru dezvoltarea tematicii zborului. Poetul culege semin\u0163e pe c\u00e2mp, \u00eens\u0103 \u00een \u201eurne\u201d se imagineaz\u0103 \u00een chip de \u201ediscobol ciudat la marginea visului\u201d, dar se vede \u015fi r\u0103t\u0103cind prin cea\u0163\u0103 pe \u0163\u0103rm de mare, \u201eb\u00e2ntuit de nelini\u015fti \u015fi singur\u201d, trimi\u0163\u00e2ndu-\u015fi mai ales visele \u00een c\u0103utarea himericei iubite: \u201e\u00cen fiecare sear\u0103 r\u0103t\u0103cesc pe m\u0103ri s\u0103 te caut,\/ Pe cor\u0103biile mele \u00een form\u0103 de lun\u0103, trase u\u015for\/ De alba\u015ftri delfini \u015fi vulturi de mare\u201d&#8230; Rostirea e tot timpul grav-solemn\u0103, la limita, uneori, a emfazei, cu exces de fast \u201eprinciar\u201d transmis peisajului: \u201eChemat la Curte de culoarea Mov,\/ M\u0103-nchin o dat\u0103 str\u0103jilor, m\u0103 despresor\/ De halebardele din trec\u0103toarea umbrei\/&#8230;\/ M\u0103 \u00eenso\u0163esc pe-alee lungi cortegii \/ De crini cu facle de lumin\u0103\/&#8230;\/ Apoi cobor spre lac \u00een barca ancorat\u0103\/ a nuf\u0103rului galben \u015fi t\u0103cut\/\u00a0 \u015ei-n insula Aromelor \u00eengenunchez\/ \u00cen fa\u0163a Galdiolei. \u00cei s\u0103rut\/ Mantia parfumat\u0103\u201d&#8230;<br \/>\nC\u0103 acest tip de discurs e datat, se vede imediat, el face ecou \u00eent\u00e2rziat post\u00farilor romantice ale poetului, vis\u0103tor meditativ, \u00een neguri \u015fi \u00eentuneric, cu sentimentul c\u0103 \u201etotul sun\u0103 epuizant de frumos\u201d&#8230; \u00cen contrapondere la aceast\u0103 vis\u0103torie conven\u0163ionalizat\u0103 a fost citat unul dintre pu\u0163inele poeme relativizante, dac\u0103 nu singurul, Sonat\u0103 alpin\u0103, care mai \u00eemprosp\u0103teaz\u0103 cu adieri dinspre&#8230; real, discursul, pun\u00e2nd (poate) un mic accent ironic pe ipostaza \u201erecitatorului\u201d de poeme ale marilor aventuri marine: \u201eIluzionistul\u00a0 recita Anabasis. Afar\u0103 ningea.\/\u00a0 Noi ascultam sufletul vi\u0163ei de vie.\/ Femeia \u0163inea rugbistul de m\u00e2n\u0103;\/ Se uita fascinat\u0103 la capul s\u0103u lung\/ De cal obosit,\u00a0 \u015fi poate s\u00e2nii ei se str\u00e2ngeau\/ De vuietul stadioanelor mari. \/ Poate a\u015ftepta s\u0103 plece \u00een\u00a0 sud&#8230;\/ Ea str\u0103b\u0103tea p\u0103duri de magnolii,\/ Spunea poeme arabe, sur\u00e2dea l\u00e2ng\u0103 mare.\/ Rugbistul rememora meciuri din var\u0103.\/ Z\u00e2mbeau unul spre altul f\u0103r\u0103 s-asculte\u00a0 Ce-\u015fi spun. Afar\u0103 ningea \u00eemp\u0103cat.\/ Iluzionistul terminase de mult Anabasis\u201d&#8230; Oricum, aceast\u0103 zv\u00e2cnire de puls mai viu nu are \u00eenc\u0103 urm\u0103ri importante \u00een scrisul poetului, care continu\u0103, de pild\u0103, \u00een Oase de cor\u0103bii (1968) pe aceea\u015fi linie \u201eevazionist\u0103\u201d. \u201e&#8230;Cineva\/ \u00cemi repet\u0103 mereu c\u0103 nu sunt dec\u00e2t\/ Ostaticul\u00a0 unor puteri nel\u0103murite\u201d \u2013 spune un final de poem, \u015fi acel \u201ecineva\u2019\u201d cam are dreptate. C\u0103ci \u015fi aici imaginarul e reluat \u00een datele sale de baz\u0103 \u015fi \u00een acela\u015fi regim al vagului cu \u00eendep\u0103rtate origini simboliste. Atributul boreal, vine cu o mai mare frecven\u0163\u0103 dinspre sursa de neguri nordice \u015fi oficieri baconskyene, cuplul se vede r\u0103t\u0103cind din nou \u201eprin singur\u0103tatea boreal\u0103&#8230; \u00eentre