{"id":18604,"date":"2014-04-10T10:05:04","date_gmt":"2014-04-10T08:05:04","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=18604"},"modified":"2014-04-10T10:05:04","modified_gmt":"2014-04-10T08:05:04","slug":"tara-mai-veche-decat-istoria","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/tara-mai-veche-decat-istoria\/","title":{"rendered":"\u0162ara mai veche dec\u00e2t istoria"},"content":{"rendered":"

\u00cen timp ce, la Bucure\u015fti, pre\u015fedintele Rom\u00e2niei cerea s\u0103 ne fix\u0103m o singur\u0103 direc\u0163ie, Vestul, \u015fi s\u0103 nu ne mai \u00eempr\u0103\u015ftiem spre Est, pre\u015fedintele Chinei Xi Jinping era primit cu fast de pre\u015fedintele Fran\u00e7ois Hollande la Elys\u00e9e, iar cancelarul Angela Merkel \u00eel \u00eent\u00e2mpina la Berlin cu satisfac\u0163ia de a avea ca oaspete liderul principalului partener comercial al Germaniei din Asia.<\/strong> <\/em>
\nTurneul european al pre\u015fedintelui Xi Jinping a avut ca pretext aniversarea\u00a0 unei jum\u0103t\u0103\u0163i de secol de la stabilirea rela\u0163iilor diplomatice dintre Fran\u0163a capitalist\u0103 a lui de Gaulle \u015fi China comunist\u0103 a lui Mao. Scopurile au fost mai mari: \u00eent\u0103rirea dialogului politic \u015fi \u00eencheierea de afaceri.\u00a0 \u00cen afara Fran\u0163ei \u015fi Germaniei, pre\u015fedintele Xi Jinping\u00a0 a mai vizitat, Olanda \u015fi Belgia, iar la Paris a \u0163inut o conferin\u0163\u0103 la UNESCO.
\n\u00cent\u00e2mplarea face ca acest turneu, desigur programat anticipat, s\u0103 pice exact pe cea mai grav\u0103 criz\u0103 intervenit\u0103 \u00eentre Rusia \u015fi Occident. Astfel, dosarul discu\u0163iilor politice s-a modificat nea\u015fteptat, iar pre\u015fedintele Xi Jinping a avut ocazia s\u0103 examineze din interior tensiunile prin care trece Europa. Concluziile le vom afla, probabil, mai t\u00e2rziu. Ceea ce se constat\u0103 imediat este o infirmare a profe\u0163iei lui Alain Peyrefitte: \u201eQuand la Chine s\u2019\u00e9veillera, le monde tramblera\u201d (\u201eC\u00e2nd se va trezi China, lumea va tremura\u201d). China s-a trezit, dar lumea nu tremur\u0103 de frica ei. De a altora, sigur. Ast\u0103zi, China este energic\u0103, deschis\u0103 la reforme economice pe plan intern, cooperant\u0103 pe plan interna\u0163ional. \u015ei calm\u0103, cum spunea \u00eensu\u015fi pre\u015fedintele Xi Jinping la dineul de la Versailles. Potrivit unei butade a lui Mao, p\u00e2n\u0103 la conflictul cu India, din anii \u201960, China dusese un r\u0103zboi \u015fi jum\u0103tate. Nici p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi nu a ap\u0103rut tenta\u0163ia atac\u0103rii celeilalte jum\u0103t\u0103\u0163i.
\nNu revenise la Beijing liderul chinez c\u00e2nd pre\u015fedin\u0163ii Obama \u015fi Putin conveniser\u0103 ca mini\u015ftrii de Externe, american \u015fi rus, s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 pentru a calma criza ucrainean\u0103. O criz\u0103 ale c\u0103rei dedesubturi \u00eenc\u0103 nu au ie\u015fit pe de-a \u00eentregul la suprafa\u0163\u0103, dar care, mai mult ca sigur,\u00a0 \u00ee\u015fi va g\u0103si o solu\u0163ie printr-o \u00een\u0163elegere ruso-american\u0103.
\nS\u0103 revenim la China.
