{"id":18606,"date":"2014-04-10T10:07:39","date_gmt":"2014-04-10T08:07:39","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=18606"},"modified":"2014-04-10T10:55:46","modified_gmt":"2014-04-10T08:55:46","slug":"schimbare-de-putere-sau-schimbare-de-directie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/schimbare-de-putere-sau-schimbare-de-directie\/","title":{"rendered":"Schimbare de putere sau schimbare de direc\u0163ie?"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Se apropie data alegerilor pentru Parlamentul European. \u015ei, dac\u0103 nu survin cine \u015ftie ce surprize sau \u00eent\u00e2mpl\u0103ri dramatice, ele vor aduce o schimbare a raportului de for\u0163e \u00een Legislativul european: Partidul Popular European, aflat la putere de dou\u0103 legislaturi, va ceda locul ca principal\u0103 familie politic\u0103 pe scena b\u0103tr\u00e2nului continent Partidului European al Sociali\u015ftilor.<\/strong><\/em><br \/>\n<em><strong>Nu este, a\u015fa cum spun unele comentarii din media, o schimbare provocat\u0103 de criza economic\u0103 \u015fi financiar\u0103 care a afectat aproape toate statele Uniunii Europene \u015fi de care unele continu\u0103 s\u0103 sufere \u015fi azi. Ci o schimbare de care cet\u0103\u0163enii europeni au devenit con\u015ftien\u0163i ca urmare a crizei \u015fi, mai ales, ca urmare a modului \u00een care for\u0163ele de dreapta au condus Europa \u00eenaintea \u015fi \u00een timpul crizei.<\/strong> <\/em><br \/>\nC\u0103ci, p\u0103str\u00e2nd o distan\u0163\u0103 parlamentar\u0103 fa\u0163\u0103 de aceast\u0103 chestiune, se poate spune c\u0103 \u00eentreaga criz\u0103 economic\u0103 \u015fi financiar\u0103 prin care a trecut Uniunea European\u0103 a fost provocat\u0103, \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 considerabil\u0103, tocmai de modul \u00een care partidele de dreapta reunite \u00een PPE au guvernat, \u00een \u0163\u0103rile lor \u015fi la nivelul UE. Dereglement\u0103rile pripite \u015fi excesive, accentul pus asupra profitului \u015fi \u00eembog\u0103\u0163irii individuale, dezinteresul fa\u0163\u0103 de echilibrele sociale, fa\u0163\u0103 de domenii vitale ca educa\u0163ia sau sistemul sanitar au facilitat conduitele incorecte ale unui num\u0103r mult prea mare de entit\u0103\u0163i financiare \u015fi economice, conduite care au dus \u00een cele din urm\u0103 la declan\u015farea celei mai grave crize financiare \u015fi economice prin care a trecut omenirea, de la cea din 1929-1933 \u00eencoace.<br \/>\nAfirma\u0163ia mea este sus\u0163inut\u0103 de rezultatele ob\u0163inute de cele dou\u0103 familii politice europene \u00een alegerile interne din diferite state membre ale UE, dup\u0103 ce criza a trecut. Cu mici excep\u0163ii, partidele afiliate PPE au pierdut puterea, iar unele \u2013 \u00een Italia, \u00een Fran\u0163a, \u00een Polonia, state importante ale Uniunii noastre \u2013 au intrat chiar \u00eentr-un accentuat proces de disolu\u0163ie. Nici m\u0103car acolo unde st\u00e2nga revenit\u0103 la putere nu a convins (\u00een Fran\u0163a), dreapta nu a revenit \u00een prim-plan, ea fiind din p\u0103cate eclipsat\u0103 de avansul considerabil al extremei drepte. Este un semnal \u00eengrijor\u0103tor cu privire la consecin\u0163ele e\u015fecului for\u0163elor democratice, desigur, dar \u015fi un indiciu c\u0103 electoratul european continu\u0103 s\u0103 sanc\u0163ioneze PPE chiar \u015fi dup\u0103 ce acesta a trecut \u00een opozi\u0163ie.<br \/>\n\u00cen aceste condi\u0163ii, \u00eentrebarea pe care trebuie s\u0103 \u015fi-o pun\u0103 to\u0163i europenii \u2013 deciden\u0163i \u015fi aleg\u0103tori deopotriv\u0103 \u2013 este una fundamental\u0103: schimb\u0103m doar puterea \u00een UE sau schimb\u0103m orientarea Uniunii \u00eense\u015fi? Cu alte cuvinte: \u00eenlocuim \u015fefii comisiilor \u015fi conducerea Parlamentului European, raportul de for\u0163e \u00een Comisia European\u0103 \u015fi \u00een alte institu\u0163ii aferente, \u015fi at\u00e2t? Sau mergem mai departe \u015fi \u2013 d\u00e2nd mesajului cet\u0103\u0163enilor semnifica\u0163ia pe care o merit\u0103 \u2013 schimb\u0103m felul \u00een care este conceput\u0103 \u015fi \u00een care func\u0163ioneaz\u0103 \u00eens\u0103\u015fi construc\u0163ia european\u0103?