timpanele m\u0103rii\u201d, sau ni se spune c\u0103 \u201eVom \u00eenv\u0103\u0163a de-acuma \u0163inuturi boreale,\/ T\u0103cerile-n fiorduri ne vor striga mai lung\u201d, se invoc\u0103 \u015fi ni\u015fte \u201evedenii boreale\u201d; nu lipse\u015fte \u201eicebergul nop\u0163ii\u201d, apar \u015fi \u201es\u0103li t\u0103iate gotic\u201d sub lun\u0103, poetul insist\u0103 pe aceast\u0103 cale a relu\u0103rii repetitive de motive \u015fi limbaje foarte conven\u0163ionale. Lumea r\u0103m\u00e2ne ca \u015fi exclusiv \u00een spa\u0163iul imagina\u0163iei \u015fi al fantaz\u0103rii, cu himere caligrafiate \u201eneoclasic\u201d ori r\u0103mase \u00een aburul supozi\u0163iilor. \u201eCineva e bolnav de fantezie \u00een mun\u0163i\u201d \u2013 citim \u00eentr-un poem, \u00eens\u0103 o astfel de boal\u0103, devenit\u0103 cronic\u0103, e a poetului \u00eensu\u015fi, dispus s\u0103 predea, eventual\u201d \u201ecaligrafia anilor\u201d, dar exclusiv \u201ecelor ce \u015ftiu numai zborul \u00een soare\u201d&#8230; Ni se anun\u0163\u0103 chiar c\u0103 \u201em\u00e2ine \u00eemi va bate la u\u015f\u0103 un c\u00e2ntec absolut\u201d&#8230;<br \/>\nS-a putut inventaria, cu timpul, un num\u0103r de motive recurente \u2013 de la zbor \u015fi vis, la\u00a0 \u00eentreag\u0103 seria de elemente de figura\u0163ie \u201eexotic\u0103\u201d a simbolismului, \u00eens\u0103 toate acestea nu vor cobor\u00ee, pentru mult\u0103 vreme, de la etajul foarte \u00eenalt al imagina\u0163iei, tot ce promite a fi lucru palpabil sufer\u0103 procese de extrem\u0103 decantare, de rarefiere \u015fi disolu\u0163ie, cu \u00eenscrieri, adesea \u00eentr-o emblematic\u0103 \u015fi ea fragil\u0103, la fel de sub\u0163ire desenat\u0103. Aici st\u0103 \u015fi vulnerabilitatea acestei lirici ce se complace adesea \u00een astfel de gratuit\u0103\u0163i f\u0103r\u0103 angajament existen\u0163ial major, dac\u0103 nu consider\u0103m c\u0103 asemenea proiec\u0163ii idealizante ale reveriei ar sugera ceva asem\u0103n\u0103tor cu o implicare mai profund\u0103 \u00een aria experien\u0163ei existen\u0163iale c\u00e2t de c\u00e2t concrete.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Despre poezia lui Anghel Dumbr\u0103veanu (1933-2013) s-a spus c\u0103 e un fel de \u201epoem continuu\u201d, cu schimb\u0103ri doar de nuan\u0163\u0103 \u015fi de accent, pe un parcurs de durat\u0103 lung\u0103. \u00centr-o dens\u0103 prefa\u0163\u0103 la antologia Iarna imperial\u0103, tip\u0103rit\u0103 \u00een 1986 \u00een colec\u0163ia \u201eBiblioteca pentru to\u0163i\u201d, Marcel Pop-Corni\u015f considera totu\u015fi c\u0103 aveam de-a face cu o evolu\u0163ie&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/anghel-dumbraveanu-in-tara-himerei\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Anghel Dumbr\u0103veanu \u00een \u201e\u0162ara Himerei\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[10922,10921],"class_list":["post-18610","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-placheta-fluviile","tag-poezie-anghel-dumbraveanu"],"views":1276,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18610","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18610"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18610\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18610"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18610"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18610"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}