\nFast imperial, afaceri capitaliste<\/strong>
\n\u00cen discursul de primire a pre\u015fedintelui Xi Jinping la Elys\u00e9e, socialistul Hollande a reprodus cu vizibil\u0103 m\u00e2ndrie memorabilele vorbe ale pre\u015fedintelui Charles de Gaulle: \u201ela Chine, c\u2019est un \u00c9tat plus ancien que l\u2019Histoire\u201d (\u201eChina este un stat mai vechi dec\u00e2t istoria\u201d). R\u0103m\u00e2ne de ne\u00een\u0163eles de ce pre\u015fedintele socialist nu a amintit \u015fi ra\u0163ionamentul generalului de Gaulle, anticomunist convins, c\u00e2nd a luat hot\u0103r\u00e2rea s\u0103 stabileasc\u0103 rela\u0163ii diplomatice cu China lui Mao (\u00eel redau din memorie): azi recunoa\u015ftem nu un regim, ci un popor. Generalul st\u0103p\u00e2nea arta de a decide, g\u00e2ndea \u00een interesul Fran\u0163ei \u015fi \u00een sensul istoriei. Economic, era o necesitate pentru Fran\u0163a, r\u0103mas\u0103 f\u0103r\u0103 colonii, s\u0103 aib\u0103 rela\u0163ii cu cel mai mare stat asiatic. Politic, \u00eenc\u0103 \u015fi mai mult, \u00een condi\u0163iile\u00a0 exacerb\u0103rii conflictului ideologic chino-sovietic. La aceasta se ad\u0103uga apari\u0163ia pe scena interna\u0163ional\u0103 a frontului statelor rezultate din procesul de decolonizare grupate \u00eentr-o nou\u0103 for\u0163\u0103, denumit\u0103 generic lumea a treia, care g\u0103sea \u00een politica Chinei comuniste sau a URSS alternativa la cea colonial\u0103.
\nDosarul discu\u0163iilor franco-chineze a fost pe m\u0103sura intereselor fiec\u0103rei p\u0103r\u0163i. Fran\u0163a dorea s\u0103-\u015fi redreseze balan\u0163a comercial\u0103, iar China s\u0103 aib\u0103 un partener sigur \u00een Europa. \u201ePrin dumneavoastr\u0103, Fran\u0163a prime\u015fte ast\u0103zi China prieten\u0103, \u0163ara care a devenit a doua putere economic\u0103 mondial\u0103\u201d. La Paris, \u00een acest martie prevestitor de r\u0103u pentru administra\u0163ia Hollande (sociali\u015ftii au pierdut masiv \u00een alegerile locale), au fost semnate peste 50 de contracte comerciale \u00een valoare total\u0103 de 18 miliarde de euro. S\u0103 ne facem o p\u0103rere: China va cump\u0103ra 70 de avioane de la Compania Airbus, 43, de curs\u0103 medie, 27, de curs\u0103 lung\u0103; \u00een urm\u0103torii zece ani, \u00eentreprinderea franco-chinez\u0103 Aviation Industry Corporation of China \u00ee\u015fi va extinde \u00een uzinele de la Tianjin produc\u0163ia de avioane din familia A320. A fost \u00eencheiat un acord pentru produc\u0163ia de 1000 de elicoptere civile iar Grupul Dongfen va coopera cu Grupul Peugeot-Citro\u00ebn pentru realizarea unei \u201eproduc\u0163ii semnificative\u201d de automobile. Alte acorduri din domeniul nuclear, financiar, militar, \u015ftiin\u0163ific, agricol dau o imagine mai exact\u0103 a succesului vizitei pe care pre\u015fedintele Hollande \u00eel sintetiza astfel: acesta \u00eenseamn\u0103 cre\u015ftere economic\u0103, diminuarea \u015fomajului \u015fi o contribu\u0163ie cu 40% la stingerea deficitului comercial al Fran\u0163ei.
\nPe plan extern, se pare, criza ucrainean\u0103 nu a preocupat oaspetele \u00een modul \u00een care \u015fi-ar fi dorit gazdele. Dar foarte cur\u00e2nd, la ONU sau la Geneva, vor fi reluate discu\u0163iile privind conflictele majore interna\u0163ionale: Siria, Iran, Egipt, Africa Central\u0103 etc. Acolo, Ucraina poate s\u0103 devin\u0103 o moned\u0103 puternic\u0103 de compromisuri \u00een negocieri. De\u015fi a fost tratat\u0103 cu destul\u0103 discre\u0163ie de presa interna\u0163ional\u0103, interesant\u0103 de re\u0163inut r\u0103m\u00e2ne \u015fi perspectiva unei cooper\u0103ri franco-chineze \u00een Africa. Fran\u0163a va aduce experien\u0163a\u00a0 ei colonial\u0103, China pe cea c\u00e2\u015ftigat\u0103 prin p\u0103trunderea pe acest continent pe toate planurile: comercial, economic, militar, \u015ftiin\u0163ific \u015fi, de ce nu, cu modelul de reforme economice. \u00cen treac\u0103t \u015fi elegant, pre\u015fedintele Hollande a ridicat problema de serviciu a Occidentului: drepturile omului \u00een China. Beijingul a r\u0103mas \u015fi de aceast\u0103 dat\u0103 inflexibil.
\nDiscursul pre\u015fedintelui Xi Jinping la UNESCO, socotit istoric,\u00a0 trebuie pus pe seama aten\u0163iei pe care China de azi o acord\u0103 culturii \u015fi educa\u0163iei ca op\u0163iune specific\u0103 tradi\u0163iei sale pentru valorile democra\u0163iei \u015fi drepturilor omului. \u00cen acordurile cu Fran\u0163a, \u00eentre altele, se prevede ca Beijingul s\u0103 trimit\u0103 \u00een Fran\u0163a 100.000 de studen\u0163i.\u00a0 Este, poate, un r\u0103spuns indirect la felul \u00een care autorit\u0103\u0163ile de la Beijing abordeaz\u0103, la scara celui mai populat stat din lume, drepturile omului.