<br \/>\nOpinia mea este c\u0103 r\u0103spunsul corect este cel de-al doilea. Numai schimb\u00e2nd obiectivele \u015fi modul de func\u0163ionare ale UE, aceasta poate r\u0103spunde a\u015ftept\u0103rilor \u015fi nevoilor cet\u0103\u0163enilor ei, put\u00e2nd astfel privi viitorul construc\u0163iei europene cu \u00eencredere.<br \/>\nS-a vorbit mult, \u00een ultimul timp, \u00een contextul crizei din Crimeea, al asocierii Republicii Moldova \u015fi a Georgiei la UE, despre procesul de extindere \u015fi despre viitorul european al unor zone ale continentului nostru. Este, desigur, un semnal politic pe care Bruxelles-ul \u00eel trimite \u00eentr-un moment de maxim\u0103 \u00eencordare la grani\u0163ele noastre de Est. Dar, pentru ca el s\u0103 capete substan\u0163\u0103, pentru ca statele vizate s\u0103 nu se aleag\u0103 doar cu vorbe frumoase \u015fi promisiuni de\u015farte, trebuie ca \u00eens\u0103\u015fi Uniunea European\u0103 s\u0103 se transforme. Actuala UE nu are cum s\u0103 integreze cele trei \u0163\u0103ri ex-sovietice citate anterior: nu are nici mecanismele politice, nici resursele economice. \u015ei, mai ales, nu are o perspectiv\u0103 de dezvoltare care s\u0103 poat\u0103 integra \u00eenc\u0103 aproximativ 50 de milioane de persoane, f\u0103r\u0103 ca aceast\u0103 integrare s\u0103 duc\u0103 la implozie. Retragerea de c\u0103tre Islanda a cererii de aderare la UE, \u00een ciuda evidentei convergen\u0163e dintre modelul economic \u015fi politic islandez \u015fi cel al Uniunii, ca \u015fi adoptarea, de c\u0103tre electoratul elve\u0163ian, a unei linii divergente fa\u0163\u0103 de acordurile Confedera\u0163iei Elve\u0163iene cu Bruxelles-ul, sunt decizii care ne atrag aten\u0163ia c\u0103 europenii din afara spa\u0163iului comunitar percep cu acuitate criza real\u0103 \u00een care se afl\u0103 acesta la ora actual\u0103. O criz\u0103 provocat\u0103 nu de o \u00eent\u00e2mpl\u0103toare gestiune neperformant\u0103, ci de o orientare gre\u015fit\u0103.<br \/>\nActuala UE este cl\u0103dit\u0103, \u00een opinia mea \u015fi a multor speciali\u015fti, prea mult pe criterii economico-financiare \u015fi prea pu\u0163in pe criterii sociale \u015fi culturale, ecologice \u015fi de dezvoltare armonioas\u0103. Integrarea economic\u0103 mult prea avansat\u0103 \u00een raport cu compatibilit\u0103\u0163ile a dus, simultan, la dou\u0103 evolu\u0163ii periculoase: o prea pronun\u0163at\u0103 integrare politic\u0103 (de natur\u0103 a leza susceptibilit\u0103\u0163i \u015fi de a produce ingerin\u0163e catastrofale pentru unitatea european\u0103) \u015fi o concuren\u0163\u0103 economic\u0103 intern\u0103 nemiloas\u0103, care a fracturat Uniunea \u00een state s\u0103race \u015fi state bogate. Nordul este bogat nu pentru c\u0103 este mai performant \u015fi Sudul este s\u0103rac nu pentru c\u0103 este corupt \u015fi contemplativ, ci pentru c\u0103 idealul UE s-a redus, p\u00e2n\u0103 acum, la o competitivitate economic\u0103 bazat\u0103 pe dizarmonii \u015fi pe egoism. Sub pretextul regulilor unice s-a introdus un model economic specific \u0163\u0103rilor din nord, lipsite de capacitate agricol\u0103 \u015fi cu un poten\u0163ial turistic mai sc\u0103zut, constr\u00e2nse la o dezvoltare industrial\u0103 bazat\u0103 pe importuri masive de materii prime \u015fi energie (deci de o dependen\u0163\u0103 extern\u0103 UE) \u015fi pe consumul mare de energie. Statele din sud, posesoare ale unei tradi\u0163ii economice \u015fi culturale de alt\u0103 natur\u0103, s-au v\u0103zut constr\u00e2nse s\u0103 \u00ee\u015fi abandoneze modelul propriu \u015fi s\u0103 concureze, f\u0103r\u0103 succes, pe terenul unui model economic pentru care nu aveau nici resurse, nici apetit.<br \/>\nComportarea Nordului \u00een timpul crizei, stimulat\u0103 de politicile capitaliste s\u0103lbatice promovate de dreapta european\u0103 aflat\u0103 la putere la Bruxelles \u015fi \u00een statele importante, a pus la grea \u00eencercare \u00eens\u0103\u015fi coeziunea european\u0103 \u015fi angajamentul civic din multe state. To\u0163i \u2013 \u015fi cei boga\u0163i, \u015fi cei s\u0103raci \u2013 s-au considerat nedrept\u0103\u0163i\u0163i de aceast\u0103 gestiune: unii, pentru c\u0103 au achitat, aparent, nota de plat\u0103, ceilal\u0163i, pentru c\u0103 au fost umili\u0163i \u015fi \u00eendatora\u0163i pe genera\u0163ii \u00eentregi.