\nLa Berlin, satisfac\u0163ii economice \u015fi ceva mai mult\u0103 politic\u0103<\/strong>
\nDup\u0103 opt ani de la o precedent\u0103\u00a0 vizit\u0103 \u00een Germania a unui pre\u015fedinte chinez, Xi Jinping a fost a\u015fteptat cu viu interes.\u00a0 \u00centre cele dou\u0103 state cele mai puternice economic din Europa \u015fi Asia, schimburile comerciale \u00eenregistreaz\u0103 anual o cifr\u0103 impresionant\u0103: 160 de miliarde de euro. P\u00e2n\u0103 acum, pragmatici, nem\u0163ii au tratat rela\u0163iile cu China cu preponderen\u0163\u0103 pe plan comercial. Viitorul r\u0103m\u00e2ne, \u00een continuare, promi\u0163\u0103tor. Germania \u015fi China au semnat un parteneriat strategic cu o puternic\u0103 direc\u0163ie economic\u0103, dar \u015fi cu o noutate: disponibilitatea celor dou\u0103 state pentru intensificarea dialogului politic pe probleme interna\u0163ionale. Sebastian Heilmann de la Institutul berlinez de studii chineze constat\u0103 c\u0103 \u201ePentru prima dat\u0103, exist\u0103 o administra\u0163ie chinez\u0103 care formuleaz\u0103 interese strategice, care aspir\u0103 la un rol mai important pe plan interna\u0163ional \u015fi care recunoa\u015fte acest interes. Xi Jinping incarneaz\u0103 intrarea Chinei \u00een politica mondial\u0103. Aceast\u0103 vizit\u0103 oficial\u0103 \u00een Germania deschide noi perspective\u201d.
\nBerlinul a sperat s\u0103 exploateze rezervele de principiu ale Chinei fa\u0163\u0103 de anexarea, de c\u0103tre Rusia, a Crimeei. Dup\u0103 cum se \u015ftie, \u00een abordarea de p\u00e2n\u0103 acum a conflictelor sau r\u0103zboaielor, Beijingul a r\u0103mas fidel principiului neamestecului \u00een treburile interne ale unui stat. Este pozi\u0163ia logic\u0103 derivat\u0103 din situa\u0163ia special\u0103 a existen\u0163ei \u201ecelor dou\u0103 Chine\u201d \u015fi din preocuparea prezerv\u0103rii construc\u0163iei, la Beijing, a drumului de reunificare cu Taiwanul. China nu accept\u0103 secesiuni teritoriale pe baz\u0103 de referendum. Ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat, la ini\u0163iativa Rusiei, \u00een Crimeea. Berlinul a \u00eencercat s\u0103 foloseasc\u0103 acest \u201einconfort\u201d. Pre\u015fedintele Joachim Gauck a f\u0103cut chiar avansuri m\u0103gulitoare vorbind despre importan\u0163a Chinei \u201epentru pacea \u015fi stabilitatea lumii\u201d. F\u0103r\u0103 succes. Pre\u015fedintele Xi Jinping a avut grij\u0103 s\u0103 protejeze rela\u0163iile cu marele vecin. \u015ei s\u0103 profite. Germania, la r\u00e2ndul ei, cunoa\u015fte bine aceast\u0103 tactic\u0103. \u00cen 1992, c\u00e2nd Parisul a v\u00e2ndut avioane Taiwanului, Beijingul a renun\u0163at la un contract similar cu Fran\u0163a \u015fi a cump\u0103rat avioane din Germania. Explica\u0163ia dat\u0103 de chinezi: \u201eGermania este beneficiarul direct al erorii Parisului\u201d.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen timp ce, la Bucure\u015fti, pre\u015fedintele Rom\u00e2niei cerea s\u0103 ne fix\u0103m o singur\u0103 direc\u0163ie, Vestul, \u015fi s\u0103 nu ne mai \u00eempr\u0103\u015ftiem spre Est, pre\u015fedintele Chinei Xi Jinping era primit cu fast de pre\u015fedintele Fran\u00e7ois Hollande la Elys\u00e9e, iar cancelarul Angela Merkel \u00eel \u00eent\u00e2mpina la Berlin cu satisfac\u0163ia de a avea ca oaspete liderul principalului partener… Cite\u0219te mai mult »\u0162ara mai veche dec\u00e2t istoria<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[10915,10914,10916,10912,10913,10911],"class_list":["post-18604","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-beijing","tag-criya-dintre-rusia-si-occident","tag-liderul-chinez","tag-presedintele-chinei","tag-vizita-diplomati-chinezi","tag-xi-jinping"],"views":1156,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18604","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18604"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18604\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18604"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18604"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18604"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}