<br \/>\n\u00cen realitate, cred c\u0103 UE trebuie reg\u00e2ndit\u0103 (\u015fi cel mai bun moment ar fi schimbarea raportului de for\u0163e \u00een PE \u015fi CE). Accentul nu trebuie s\u0103 cad\u0103 pe integrarea economico-politic\u0103, a\u015fa cum s-a \u00eent\u00e2mplat p\u00e2n\u0103 acum, ci pe integrarea social-cultural\u0103. Altfel, risc\u0103m s\u0103 intr\u0103m \u00eentr-un blocaj institu\u0163ional generalizat, c\u0103ci avem, de pild\u0103, o Curte European\u0103 de Justi\u0163ie, dar nu \u015fi un parchet, o poli\u0163ie \u015fi un sistem avoca\u0163ial integrate. Libertatea de circula\u0163ie este tot mai mult \u00eengr\u0103dit\u0103, \u00een special de \u0163\u0103rile bogate, de\u015fi libertatea de circula\u0163ie a capitalului \u015fi m\u0103rfurilor, care \u00eembog\u0103\u0163e\u015fte aceste state, nu este de nimic \u00eengr\u0103dit\u0103.<br \/>\nCred c\u0103 Europa trebuie s\u0103 investeasc\u0103 mult mai mult dec\u00e2t p\u00e2n\u0103 acum \u00een integrarea cultural\u0103 \u015fi \u00een educa\u0163ie. C\u0103ci, f\u0103r\u0103 cunoa\u015ftere reciproc\u0103, nu \u015ftim nici m\u0103car ce disponibilit\u0103\u0163i \u015fi ce nevoi avem. F\u0103r\u0103 un Consiliu European al Audiovizualului va continua la televiziunile occidentale denigrarea \u201einstalatorului polonez\u201c \u015fi a \u201eturismului pentru beneficii sociale al rom\u00e2nilor \u015fi bulgarilor\u201c, iar orice stat european poate deveni subiect al campaniilor electorale din alte state membre, ceea ce e ruin\u0103tor pentru ideea european\u0103. Nu \u00een cele din urm\u0103, dac\u0103 nu ne decidem s\u0103 schimb\u0103m modelul de dezvoltare economic\u0103, bazat pe exploatarea la s\u00e2nge a mediului \u015fi pe consumul de energie, UE va continua s\u0103 fie dependent\u0103 \u2013 mai r\u0103u: \u00een propor\u0163ii diferite \u00eentre statele componente \u2013 de importurile din afara spa\u0163iului comunitar, deci influen\u0163ei politice \u015fi tendin\u0163elor centrifuge.<br \/>\nTrebuie s\u0103 fim con\u015ftien\u0163i \u015fi c\u0103 actualul sistem de distribu\u0163ie a bugetului Uniunii este extrem de pu\u0163in productiv. Deocamdat\u0103, la aproape dou\u0103 decenii de la constituirea UE, el n-a reu\u015fit s\u0103 duc\u0103 la diminuarea decalajelor dintre regiuni \u015fi state. Trebuie s\u0103 existe, \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mai mare, o coordonare la nivel european, dar \u015fi un nivel mai ridicat de decizie a statelor membre \u00een leg\u0103tur\u0103 cu utilizarea fondurilor structurale. Care, la m\u00e2na administra\u0163iilor locale \u015fi a entit\u0103\u0163ilor neguvernamentale, sunt utilizate cu totul dezechilibrat.<br \/>\nSchimbare de direc\u0163ie, a\u015fadar.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Se apropie data alegerilor pentru Parlamentul European. \u015ei, dac\u0103 nu survin cine \u015ftie ce surprize sau \u00eent\u00e2mpl\u0103ri dramatice, ele vor aduce o schimbare a raportului de for\u0163e \u00een Legislativul european: Partidul Popular European, aflat la putere de dou\u0103 legislaturi, va ceda locul ca principal\u0103 familie politic\u0103 pe scena b\u0103tr\u00e2nului continent Partidului European al Sociali\u015ftilor. Nu&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/schimbare-de-putere-sau-schimbare-de-directie\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Schimbare de putere sau schimbare de direc\u0163ie?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[10917,10918,10919,8304,10920],"class_list":["post-18606","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-alegeri-parlamentul-european","tag-dreapta-europeana","tag-partidul-european-al-socialistilor","tag-ppe","tag-puterea-in-ue"],"views":1296,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18606","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18606"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18606\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18606"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18606"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18606"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}